Connect with us

Actualitate

Fiscul strânge lațul în jurul datornicilor: Jumătate nu au cont bancar. Cum se poate face plata în rate

Publicat

acum 1 an

Publicitate

Dintre cei peste 2,16 milioane de contribuabili activi, aproape jumătate nu dețin conturi bancare, ceea ce face aproape imposibilă recuperarea creanțelor de către stat, se arată într-un document al MF, relatează ADEVĂRUL. Din analizele efectuate a rezultat că din totalul de 2.162.647 contribuabili activi, un număr de 1.208.411 contribuabili figurează cu conturi deschise la instituții de credit, se precizează în documentul citat.

Potrivit acestuia, din cei 2.162.647 contribuabili activi, înregistrează obligații bugetare restante un număr de 333.571 contribuabili, din care un număr de 271.314 contribuabili figurează cu conturi deschise la instituții de credit.

De asemenea, din cei 2.162.647 contribuabili activi:

– 954.236 nu dețin conturi bancare, din care: 95.293 sunt plătitori de TVA și 205.471 înregistrează datorii;

– 327.677 au conturile blocate, însă nu derulează operațiuni de încasări și plăți prin aceste conturi.

Ministerul precizează că, în perioada 2021-2023, au fost înființate popriri pentru obligații bugetare restante în valoare de 51 miliarde de lei, din care s-au încasat numai 7 miliarde de lei, întrucât debitorii nu rulează banii prin conturi.

Publicitate

Obligați să pună bunurile la dispoziția Fiscului

Ca atare, ministerul propune modificarea Codului de procedură fiscală, prin introducerea obligației debitorului/persoanei răspunzătoare de a pune la dispoziția organului fiscal, bunurile mobile deținute spre a fi identificate, în vederea evaluării și valorificării acestora, precum și pentru verificarea acestora dacă nu au fost substituite sau degradate atunci când măsurile asigurătorii au devenit executorii.

În situația în care debitorul/persoana răspunzătoare nu își îndeplinește această obligație, acesta/aceasta va fi sancționată cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii şi mari şi cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum şi pentru persoanele fizice.

Ministerul propune, de asemenea, mărirea procentului pentru care bunurile nu se sechestrează, de la 1% la 2%, respectiv dacă valoarea acestora este mai mică de 2% din cuantumul obligațiilor fiscale restante, iar debitorul nu deține alte bunuri și venituri urmăribile. „În acest mod se corelează prevederile referitoare la declararea insolvabilității fără venituri și bunuri urmăribile, cu cele privind nesechestrarea bunurilor, întrucât, chiar și în cazul în care s-ar sechestra, valoarea recuperată prin licitație poate să scadă până la 50%, ceea ce presupune un efort suplimentar pentru executorii fiscali, fără ca efectul încasărilor să fie semnificativ din acestea”, argumentează ministerul.

Bunurile sechestrate, înregistrate în Registrul de Publicitate Mobiliară

Se propune ca pentru bunurile mobile sechestrate, precum și pentru cele constând în părți sociale/acțiuni, organul de executare silită care a instituit sechestrul trebuie să solicite înscrierea garanției legale asupra acestor bunuri în Registrul National de Publicitate Mobiliară și/sau la organele fiscale locale ori entităților care gestionează registrele în care au fost înregistrate, potrivit legii, astfel încât la orice tranzacție ulterioară sechestrării, potențialii creditori/cumpărători să fie avertizați cu privire la existența sechestrului asupra bunurilor respective. De asemenea, solicitarea organului de executare silită va fi însoțită de un exemplar al procesului-verbal de sechestru.

Taxa pentru participarea la licitație, achitată pe loc la POS doar de adjudecatar

Ministerul propune simplificarea principiilor de valorificare a bunurilor la licitație, având drept scop, pe de o parte, flexibilizarea condițiilor de participare la licitație, iar pe de altă parte, crearea cadrului legal pentru digitalizarea activității de organizare a licitațiilor prin platfoma on-line.

În fapt, prin PNRR este finanțat un proiect de dezvoltare a unei platforme de licitații electronice, care are în vedere, pe de o parte realizarea unei mediatizari mai facile a bunurilor sechestrate de ANAF, iar pe de altă parte, de valorificare printr-o procedura transparentă și concurențială, astfel încât prețul bunurilor valorificate să crească, mai precizează ADEVĂRUL.

În acest sens, se propune eliminarea condiționării participanților la licitație să depună oferta de cumpărare și o serie de documente la organul de executare, cu o zi inainte de organizarea licitatiei, întrucât acestea pot fi prezentate și la momentul organizării licitatiei. Pe de altă parte, pentru a nu fi blocate resursele financiare ale ofertanților care participa la licitatie, se propune eliminarea plății taxei de participare la licitație, taxă ce trebuia achitată înainte de organizarea licitației, urmând ca ulterior să fie restituită participanților care nu au fost adjudecati.

Totuși, se va achita o taxa de adjudecare la licitație, de cel puțin 10% din prețul de pornire la licitație, doar de către persoana care a fost declarată adjudecatar la finalul licitației, care se va achita pe loc, cu card bancar, prin intermediul unui POS ce va fi pus la dispoziție în acest sens.

În cazul în care ofertantul declarat câștigător nu deține lichiditățile financiare pentru a achita taxa de adjudecare la licitație, se oferă posibilitatea celorlalți ofertanți, în ordine descrescătoare a prețurilor oferite, să plătească taxa de adjudecare la licitație.

Bunurile nu mai pot fi vândute la licitație la prețuri mici

În cazul în care la finalul licitației se constată că niciunul dintre ofertanți nu deține banii necesari pentru a achita taxa de adjudecare, licitația se va relua, la o altă dată, cu același preț de pornire. Totodată, se elimină posibilitatea valorificării bunurilor imobile cu un preț sub 50% din prețul de evaluare, râmânând valabilă această prevedere numai în cazul bunurilor mobile, ținând cont de faptul că, în situația în care se constată că acestea nu au valoare de piață, bunurile mobile se restituie debitorilor potrivit art. 255.

De asemenea, pentru a crește șansele de vânzare a bunurilor sechestrate, anunțurile vor putea fi afișate și pe platforme de comerț electronic specializate.

„Ținând cont de necesitatea digitalizării valorificării bunurilor, prin intermediul unor platforme specializate, se impune eliminarea din cuprinsul anunțului de vanzare, a unor elemente care nu sunt relevante pentru potențialii cumpărători, respectiv numărul dosarului de executare silită si datele de identificare ale debitorului pentru care se realizează anunţul privind vânzarea bunurilor”, se arată în document, scrie ADEVĂRUL.

Totodată, a fost introdus un nou alineat prin care s-a prevăzut faptul că procedura reglementată pentru valorificarea prin licitație a bunurilor sechestrate se aplică și pentru valorificarea bunurilor confiscate în materie civilă și penală.

Cum se poate face plata în rate

Pe de altă parte, pentru creanţele fiscale înscrise în titlurile executorii ce au stat la baza sechestrului pentru care s-a realizat valorificarea bunului cu plata în rate, pe lângă faptul că se suspendă executarea silită, așa cum este prevederea legală în prezent, în plus, nu se vor calcula obligații fiscale accesorii până la încasarea diferenţei de preţ. În fapt, prin valorificarea bunurilor cu prețul în rate, debitorul nu mai este proprietar al bunului, intrucat s-a realizat transferul de proprietate către adjudecatar, astfel că debitorul nu mai trebuie ținut de plata accesoriilor aferente obligațiilor fiscale, până la concurența prețului rămas de achitat.

Sursa: ADEVĂRUL

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Începutul iernii astronomice aduce cea mai scurtă zi a anului. Tradiții și credințe populare

Publicat

acum 5 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

21 decembrie- solstițiul de iarnă. Duminică, pe 21 decembrie, la ora 17:03 (ora României) va avea loc solstițiul de iarnă. Fenomenul marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului și reprezintă, din punct de vedere astronomic, începutul sezonului rece în emisfera nordică.

Mai exact, începând cu această și și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va începe să crească treptat, în timp ce nopțile se vor scurta, potrivit ritmului natural al succesiunii anotimpurilor.

Deși iarna meteorologică sosește în fiecare an încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de cel al solstițiului de iarnă.  Fenomenul este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui, potrivit site-ului astro-urseanu.ro.

21 decembrie, solstițiul de iarnă. Ce se întâmplă în această zi

Solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină naturală din an. În același timp, noaptea este cea mai lungă, marcând oficial începutul iernii astronomice.

La data solstițiului de iarnă, pentru București, durata zilei va fi de doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea se va întinde pe parcursul a 15 ore și 10 minute, precizează sursa citată.

Publicitate

Fenomenul se produce atunci când Soarele atinge cea mai sudică declinație față de ecuatorul ceresc, ajungând la aproximativ 23°27′ sud, deasupra Tropicului Capricornului.

Rezultatul:

  • cea mai scurtă zi a anului,
  • cea mai lungă noapte,
  • un Soare care urcă foarte puțin pe cer la amiază.

Adrian Șonka, cercetător în astronomie la Observatorul Amiral Vasile Urseanu explică fenomenul astfel: „Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, momentul în care Soarele atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească. În această zi, răsăritul și apusul se deplasează simetric spre sud, determinând astfel cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului”.

Această zi marchează un prag important: de la 21 decembrie și până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, durata zilelor va crește treptat și continuu, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai scurte.

De unde provine cuvântul „solstițiu”

Cuvântul solstițiu provine din latinescu „solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”.

Denumirea sugerează ideea de „soare nemișcat”, pentru că în această perioadă poziția Soarelui pare să stagneze înainte de a începe ascensiunea lentă pe cer.

Rădăcinile ancestrale ale tradițiilor solstițiului de iarnă

Solstițiul de iarnă nu este doar un eveniment astronomic, ci și un moment profund simbolic în majoritatea culturilor lumii. De-a lungul istoriei, oamenii au sărbătorit această zi ca pe un moment de renaștere a luminii, de speranță și de reînnoire.

Culturile antice, precum cele din Mesopotamia, recunoșteau doar două anotimpuri: vara și iarna. Solstițiile aveau loc la mijlocul acestor anotimpuri, motiv pentru care sunt uneori numite mijlocul iernii sau mijlocul verii, deși din punct de vedere astronomic marchează începutul fiecărui anotimp.

Cea mai veche mențiune scrisă despre o sărbătoare dedicată revenirii Soarelui datează din Mesopotamia antică, de acum peste 4.000 de ani. Sărbătoarea se desfășura pe parcursul a 12 zile și avea rolul de a-l sprijini pe zeul Marduk – zeul suprem al Mesopotamiei, considerat un apărător al ordinii și echilibrului universului – să restabilească ordinea în regiune pentru încă un an.

Un aspect al tradițiilor solstițiului îl reprezintă structurile megalitice (monumente masive din piatră) construite pentru a urmări traiectoria Soarelui, precum „Stonehenge” din Anglia și „Newgrange” din Irlanda. Potrivit specialiștilor, pietrele de la Stonehenge, care datează din jurul anului 2050 î.Hr., au fost poziționate astfel încât razele soarelui la apus să cadă într-un anumit mod în ziua solstițiului de iarnă.

Pentru popoarele păgâne, solstițiul de iarnă reprezenta renașterea Soarelui, momentul în care Marea Zeiță dădea naștere unei noi forțe solare, reînnoind ciclul anotimpurilor. Romanii celebrau această zi prin cinstirea lui Saturn, zeul recoltelor, și a lui Mithras, zeul luminii, demonstrând importanța acestui eveniment astronomic în diverse culturi.

Solstițiul de iarnă – Tradiții, superstiții și credințe populare

Solstițiul de iarnă este înconjurat de o serie de superstiții și credințe populare. În tradiția populară românească, solstițiul marchează reînnoirea energiei casei și familiei. În unele zone ale țării, oamenii aprind focuri ritualice, curăță gospodăria și pregătesc alimente speciale pentru a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an.

Se spune că este esențial să nu petreci noaptea solstițiului singur, ci în compania celor dragi – un simbol al unității și sprijinului reciproc în fața întunericului.

Focurile aprinse pe dealuri alungă spiritele rele și celebrează triumful luminii asupra nopții.

Oferirea de pomană celor nevoiași devine un act de compasiune și generozitate, amintindu-ne că lumina pe care o așteptăm trebuie să strălucească mai întâi în inimile noastre.

Aceste practici, deși simple, poartă în ele înțelepciunea unor generații care au înțeles că solstițiul nu este doar un fenomen astronomic, ci un moment de transformare spirituală și socială.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere fără „punte” între Anul Nou și Bobotează. Guvernul scurtează minivacanța bugetarilor de la începutul lui ianuarie 2026

Publicat

acum 5 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Fără „punte” bugetară la început de 2026. Ziua de luni, 5 ianuarie, va fi lucrătoare pentru angajații din sectorul public. Angajații din instituțiile publice vor începe anul 2026 fără tradiționala „punte” dintre zilele libere de Revelion și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ioan, scrie alba24.ro.

Potrivit informațiilor disponibile în acest moment, luni, 5 ianuarie 2026, va fi zi lucrătoare, iar bugetarii se vor întoarce la serviciu după primele două zile libere ale anului. Decizia întrerupe o minivacanță de 7 zile care începea din JOI- 1 ianuarie și se încheia MIERCURI-7 ianuarie.

Bugetarii rămân fără punte între zilele libere din weekend si Bobotează

Ulterior, aceștia vor beneficia din nou de zilele libere legale de marți, 6 ianuarie (Boboteaza) și miercuri, 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul).

În anii anteriori, Guvernul obișnuia să aprobe așa-numitele „punți bugetare”, prin care o zi lucrătoare situată între două sărbători legale era declarată liberă, urmând să fie recuperată ulterior. Această practică permitea mini-vacanțe la începutul anului.

Surse guvernamentale citate de Cotidianul susțin că la începutul anului 2026 nu va fi acordată nicio punte bugetară, decizia fiind motivată de dorința de a limita zilele nelucrătoare suplimentare și de a menține continuitatea activității în sectorul public.

Publicitate

În urma deciziei Guvernului, luni 5 ianuarie, bugetarii vor fi nevoiți să meargă la serviciu, asta deși în anii trecuți aceștia primeau liber, dacă aveau mai multe zile libere adunate iar între ele era și una de muncă.

Pe 5 ianuarie ar fi fost și una din singurele zile în care s-ar fi pus problema unei punți bugetare, celelalte libere legale fiind fie lipite de weekend, ori la sfârșit de săptămână.

Mai puține zile libere legale în 2026 față de 2025

Anul 2026 va avea 16 zile libere legale, cu una mai puțin decât în 2025. Diferența apare deoarece, în 2026, Ziua Copilului (1 iunie) se suprapune cu Lunea de Rusalii, rezultând o singură zi liberă.

Zilele libere legale în 2026 . În ce zi din săptămână pică

  • 1 ianuarie – Anul Nou (joi)
  • 2 ianuarie – A doua zi de Anul Nou (vineri)
  • 6 ianuarie – Boboteaza (marți)
  • 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul (miercuri)
  • 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (sâmbătă)
  • 10 aprilie – Vinerea Mare (vineri)
  • 12 aprilie – Paștele (duminică)
  • 13 aprilie – Lunea de Paște (luni)
  • 1 mai – Ziua Muncii (vineri)
  • 31 mai – Rusaliile (duminică)
  • 1 iunie – Lunea de Rusalii și Ziua Copilului (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (luni)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (marți)
  • 25 decembrie – Crăciunul (vineri)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (sâmbătă)

Citeste mai mult

Eveniment

Ceață persistentă afectează aeroporturile din Moldova: Curse rerutate și anulate la Suceava, Iași și Bacău

Publicat

acum 6 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

La Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava, în intervalul 19-20 decembrie, au aterizat trei aeronave, însă mai multe zboruri au fost rerutate sau anulate din motive strict legate de siguranța operațiunilor:

  • Wizz Air Londra – Suceava: aterizat la Timișoara (pasagerii transportați cu autocarul la Suceava).
  • Wizz Air Malpensa – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Memmingen – Suceava: rerutat la Sibiu.
  • Wizz Air Charleroi – Suceava: rerutat la Cluj.
  • Wizz Air Suceava – Londra: cursă anulată, pasagerii reprogramați.

Consiliul Județean Suceava a reamintit că investiția în sistemul ILS CAT III a fost finalizată cu aproximativ o lună mai devreme decât termenul inițial. Sistemul este instalat, calibrat și validat tehnic, urmând să devină operațional după publicarea în Aeronautical Information Publication (AIP), o etapă standard obligatorie conform reglementărilor internaționale, cu un termen estimat de aproximativ 56 de zile.

„După finalizarea procedurii de publicare în AIP, Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava va putea opera fără aceste limitări, inclusiv în condiții de vizibilitate foarte redusă”, a transmis Biroul de Presă al Consiliului Județean Suceava.

Toate operațiunile s-au desfășurat în conformitate cu reglementările în vigoare, prioritatea fiind siguranța pasagerilor și a echipajelor.

Pasagerii afectați sunt rugați să contacteze operatorii aerieni pentru informații privind reprogramări și compensații.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

ANOFM: 66 programe de formare profesională vor începe din ianuarie, la nivel național

Publicat

acum 6 ore

sâmbătă, 20.12.2025

de

Publicitate

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) va organiza în luna ianuarie 66 programe de formare profesională pentru 1.157 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București.

Conform unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: lucrător comercial – 140 de persoane; agent de securitate – 123 de persoane; operator introducere, validare și prelucrare date – 118 de persoane; ajutor bucătar – 104 de persoane; coafor – 81 de persoane; contabil – 73 de persoane; referent resurse umane – 70 de persoane; instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze – 48 de persoane; maseur – 45 de persoane; bucătar – 39 de persoane.

Cele mai multe cursuri se vor organiza în județul Brașov (pentru 150 de persoane), județul Suceava (pentru 84 de persoane) și județul Dâmbovița (pentru 75 de persoane). AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending