Connect with us
Publicitate

Eveniment

FIŞĂ BIOGRAFICĂ: Cine sunt Marius Budăi și Raluca Turcan, cei doi botoșăneni propuși să facă parte din Guvernul Ciucă

Publicat

Publicitate

Lista cu miniştrii Cabinetului PNL-PSD şi programul de guvernare pentru care premierul desemnat Marcel Ciolacu cere votul de încredere al Legislativului au fost depuse, la 13 iunie 2023, la Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, relatează Agerpres.

Pentru prima dată în istorie, din Guvern vor face parte doi botoșăneni, respectiv Marius Budăi, propus din nou ministru al Muncii şi Solidarităţii Sociale, și Raluca Turcan, care a fost propusă ministru al Culturii.

Cine este Marius Budăi, propus ministru al Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Publicitate

Marius-Constantin Budăi s-a născut la 1 mai 1972. A absolvit Liceul Mihai Eminescu din Botoşani (1986-1990), apoi Colegiul Economic şi de Administraţie Octav Onicescu din Botoşani (2002-2004) şi Facultatea de Finanţe şi Bănci a Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, în specializarea Finanţe şi Bănci (2004-2008), potrivit CV-ului publicat pe site-ul www.cdep.ro. Ulterior, a urmat un program de studii postuniversitare de masterat în specializarea Managementul financiar-contabil al administraţiei publice la Facultatea de Management Financiar Contabil a Universităţii Spiru Haret din Bucureşti (2008-2010) şi un program de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (2012-2013).

A urmat o serie de cursuri de specializare, deţinând calificări precum: expert achiziţii publice (Ministerul Internelor şi Reformei Administrative – Institutul Naţional de Administraţie, 2007 şi Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, 2008), diplomă în Achiziţii şi managementul lanţului de aprovizionare (Crownford Ltd. şi Universitatea Petre Andrei din Iaşi, 2010), Manager proiect (Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, 2011), expert accesare fonduri structurale şi de coeziune europene (Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, 2011), Manager (Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – Ministerul Educaţiei Naţionale, 2013), Manager îmbunătăţiri procese (Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – Ministerul Educaţiei Naţionale – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, 2014), diplomă de Public speaking şi prezentări moderne (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, 2016).

A fost referent-inspector-inspector de specialitate la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani (1995-2008); reprezentant zonal la SC Curier Expres SRL Galaţi (2001-2008); administrator la SC Prim’s Food SRL Botoşani (2007-2009); director la Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Botoşani (2009); şef serviciu achiziţii publice, administrativ la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani (2009-2013); director executiv la Casa Naţională de Pensii Publice – Casa Judeţeană de Pensii Botoşani (2013-2016).

Publicitate

A fost consilier parlamentar – şef de cabinet la Camera Deputaţilor (2004-2006; 2008), iar în urma alegerilor parlamentare din decembrie 2016, a obţinut un mandat de deputat, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani. A fost vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat (apr. 2017-feb. 2018) şi preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci (febr.-dec. 2018).

A fost ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale în Cabinetul Viorica Dăncilă (nov. 2018 – nov. 2019).

A obţinut un nou mandat de deputat în urma alegerilor parlamentare din decembrie 2020. A fost chestor al Camerei Deputaţilor (febr.-dec. 2020; sept.-nov. 2021) şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (dec. 2020 – sept. 2021), potrivit CV-ului publicat pe site-ul gov.ro.

Publicitate

Marius Budăi este ministru al Muncii şi Solidarităţii Sociale din 25 noiembrie 2021.

Cine este Raluca Turcan, propusă ministru al Culturii.

Raluca Turcan s-a născut la 2 aprilie 1976, la Botoşani, potrivit cdep.ro şi gov.ro.

În 1999, a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE Bucureşti. În acelaşi an, a devenit masterand în Comunicare şi Relaţii Publice în cadrul SNSPA Bucureşti. A obţinut diplomă în rusă comercială, la Institutul Puşkin din Moscova (1996-1999). A absolvit un curs postuniversitar de perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale în cadrul Colegiului Naţional de Apărare, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, în perioada 4-22 aprilie 2011.

A urmat studii în ştiinţe politice la American Council of Young Political Leaders, Washington, SUA; studii despre funcţionarea Uniunii Europene la Universitatea Viena, Austria; specializare în studii politice în cadrul Fellowship German Marshall Fund, SUA, şi studii de comunicare politică la Harvard Kennedy School, filiala din Atena, Grecia.

A fost consultant Relaţii Publice la Tofan Grup (1999-2000); expert parlamentar la Senatul României (2000-2004); cadru didactic asociat la Universitatea Transilvania Braşov şi la Universitatea Româno-Germană din Sibiu (2001-2006), potrivit cdep.ro.

Consilier al preşedintelui Consiliului Naţional al Partidului Naţional Liberal (PNL) (2000-2002), consilier al preşedintelui PNL (2002-2004) şi membru în Biroul Naţional de conducere al PNL (2004-2006). Membru fondator al Partidului Liberal Democrat (PLD). După unificarea Partidului Democrat cu Partidul Liberal Democrat, în decembrie 2007, Raluca Turcan a ocupat funcţia de vicepreşedinte PDL (decembrie 2007-mai 2011 şi iunie 2012-2014).

Din 2014 până în decembrie 2016, a fost vicepreşedinte al PNL, preşedinte al Comisiei de Educaţie din PNL. În decembrie 2016, a devenit preşedinte interimar al PNL, funcţie deţinută până în iunie 2017, conform gov.ro.

A fost deputat PNL de Sibiu (2004-2006), deputat independent (sept. 2006 – febr. 2008) şi PDL (febr. 2008 – nov. 2008). În legislatura 2004-2008, a ocupat funcţiile de preşedinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă (februarie 2005 – septembrie 2006) şi de secretar al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, a candidat din partea PDL pentru un post de deputat în oraşul Sibiu (Colegiul 2) şi a câştigat cu aproximativ 47% un nou mandat. În acea legislatură, a fost preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

A fost realeasă deputat de Sibiu, pe listele ARD (PDL), la 9 decembrie 2012, în Colegiul 2. Până în septembrie 2016, a fost secretarul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, apoi a devenit vicepreşedintele aceleiaşi comisii. A făcut parte şi din Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu agenţia UNESCO.

În 2016, a fost aleasă deputat pe listele PNL. A fost lider al Grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor (2016-2019). A fost membru în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi vicepreşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Franceză.

Din noiembrie 2019 până în decembrie 2020, a deţinut funcţia de viceprim-ministru în cadrul guvernului României.

În urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, a obţinut un nou mandat de deputat în Circumscripţia electorală nr. 34 Sibiu pe listele Partidului Naţional Liberal. Este membră a Comisiei pentru muncă şi solidaritate socială (din februarie 2021) şi a făcut parte din Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului (decembrie 2020-februarie 2021). Este membră a Grupului de prietenie cu Republica Portugheză şi a Grupului parlamentar de prietenie cu Malaezia, potrivit cdep.ro.

Din 23 decembrie 2020 până în 25 noiembrie 2021, a deţinut portofoliul de ministru al Muncii şi Protecţiei Sociale.

Din februarie 2022, este vicelider al grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor.

Coautor al unui dicţionar englez-rus-român de termeni economici, editat de ASE Bucureşti; coautor al cărţii „Integrarea şi politica fiscală europeană”, Editura Infomarket. A publicat studii în domeniul integrării europene şi relaţiilor publice. Este cetăţean de onoare al Statului Nebraska (SUA).

Sursa: AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

Publicat

Publicitate

Ana, cea pururea pomenită care, mai toată viaţa ei nu a putut să nască copii, luând îndemn din sfintele cărţi la cele ce s-au petrecut cu cealaltă Ana, care şi ea nu putea naşte, maica proorocului Samuel, ruga împreună cu bărbatul ei, Ioachim, pe Stăpânul firii, să le dăruiască lor un prunc, făgăduind că, dacă le va împlini ce­rerea, îndată îl vor dărui şi închina lui Dumnezeu.

Şi aşa a născut Sfânta Ana pe ceea ce s-a făcut pricina mântuirii neamu­lui omenesc, pe Preasfânta şi de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Măria. Iar când ea a fost de trei ani, au luat-o părinţii ei şi au dus-o la Templul din Ierusalim şi au încredinţat-o preoţilor slujitori.

Deci, luând-o arhiereul cel de atunci, Zaharia, a dus-o în locul cel mai sfânt al Templului, numit Sfân­ta Sfintelor, unde, odată pe an, intra numai singur arhiereul. Şi aceasta a făcut-o din insuflarea lui Dumnezeu, Cel ce avea să se nască dintr-însa spre îndreptarea şi mântuirea lumii, stricată prin păcat. În templu a rămas Fecioara timp de 12 ani vieţuind în ascultare, post  şi rugăciune.

Publicitate

Iar când s-a apropiat vremea dumnezeieştii Bunei vestiri, ieşind din Templu, Sfânta Fecioară a descoperit arhiereului şi preoţilor că ea, încă înainte de a se fi născut, a fost făgăduită lui Dumnezeu şi că ea însăşi a ales o viaţă de feciorie neîntreruptă. Drept aceea, la 15 ani, ea a fost lo­godită cu Dreptul Iosif, rudenia sa de 84 de ani, ca sub chipul căsătoriei, acesta să-i fie păzitor şi martor al fe­cioriei ei şi ca să slujească atât la naşterea ei cea mai presus de fire, cât şi la fuga ei cea în Egipt şi la în­toarcerea de acolo în pământul lui Israel.

 „ Iubiţi, aşadar, fraţilor, pe Maica Domnului, iubiţi-o cu inimă fierbinte şi plină de nădejde. Rămâneţi tari şi ţineţi învăţăturile pe care le-aţi primit de la Biserică, despre Maica Domnului. Cinstiţi pe Născătoarea de Dumnezeu. Respingeţi cu tărie minciunile rătăciţilor, care defăima pe Sfânta Fecioară. Să ştiţi că dia­volul strigă prin gura hulitorilor. Diavolul o urăşte pentru că ea a năs­cut pe Cel ce i-a surpat stăpânirea. Rămâneţi tari în tradiţiile sfinte ale Bisericii şi cinstiţi pe cea plină de dar şi mai ales slujiţi-o şi luaţi-o ca apărătoare şi sprijinitoare. Că mult poate rugăciunea Maicii, spre milos­tivirea Stăpânului şi nu este nimeni care să se încreadă în mila Preacu­ratei şi să nu fie ajutat şi mângâiat”, scrie ziarullumina.ro

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

(P) Reducerea drastică a taxelor pe muncă, prioritatea AUR pentru resuscitarea economiei

Publicat

Publicitate

Cândva considerată o perlă a economiei locale, industria textilelor din județul Botoșani a devenit o relicvă. Sute de oameni și-au pierdut locul de muncă pentru că politicile fiscale au falimentat fabricile cu tradiție. Șansa redresării este reducerea drastică a contribuțiilor de pe umerii firmelor și angajaților, o măsură majoră pe care doar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are voința și capacitatea să o implementeze.

Cătălin Silegeanu, prim-vicepreședintele AUR Botoșani, a ajuns miercuri în mijlocul lucrătorilor unei fabrici din Botoșani, cărora le-a prezentat planul de guvernare al liderului George Simion pentru reducerea taxelor pe muncă. Planul prevede diminuarea tuturor contribuțiilor, de la sistemul de pensii până la cel de asigurări sociale și de sănătate, astfel încât dările la stat să nu depășească 25% pentru primii 5.000 de lei din salariul brut.

„România a ajuns o țară în care munca a devenit cel mai scump produs: peste 40% din munca românilor intră în vistieriile statului, iar în schimb serviciile acestuia pentru cetățean au fie calitate îndoielnică, fie lipsesc cu desăvârșire. Statul a ajuns o povară pe spatele contribuabilului și nu un sprijin pentru acesta”, a atras atenția Cătălin Silegeanu, candidat AUR la Senat.

Publicitate

Statisticile confirmă dezechilibrul dintre munca prestată de români și banii cu care rămân în buzunar, un raport care, mai departe, afectează companiile care încearcă să asigure salarii atractive. Salariul mediu net în România este de aproximativ 5.200 de lei, iar salariul mediu brut este de aproximativ 8.400 de lei, iar diferența este compusă numai din taxe și impozite.

Dintr-un salariu minim brut, adică 3.700 de lei, un angajat plătește la stat 1.340 de lei și rămâne în buzunar cu 2360 de lei, o sumă echivalentă cu condamnarea la sărăcie. De asemenea, statisticile arată că România are aproximativ 5,7 milioane de angajați, din care circa 1,3 milioane lucrează în administrația publică. Din totalul de angajați, aproximativ 1 milion de români primesc salariul minim.

Însă realitatea este ușor diferită de cifrele oficiale, pentru că suprataxarea muncii a determinat antreprenorii să găsească alternative pentru a supraviețui pe o piață distorsionată.

Publicitate

„Taxarea ridicată a muncii, corelată cu puterea redusă de cumpărare, determină mulți antreprenori să declare angajații cu salariul minim pe economie, preferând să plătească taxe și impozite mici și să scoată banii sub formă de dividende. Există de multe ori o casierie fictivă, pe care nu o pot niciodată închide în mod real, dacă vor ca firma lor să supraviețuiască. Prin politica fiscală a partidului AUR, aceste practici vor înceta de la sine”, a mai explicat Cătălin Silegeanu.

Pentru ca forța de muncă să nu mai plece în străinătate, pentru ca angajații să simtă rostul muncii în țara lor și pentru ca statul să nu mai fie inamicul mediului de afaceri, AUR trebuie să guverneze și să facă dreptate pentru fiecare cetățean.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Câștigul salarial mediu brut pe economie în luna septembrie 2024 a fost de 8553 lei și cel net 5228 lei

Publicat

Publicitate

CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU BRUT*) PE ECONOMIE ÎN LUNA
SEPTEMBRIE 2024 A FOST 8553 LEI ŞI CEL NET 5228 LEI
▪ În luna septembrie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8553 lei, cu 110 lei (+1,3%) mai mare decât în
luna august 2024.
▪ Câştigul salarial mediu net a fost 5228 lei, în creştere cu 70 lei (+1,4%) față de luna august 2024.
▪ Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în
tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11626 lei), iar cele mai mici în
fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3016 lei).
Septembrie 2024 comparativ cu Septembrie 2023
▪ Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,8%**)
.
Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum
▪ Indicele câştigului salarial real1 a fost 108,8% în luna septembrie 2024 față de luna septembrie 2023.
▪ Indicele câştigului salarial real a fost 101,1% în septembrie 2024 față de luna august 2024.
▪ Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 251,2%, cu 2,5 puncte procentuale mai
mare decât cel înregistrat în luna august 2024.
Evoluţia indicilor preţurilor de consum şi a indicilor câştigurilor salariale medii nete,
în perioada septembrie 2022 – septembrie 2024

În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor
anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie).
Acestea influenţează creșterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din
urmă, la estomparea fluctuațiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.

Septembrie 2024 comparativ cu August 2024
În luna septembrie 2024, în majoritatea activităţilor din sectorul economic2
, nivelul câştigului salarial mediu net a
crescut comparativ cu luna august 2024, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale,
pentru performanțe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din
profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au
datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au
înregistrat după cum urmează:
• cu 13,3% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 12,7% în fabricarea produselor de cocserie şi
a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului;
• între 4,0% și 8,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, tăbăcirea şi finisarea pieilor

Publicitate

(inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea
blănurilor), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea altor mijloace
de transport, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru
transport, telecomunicaţii;
• între 1,5% și 4,0% în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice),
fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea produselor farmaceutice
de bază şi a preparatelor farmaceutice, alte activităţi de servicii, industria construcţiilor metalice şi a produselor
din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de editare, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea
calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea de mobilă, fabricarea produselor textile, fabricarea
articolelor de îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei,
inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea produselor din cauciuc şi
mase plastice.
Scăderile câștigului salarial mediu net faţă de luna august 2024 au fost determinate de acordarea în lunile
precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri
(inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările
de producție ori de încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte).
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat
după cum urmează:
• 11,6% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;
• între 4,5% și 9,5% în extracţia minereurilor metalifere, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări
şi ale fondurilor de pensii), fabricarea produselor din tutun;
• între 1,0% și 3,5% în transporturi pe apă, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia
celor din sistemul public de asigurări sociale), colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia cărbunelui superior şi
inferior, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi aeriene.
În sectorul bugetar3 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în
învăţământ (+4,7%, ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice), respectiv în administraţia publică.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Botoșaniul, o ruină după alegeri

Publicat

Publicitate

După ce, vorba aia, și-au văzut sacii în căruță, nu i-a mai interesat de botoșăneni. Așa arată strada Bucium din Botoșani în secolul 21, sub conducerea celor care se lăudau că sunt profesioniști în administrație și știu ce înseamnă dezvoltarea. Da? Așa arată dezvoltarea? Să ne mai mire oare că oamenii nu mai au încredere în politicieni? Cu așa indiferență arătată după alegeri, cred și eu că botoșănenii privesc orice promisiune cu scepticism. Pe bună dreptate!

Pentru că eu nu pot să îi las pe oameni fără un răspuns, l-am sunat pe domnul primar să ne lămurească puțin cu situația în care se află strada și vedeți și voi care e atitudinea. “Fiecare cu treaba lui”, ne zice domnul primar. Dacă mie îmi spune să îmi văd de treaba mea, mă întreb ce le spune botoșănenilor când vin cu o sesizare…

Ceea ce nu înțelege primarul nostru „deranjat” este că o stradă care nu are rețea de apă și canalizare este exclusiv treaba Primăriei, adică a investitorului. Compania de apă intervine după ce aceste rețele sunt făcute. În cazul de față nu este nici apă, nici canalizare, iar dezastrul pe care îl vedeți pe strada Bucium este în sarcina Primăriei.

Publicitate

Nu mă mai miră nimic, însă un lucru este cert: nu voi lăsa sub nicio formă lucrurile la voia întâmplării, cum a făcut-o PSD! Voi face tot ce îmi stă în putință să îmbunătățim situația de pe strada Bucium, la fel cum îmi propun cu orice problemă pe care mi-o veți semnala de acum înainte!

#continuamschimbarea #ValeriuIftime

CMF 11240002

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending