Orașul Darabani se află în plin proces de dezvoltare, iar o nouă investiție a demarat în aceste zile. Este vorba de Centrul de activități pentru copii, un proiect finanțat din fonduri europene și inițiat de Primăria Darabani.

Centrul va fi construit pe amplasamentul fostei grădinițe din cartierul Suseni și va oferi un spațiu modern pentru activități educaționale și recreative destinate copiilor din comunitate.

Primarul Mihai-Alin Gîrbaci a subliniat că acest proiect este parte a unei strategii mai ample de modernizare a infrastructurii educaționale și de sprijinire a generațiilor tinere.

„Au început lucrările de execuție la un nou proiect cu finanțare europeană de utilitate și importanță pentru Orașul Darabani! Centrul de activități pentru copii, un proiect scris de Primăria Darabani, se va realiza pe amplasamentul fostei grădinițe din cartierul Suseni și va veni în sprijinul copiilor din comunitatea noastră. Doamne ajută!”, a transmis primarul Mihai-Alin Gîrbaci.

Proiectul vine în contextul unei serii de investiții realizate în ultimii ani în oraș, care au vizat îmbunătățirea infrastructurii urbane, modernizarea spațiilor publice și crearea unor locuri de joacă pentru copii.

În paralel, administrația locală a reușit să atragă finanțări pentru modernizarea infrastructurii educaționale, demonstrând că fondurile europene pot fi un motor de dezvoltare locală.

Lucrările la noul centru sunt deja în desfășurare, iar autoritățile locale își propun ca acesta să devină un punct de referință pentru activitățile dedicate copiilor din Darabani. Proiectul nu doar că va oferi un spațiu sigur pentru învățare și recreere, dar va contribui și la consolidarea unei comunități mai unite și mai implicate în creșterea și educarea micuților din Darabani.9

Un număr de 4.696.568 de pensionari era înregistrat în ianuarie 2025 în România, cu 6.781 mai puțini comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.752 de lei, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), relatează agerpres.ro.

Valoarea totală a drepturilor de pensie cuvenite s-a ridicat la 12,924 miliarde lei.

Potrivit statisticilor CNPP, din totalul pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.771.876 de persoane, dintre care 2.166.872 femei, în timp ce pensia medie era de 3.070 de lei.

Pensie anticipată au primit, în ianuarie 2025, un număr de 4.926 de persoane (3.883 de lei pensie medie), pensie anticipată parțială 89.499 de persoane (2.723 de lei, pensia medie) și pensie de invaliditate 390.829 de persoane (pensie medie de 1.124 lei), dintre care 44.384 de persoane pentru gradul I de invaliditate (973 lei, pensie medie).

În aceeași lună, pensia de urmaș s-a acordat unui număr de 439.333 persoane (1.462 lei, pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 105 pensionari (540 de lei, în medie).

Un bărbat în vârstă de 47 de ani, din Flămânzi, a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, fiind acuzat de tentativă de omor, violare de domiciliu și distrugere.

Incidentul a avut loc pe 15 ianuarie 2025, în jurul orei 21:40, când inculpatul, deranjat de comportamentul unui câine, a intrat fără drept în curtea unei locuințe din Flămânzi, înarmat cu o macetă. Potrivit anchetatorilor, acesta a distrus parbrizul și luneta unui autoturism, o fereastră și ușa de acces a casei, după care a pătruns în locuință și a atacat victima.

Procurorii susțin că agresorul i-a pus maceta la gât persoanei vătămate și, prin mișcarea armei, i-a provocat răni la gât și la umăr, care au necesitat 6-7 zile de îngrijiri medicale.

Dosarul a fost înaintat instanței pentru judecare, însă, conform Codului de procedură penală, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie definitivă.

“Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, a transmis Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani.

Duminică, 9 februarie, lumea întreagă își îndreaptă atenția spre unul dintre cele mai iubite preparate culinare – pizza, sărbătorită de Ziua Internațională a Pizzei. Cu rădăcini ce se pierd în antichitate, dar consacrată și desăvârșită în Italia, pizza a devenit un fenomen gastronomic global, cucerind gusturile și inimile oamenilor de pe toate continentele.

La romani, pâinea plată era servită cu diverse ingrediente, cum ar fi brânză, ierburi și ulei, aceasta fiind considerată o formă timpurie de pizza.

Toată lumea e de acord acum că pizza modernă, așa cum o știm azi, a luat naștere în Napoli, Italia, prima mențiune a acestui tip de mâncare datând din anul 997 d.Hr, când primele pizze erau simple, cu aluat subțire acoperit cu sos de roșii, brânză mozzarella și ierburi.

Pizza a devenit rapid un aliment preferat printre locuitorii săraci ai orașului. Timp de multe decenii, pizza a fost vândută mai ales pe străzi și în taverne.

Pizza Margherita, cea mai simplă și cea mai cunoscută

Legenda spune că regele Umberto I și regina Margherita au vizitat orașul Napoli. În onoarea vizitei regale, pizzaiolo Raffaele Esposito a creat o pizza specială, folosind topping-uri care să reprezinte culorile steagului italian: roșu (sos de roșii), alb (brânză mozzarella) și verde (busuioc).

Această pizza a fost numită „Pizza Margherita” și a devenit extrem de populară, stabilind multe din aspectele fundamentale ale pizzei moderne.

Odată cu imigrația italiană în Statele Unite în secolul al XIX-lea și al XX-lea, pizza a fost adusă în America, unde a devenit rapid un aliment de bază în bucătăria americană.

În secolul XX, lanțurile de restaurante și companiile de livrare au contribuit la popularizarea pizzei în întreaga lume.