Connect with us

Actualitate

Formula de calcul a salariului minim european, stabilită de Guvern. Care sunt indicatorii care vor influența majorarea acestuia

Publicat

Publicitate

Formula de calcul a salariului minim european: Guvernul României stabilește o formulă de calcul a salariului european minim brut pe țară, care ține seamă de o serie de parametri economici conveniți cu Uniunea Europeană. Mai precis este vorba despre intenția UE de a determina statele membre să adopte un salariu minim european în funcție de specificul național, scrie alba24.ro.

Un proiect de hotărâre privind aprobarea procedurii de aplicare a mecanismului de stabilire a salariului minim se află pe agenda de joi a Guvernului.

La bază se află o Directivă Europeană, al cărei termen de aplicare este deja depășit.

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din data de 25.10.2022 a fost publicată Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

Directiva urmărește ca lucrătorii din UE să fie protejați prin salarii minime adecvate, care să le permită un trai decent oriunde lucrează.

Termenul de transpunere în legislația națională a Directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană era data de 15 noiembrie 2024.

Publicitate

Formula de calcul a salariului minim european

Guvernul României își propune să adopte un document care să conțină și formula de calcul a salariului minim garantat pe țară, care ține cont de parametri precum rata inflației și creșterea productivității muncii, arată un document consultat de Alba24..

În înțelesul prezentei hotărâri, expresiile de mai jos au următorele semnificații:

a) salariul de bază minim brut t+1: salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, actualizat pentru anul următor;

b) salariul de bază minim brut t: salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare, aferent anului curent;

c) rata medie anuală a inflației se calculează scăzând 100 din indicele mediu anual al prețurilor de consum, care măsoară evoluția de ansamblu a prețurilor mărfurilor cumpărate și a tarifelor serviciilor utilizate de către populație în anul curent față de anul precedent, conform Ordinului președintelui Institutului Național de Statistică nr. 14/2007 privind metodologia Anchetei statistice a prețurilor de consum al populației;

d) rata inflației t+1/t: rata medie anuală a inflației prognozată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză pentru anul următor față de anul curent;

e) productivitatea muncii prognozată se calculează ca raport între produsul intern brut prognozat și populația ocupată prognozată, indicatori furnizați de Comisia Națională de Strategie și Prognoză;

f) rata de creștere reală anuală a productivității muncii t+1/t se calculează pe baza productivității muncii prognozate pentru anul următor față de productivitatea muncii prognozată pentru anul curent, utilizând valori reale pentru produsul intern brut;

g) câștigul salarial mediu brut lunar reprezintă media la nivel național a sumelor brute plătite salariaților de către agenții economici în perioada de referință, cuprinzând: sumele brute plătite din fondul de salarii pentru timpul lucrat și pentru timpul nelucrat, sumele brute plătite din fondul de salarii sub forma drepturilor în natură și a ajutoarelor bănești, sumele brute acordate salariaților ca stimulente din profitul net al unității, sumele brute plătite din alte fonduri decât din fondul de salarii, conform Ordinului președintelui Institutului Național de Statistică nr. 614/2008 privind metodologia cercetării statistice pentru Costul Forței de Muncă;

h) câștigul salarial mediu brut lunar prognozat reprezintă câștigul salarial mediu brut lunar prognozat pentru anul următor de Comisia Națională de Strategie și Prognoză;

i) produsul intern brut este egal cu suma valorilor adăugate brute ale diferitelor sectoare instituționale sau ale diferitelor ramuri de activitate, la care se adaugă impozitele și se scad subvențiile pe produse care nu sunt repartizate pe sectoare și ramuri de activitate, conform Ordinului președintelui Institutului Național de Statistică nr. 193/2009 privind stabilirea Metodologiei de elaborare a conturilor naționale nefinanciare în România;

j) populația ocupată, conform Ordinului președintelui Institutului Național de Statistică nr. 147/2021 privind aprobarea metodologiei cercetării statistice Ancheta Forței de Muncă în Gospodării (AMIGO), cuprinde persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 89 de ani, în ani împliniți, la sfârșitul săptămânii de referință, care, în cursul săptămânii de referință, se încadrau în una dintre următoarele categorii:

(i) persoane care, în cursul săptămânii de referință, au lucrat cel puțin 1 oră contra plată sau pentru obținerea unui profit, inclusiv lucrătorii familiali care colaborează la întreprinderea familială;

(ii) persoane care au un loc de muncă sau o întreprindere și care au fost temporar absente de la lucru în cursul săptămânii de referință, dar au avut o legătură formală cu locul de muncă, în condițiile în care următoarele grupuri au avut o legătură formală cu locul de muncă:

(I) persoanele absente de la lucru din cauza concediilor de odihnă, a organizării timpului de lucru, a concediilor medicale, a concediului de maternitate sau de paternitate; (II) persoanele aflate la cursuri de formare profesională pentru locul de muncă; (III) persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului, care primesc și/sau au dreptul la un venit sau la prestații legate de locul de muncă sau al căror concediu pentru creșterea copilului ar trebui să dureze cel mult 3 luni; (IV) lucrători sezonieri în extrasezon, în cazul în care îndeplinesc în continuare cu regularitate sarcini și îndatoriri pentru locul de muncă sau pentru întreprindere, excluzând îndeplinirea obligațiilor legale sau administrative; (V) persoanele absente temporar de la lucru din alte motive, în cazul în care durata preconizată a absenței este de maximum 3 luni;

(iii) persoane care produc bunuri agricole destinate în cea mai mare parte vânzării sau schimbului în natură;

(iv) persoanele care lucrează în domeniul producției proprii, lucrătorii voluntari, stagiarii neremunerați și persoanele implicate în alte forme de muncă nu sunt incluse în categoria persoanelor ocupate pe baza acestor activități.

(3) În cazul în care rata medie anuală a inflației prognozate, utilizată pentru stabilirea salariului minim prevăzut la alin. (1), indică o modificare mai mică de 1%, salariul de bază minim brut garantat în plată se actualizează doar cu rata de creștere reală anuală a productivității muncii prognozate, conform prevederilor alin. (1).

(4) În situația în care atât rata medie anuală a inflației prognozate, cât și rata de creștere reală a productivității muncii prognozate indică modificări anuale de sub 1%, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată rămâne cel puțin la nivelul anului curent.

Corespondența dintre formula de calcul pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzută la art. 5. alin. (1) și criteriile stabilite la art. 4 alin. (1) este următoarea:

b) nivelul general al salariilor și distribuția acestora se regăsește în formula de calcul prin raportul dintre salariul de bază minim brut și câștigul salarial mediu brut lunar;

c) rata de creștere a salariilor se regăsește în formula de calcul prin evoluția câștigului salariul mediu brut lunar avut în vedere ca numitor în raportul dintre salariul de bază minim brut și câștigul salarial mediu brut lunar;

d) nivelurile și evoluțiile productivității pe termen lung se regăsesc în formula de calcul prin rata de creștere reală a productivității muncii.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Actele pe care ești obligat să le ai la control. Ce riști dacă le refuzi

Publicat

Publicitate

Mulți șoferi români nu știu exact ce obligații au atunci când sunt opriți în trafic, fie de poliția rutieră, fie de cea locală. Cine are dreptul să ceară actele, ce documente trebuie prezentate și ce riscă cei care refuză să le arate, notează alba24.ro.

Acestea sunt întrebări frecvente care generează confuzie în rândul șoferilor. Legislația actuală delimitează clar atribuțiile Poliției Rutiere de cele ale Poliției Locale, mai ales când vine vorba de verificarea documentelor.

Ce acte pot cere polițiștii rutieri

Potrivit Codului Rutier 2025, în momentul în care ești oprit de un polițist rutier aflat în exercitarea atribuțiilor, ai obligația să prezinți următoarele acte:

  • cartea de identitate
  • permisul de conducere
  • certificatul de înmatriculare al vehiculului (talonul)
  • polița de asigurare RCA valabilă (pe suport fizic sau digital)
  • acte privind inspecția tehnică periodică (ITP) – valabilitatea este verificată automat, dar poate fi și cerută la control

Astfel, dacă refuzi să prezinți documentele solicitate de polițistul rutier, comiți o contravenție. Această abatere se pedepsește cu o amendă cuprinsă între 1.215 lei și 1.620 lei.

În baza Legii 218/2002, polițiștii au dreptul, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, să:

Publicitate
  • legitimeze și să stabilească identitatea persoanelor
  • conducă persoane la sediul poliției, ca măsură administrativă
  • intre în orice mijloace de transport în cazul săvârșirii unei infracțiuni, al urmăririi unor infractori sau al unei acțiuni teroriste
  • oprească forțat şi să imobilizeze vehicule, inclusiv prin utilizarea mijloacelor din dotare.

Ce acte pot cere polițiștii: Poliția Locală

Poliția Locală nu are aceleași atribuții ca Poliția Rutieră, iar șoferii nu sunt obligați să prezinte documentele personale la cererea unui agent local în trafic, decât în anumite condiții specifice.

  • ai comis o contravenție în aria lor de competență (ex: oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar)
  • ești legitimat pentru constatarea unei fapte prevăzute de legea locală sau de hotărârile consiliului local

În cazul în care ești legitimat justificat, agenții Poliției Locale pot solicita:

  • actul de identitate
  • date despre vehicul (pot cere talonul sau numărul de înmatriculare pentru identificare)
  • date despre șofer, dar nu permisul de conducere în mod uzual

Refuzul de a arăta actul de identitate unui polițist local poate fi sancționat, iar nerespectarea obligației de a furniza informații privind identitatea șoferului, conform OUG 195/2002, poate duce la amenzi cuprinse între 9 și 20 de puncte, adică mai mult de 4.000 de lei.

Dacă îți solicită alte documente în afară de CI, ai dreptul să:

  • refuzi prezentarea actelor solicitate
  • ceri legitimarea agentului
  • ceri chemarea la fața locului a unui echipaj de la poliția rutieră

De asemenea, conform OUG nr. 195/2002, șoferii sunt obligați să respecte semnalele, indicațiile și dispozițiile polițiștilor locali care dirijează traficul.

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul a adoptat hotărârea privind exproprierile necesare pentru construirea Șoselei de Centură a Municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate

Guvernul României a aprobat, printr-o hotărâre, declanșarea procedurilor de expropriere pentru toate imobilele aflate pe traseul viitoarei Șosele de Centură a Municipiului Botoșani, lucrare de utilitate publică de interes național.

Actul normativ prevede alocarea sumei de 2,29 milioane lei pentru despăgubirea proprietarilor afectați. În total, vor fi expropriate 530 de imobile, reprezentând 544.202 metri pătrați de teren și o construcție cu o suprafață de 159 metri pătrați.

Totodată, hotărârea include și aprobarea listei imobilelor aflate în proprietatea publică a statului, precum și a celor deținute de unitățile administrativ-teritoriale, care intră în coridorul de expropriere al acestui proiect de infrastructură rutieră majoră.

Șoseaua de Centură a Municipiului Botoșani este un proiect strategic, destinat fluidizării traficului și reducerii timpilor de deplasare, contribuind totodată la creșterea siguranței rutiere și la dezvoltarea economică regională.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (357)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 51-52 din 2019, despre optzecişti: „Optzeciştii dădeau de înţeles că simpla lor apartenenţă la optzecism le asigură valoarea. Este o idee falsă, Dumnezeu nu distribuie talentul tuturor componenţilor unui grup, talentul nu este un ajutor social.  Din sutele de optzecişti cu certificate de optzecişti (la fel de „contestabile” ca certificatele multora dintre „revoluţionari”), doi-trei – mă gândesc la Matei Vişniec, Mircea Cărtărescu, Marta Petreu – sunt scriitori de elită. Ceilalţi – se află şi ei acolo, în peisaj. În mod semnificativ, cei mai buni nici nu sunt postmoderni (în înţelesul dat acestui termen de teoreticieni). Matei Vişniec este un neoexpresionist, care valorifică inteligent sugestii din literatura absurdului. Mircea Cărtărescu – un neoromantic, remarcabil prin forţă vizionară (şi prin capacitatea de a fabrica literatură din terminologia ştiinţifică). Marta Petreu – o eseistă „trăiristă”, care face adevărate beţii de luciditate (ca Nae Ionescu pe care îl contestă dintr-o pornire paricidă). Cât priveşte poezie ei…merită doar stimă (nu admiraţie entuziastă ca eseurile)”;

Sintagme, termeni, concepte: Andreea Răsuceanu: „timp al ororii”; Eugen Negrici: „expresivitate involuntară”; Titu Maiorescu: „vorbeşte ca să spună ceva”; Alex Ştefănescu: „beţii de luciditate”; Sorin Lavric: „ritualul solfegiilor lexicale”; Alexandru Budac: „grădinile suspendate ale literelor”; Goethe: „arzând de zel”; Alex. Leo Şerban: „acribie criticărească”; Marius Chivu: „critică ventrilocă”;

Cristian Pătrăşconiu, în Orizont” nr. 12 din 2019, publică un interviu cu Lidia Bodea. Reţin un punct de vedere exprimat de aceasta: „…în 2019, în România, am avut anunţat, cu oarece tam-tam, ANUL CĂRŢII. Şi iată că Anul Cărţii dă să se-ncheie exact aşa cum a început, fără nimic concret făcut pentru carte. Cu o precizare – de acest nimic se face vinovat Statul; altfel, avem iniţiative private, de la edituri, asociaţii, fundaţii, la oameni care sunt puşi pe făcut binele şi care coagulează în jurul lor binele.”;

Publicitate

Daria Ghiu, în „Dilema veche” nr. 824 din 2019, publică un interviu cu Richard Demarco, figură emblematică pentru scena de artă britanică. Reţin:  „…una dintre cele mai mari contribuţii la cultura europeană sunt bisericile pictate din nordul Moldovei, nu există ceva similar în  Marea Britanie. Sau Brâncuşi. El este o expresie a iubirii. De aceea mi-am trăit viaţa rostind limba dragostei. De fapt e un zvon că Bitzan, Neagu sau Brâncuşi sunt morţi, ei de fapt trăiesc dincolo de minciunile şi vieţile oamenilor politici, dincolo de corupţie. Cu toţii trebuie să fim artişti, să apărăm frumosul şi adevărul. Altfel suntem în pericol şi devenim apărătorii banilor şi ai puterii”;

Andrei Cornea, în „Dilema veche” nr. 825 din 2019, prezintă cele trei asumpţii fundamentale ale liberalismului în eseul „De ce eşuează liberalismul”: 1. „Omul, dacă nu e chiar bun în mod natural, e în orice caz ameliorabil moral. Teza socratică e valabilă: nimeni nu face răul voluntar ci numai din ignoranţă. Consecinţă: educaţia e esenţială pentru ameliorarea morală a omului. Omul educat va împărtăşi opinii politice „luminate”, democratice şi liberale”; 2. „Raţiunea poate şi trebuie să conducă voinţa şi acţiunea umană. Funcţia principală a acţiunii e euristică; de aceea omul poate fi considerat un „actor raţional”, atunci când discutăm despre reacţiile sale economice şi politice. El îi va alege pe politicienii care spun adevărul şi nu-l înşală”; 3. „Omul, prin excelenţă, este omul individual. El poate şi trebuie, dacă „iese de sub tutelă” (cum scrie Kant), să devină liber şi singur, responsabil pentru viaţa sa pe care e dator să şi-o definească raţional”. Despre prima asumpţie spune că „adeseori este falsă”, despre a doua „iarăşi, destul de des, e falsă”, despre a treia că e „departe de adevăr”, explicând de ce eşuează liberalismul;

Horst Samson, în „Orizont” nr. 12 din 2019, despre poezie şi poeţi: 1. „poezia este patria omenirii”; 2. „poeţii imprimă cu forţa în poezie lumea ca imagine sonoră şi spectacol, ca formaţiuni de limbă şi gânduri care ne stimulează mintea”; 3. „poetul are nevoie de o conştiinţă a sinelui”; 4. „poezie este un vehicul intelectual filigran, dar puternic pentru zboruri spirituale la înălţimi nebănuite, pentru adevăr şi veridicitate”; 5. „poezia înseamnă mult mai mult decât numai limba, realitatea sau fantezia, preamărirea sau critica, mult mai mult decât a aşterne pe hârtie propria viaţă”; 6. „o poezie bună nu este lucrată excelent numai din punctul de vedere al formei şi al limbii, ci este înrădăcinată şi în realitate”;

Sintagme, termeni, concepte: Valeriu Nicolae: „poziţie de gânsac rănit”; Cesare Pavese: „viaţa, meseria de a trăi”; Liliana Ursu: „poemul, poala mamei”; Liliana Ursu: îmbrăţişarea, paltonul mamei”; Liliana Ursu: „cuvântul, altoiul cel bun”;

Cătălin Davidescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2019, despre Benjamin Fondane: „În timpul ocupaţiei germane a Franţei este arestat de Gestapo împreună cu sora sa mai mare Lina, în urma unui denunţ cu privire la faptul că erau evrei. Amândoi au fost închişi în lagărul de la Drancy, de unde câţiva prieteni, între care Emil Cioran, Stephane Lupasco, Paulhan, i-au obţinut eliberarea sa, dar nu şi pe a Linei, care nu avea încă cetăţenia franceză. Fondane refuză să părăsească lagărul fără Lina. Ei au fost deportaţi la Auschwitz în mai 1944, unde au fost gazaţi.”;

Alte câteva nume folosite de Codin Liviu Cuţitaru în rubrica sa „prezentul discontinuu” din „Dilema veche”: prof. la Studii Euro-Atlantice Hesiod Hăţ; prof. de Literatură Comparată Tenerifa Rînză;  prof. de Literatură Veche Noe Baghet; studentul la litere Mişa Ovinuţ; prof. de Experimentalism European Alistar Desagă; decanul de la Civilizaţii Europene Florel Furcă;Studenţii de la Filozofie  Curcă, Mimi şi Ţiţi; prof. de fizică Neicuşor Nefriceanu; prof. de matematică Tenel Scroapă;  profesoarele Frînzişoara Marmelată şi Stenuţa Bălaiu; prof. de Sociologie Leruţ Momîi; alte nume: Torena Scîrnaţ, Elba Mustap, Valică Şoapă şi Placido Seringo;

 

Alcătuiri de cuvinte pline de expresivitate, reţinute din cele citite: Florin Anghel Vedeanu: „călcau rar, uşor, parcă să nu trezească boala din somn”; Radu Cange: „eternitatea are sunetul argintului”; Dumitru Oprişor: „m-a dat jos de pe cântarul privirii”; Tudor Arghezi: „mi-e sufletul bolnav de râie”; Anastasia Gavrilovici: „o armată de mirese cu cod de bare pe decolteu”; Emil Lungeanu: „este o oglindă vie în istoria aventuroasă a tatălui”; Mihai-Francisc Lorinczi: „cuvintele se aud foşnind ca aripile de rândunică într-un cuib”; Cornel Paiu: „casa cu nucii scuturându-se singuri”; Gellu Naum: „spre est, spre vest, spre surd, spre mort”;

 

Doris Mironescu, în “Dilema veche” nr. 824 din 2019, despre poeţii şi poezia de azi: “Mulţi dintre poeţii de azi scriu o poezie zgârcită cu expresivitatea, eliptică, “săracă”, intră adică în categoria postbacovianismului, una dintre cele mai fertile de azi. Asta arată o neîncredere a poeţilor în poezia plină de resurse imagistice, pe care o suspectează de inautenticitate, ceea ce, principial, e grşit. Epoca de azi jură pe autenticitate, în chiar acelaşi timpă în care totul devine aluminiu, silicon şi plastic “biodegradabil”. Poezia se refugiază atunci în nişe presupus scutite de alienare, protejate de către proprietari geloşi, care izgonesc cu furie din vizuina lor elocvenţa, coerenţa, imaginea”;

 

Andrei Manolescu, în “Dilema veche” nr. 828  din 2020, despre cele două tipologii de locuitori ai satului de azi: “Sunt două tipuri total diferite de oameni. Unii cu filozofia lui A FI, alţii cu gândul la A AVEA. Despre cei cu “a avea” nu prea ştiu ce să zic. În schimb, cei cu “a fi” mă fascinează”;

 

Aura Christi, în “Contemporanul – Ideea Europeană”, nr. 12 din 2019, despre poeţi şi  poezie: 1. “ce este poetul dacă nu un vrăjitor locuit de zeu, instrument şi om, în acelaşi timp? În timp ce înaintează în fiinţă, pe pământurile ei stigmatizate de necunoscutul îmbietor, scrie Brodski, poetul e mai mult instrument. Un instrument în mâinile nevăzute ale Zeului, căruia I se supune, cele câteva reguli exdistente pe pământurile poeziei respectându-se la sânge de oameni-instrumen5t, oameni-lege”; 2. “poezia e departe de a fi – cum spunea G. Călinescu – “sentiment sterilizat de tehnică”. Poezia e departe de a fi doar atât, deşi este, de bună seamă, şi asta. Dacă ar fi numai atât, probabil că lumea ar fi invadată de poeţi. Poezia e un istm ţinut în viaţă de vraja imponderabilului întemeietor, care impune o seamă de legi ce scapă definiţiilor. E ca şi cum, descriind curcubeul dispărut deja, l-ai face prezent şi strălucitor până la halucinaţie, până la tremur. Până la spaimă”;

 

Citeste mai mult

Eveniment

Accident la Copălău anunțat prin sistemul eCall. ,, Conduceți prudent!”

Publicat

Publicitate

Un accident rutier s-a produs, în urmă cu puțin timp, pe DN 28 B, în localitatea Copălău. În eveniment, care a fost anunțat prin sistemul eCall, a fost implicat un singur autoturism.

 

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere cu modul de descarcerare, dar și o ambulanță SAJ. Aceștia au constat faptul că nu erau persoane încarcerate. Conducătorul auto a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.

 

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor, fiind deconectate bornele bateriei.

 

Publicitate

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

 

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

 

ℹ️ În cazul producerii unui accident rutier sistemele eCall generează automat apelarea numărului 112 și transmiterea către serviciul de urgență a informațiilor relevante pentru localizarea precisă a evenimentului și pentru intervenția echipajelor de salvare. Imediat după impact, date precum coordonatele GPS, seria VIN, tipul vehiculului, tipul combustibilului utilizat și direcția de mers sunt furnizate de autovehiculele echipate cu eCall.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending