Dintre cei peste 2,16 milioane de contribuabili activi, aproape jumătate nu dețin conturi bancare, ceea ce face aproape imposibilă recuperarea creanțelor de către stat, se arată într-un document al MF, relatează ADEVĂRUL. Din analizele efectuate a rezultat că din totalul de 2.162.647 contribuabili activi, un număr de 1.208.411 contribuabili figurează cu conturi deschise la instituții de credit, se precizează în documentul citat.

Potrivit acestuia, din cei 2.162.647 contribuabili activi, înregistrează obligații bugetare restante un număr de 333.571 contribuabili, din care un număr de 271.314 contribuabili figurează cu conturi deschise la instituții de credit.

De asemenea, din cei 2.162.647 contribuabili activi:

– 954.236 nu dețin conturi bancare, din care: 95.293 sunt plătitori de TVA și 205.471 înregistrează datorii;

– 327.677 au conturile blocate, însă nu derulează operațiuni de încasări și plăți prin aceste conturi.

Ministerul precizează că, în perioada 2021-2023, au fost înființate popriri pentru obligații bugetare restante în valoare de 51 miliarde de lei, din care s-au încasat numai 7 miliarde de lei, întrucât debitorii nu rulează banii prin conturi.

Obligați să pună bunurile la dispoziția Fiscului

Ca atare, ministerul propune modificarea Codului de procedură fiscală, prin introducerea obligației debitorului/persoanei răspunzătoare de a pune la dispoziția organului fiscal, bunurile mobile deținute spre a fi identificate, în vederea evaluării și valorificării acestora, precum și pentru verificarea acestora dacă nu au fost substituite sau degradate atunci când măsurile asigurătorii au devenit executorii.

În situația în care debitorul/persoana răspunzătoare nu își îndeplinește această obligație, acesta/aceasta va fi sancționată cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii şi mari şi cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.

Publicitate

Ministerul propune, de asemenea, mărirea procentului pentru care bunurile nu se sechestrează, de la 1% la 2%, respectiv dacă valoarea acestora este mai mică de 2% din cuantumul obligațiilor fiscale restante, iar debitorul nu deține alte bunuri și venituri urmăribile. „În acest mod se corelează prevederile referitoare la declararea insolvabilității fără venituri și bunuri urmăribile, cu cele privind nesechestrarea bunurilor, întrucât, chiar și în cazul în care s-ar sechestra, valoarea recuperată prin licitație poate să scadă până la 50%, ceea ce presupune un efort suplimentar pentru executorii fiscali, fără ca efectul încasărilor să fie semnificativ din acestea”, argumentează ministerul.

Bunurile sechestrate, înregistrate în Registrul de Publicitate Mobiliară

Se propune ca pentru bunurile mobile sechestrate, precum și pentru cele constând în părți sociale/acțiuni, organul de executare silită care a instituit sechestrul trebuie să solicite înscrierea garanției legale asupra acestor bunuri în Registrul National de Publicitate Mobiliară și/sau la organele fiscale locale ori entităților care gestionează registrele în care au fost înregistrate, potrivit legii, astfel încât la orice tranzacție ulterioară sechestrării, potențialii creditori/cumpărători să fie avertizați cu privire la existența sechestrului asupra bunurilor respective. De asemenea, solicitarea organului de executare silită va fi însoțită de un exemplar al procesului-verbal de sechestru.

Taxa pentru participarea la licitație, achitată pe loc la POS doar de adjudecatar

Ministerul propune simplificarea principiilor de valorificare a bunurilor la licitație, având drept scop, pe de o parte, flexibilizarea condițiilor de participare la licitație, iar pe de altă parte, crearea cadrului legal pentru digitalizarea activității de organizare a licitațiilor prin platfoma on-line.

În fapt, prin PNRR este finanțat un proiect de dezvoltare a unei platforme de licitații electronice, care are în vedere, pe de o parte realizarea unei mediatizari mai facile a bunurilor sechestrate de ANAF, iar pe de altă parte, de valorificare printr-o procedura transparentă și concurențială, astfel încât prețul bunurilor valorificate să crească, mai precizează ADEVĂRUL.

În acest sens, se propune eliminarea condiționării participanților la licitație să depună oferta de cumpărare și o serie de documente la organul de executare, cu o zi inainte de organizarea licitatiei, întrucât acestea pot fi prezentate și la momentul organizării licitatiei. Pe de altă parte, pentru a nu fi blocate resursele financiare ale ofertanților care participa la licitatie, se propune eliminarea plății taxei de participare la licitație, taxă ce trebuia achitată înainte de organizarea licitației, urmând ca ulterior să fie restituită participanților care nu au fost adjudecati.

Totuși, se va achita o taxa de adjudecare la licitație, de cel puțin 10% din prețul de pornire la licitație, doar de către persoana care a fost declarată adjudecatar la finalul licitației, care se va achita pe loc, cu card bancar, prin intermediul unui POS ce va fi pus la dispoziție în acest sens.

În cazul în care ofertantul declarat câștigător nu deține lichiditățile financiare pentru a achita taxa de adjudecare la licitație, se oferă posibilitatea celorlalți ofertanți, în ordine descrescătoare a prețurilor oferite, să plătească taxa de adjudecare la licitație.

Bunurile nu mai pot fi vândute la licitație la prețuri mici

În cazul în care la finalul licitației se constată că niciunul dintre ofertanți nu deține banii necesari pentru a achita taxa de adjudecare, licitația se va relua, la o altă dată, cu același preț de pornire. Totodată, se elimină posibilitatea valorificării bunurilor imobile cu un preț sub 50% din prețul de evaluare, râmânând valabilă această prevedere numai în cazul bunurilor mobile, ținând cont de faptul că, în situația în care se constată că acestea nu au valoare de piață, bunurile mobile se restituie debitorilor potrivit art. 255.

De asemenea, pentru a crește șansele de vânzare a bunurilor sechestrate, anunțurile vor putea fi afișate și pe platforme de comerț electronic specializate.

„Ținând cont de necesitatea digitalizării valorificării bunurilor, prin intermediul unor platforme specializate, se impune eliminarea din cuprinsul anunțului de vanzare, a unor elemente care nu sunt relevante pentru potențialii cumpărători, respectiv numărul dosarului de executare silită si datele de identificare ale debitorului pentru care se realizează anunţul privind vânzarea bunurilor”, se arată în document, scrie ADEVĂRUL.

Totodată, a fost introdus un nou alineat prin care s-a prevăzut faptul că procedura reglementată pentru valorificarea prin licitație a bunurilor sechestrate se aplică și pentru valorificarea bunurilor confiscate în materie civilă și penală.

Cum se poate face plata în rate

Pe de altă parte, pentru creanţele fiscale înscrise în titlurile executorii ce au stat la baza sechestrului pentru care s-a realizat valorificarea bunului cu plata în rate, pe lângă faptul că se suspendă executarea silită, așa cum este prevederea legală în prezent, în plus, nu se vor calcula obligații fiscale accesorii până la încasarea diferenţei de preţ. În fapt, prin valorificarea bunurilor cu prețul în rate, debitorul nu mai este proprietar al bunului, intrucat s-a realizat transferul de proprietate către adjudecatar, astfel că debitorul nu mai trebuie ținut de plata accesoriilor aferente obligațiilor fiscale, până la concurența prețului rămas de achitat.

Sursa: ADEVĂRUL