Connect with us

Eveniment

FIŞĂ BIOGRAFICĂ: Cine sunt Marius Budăi și Raluca Turcan, cei doi botoșăneni propuși să facă parte din Guvernul Ciucă

Publicat

Publicitate

Lista cu miniştrii Cabinetului PNL-PSD şi programul de guvernare pentru care premierul desemnat Marcel Ciolacu cere votul de încredere al Legislativului au fost depuse, la 13 iunie 2023, la Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, relatează Agerpres.

Pentru prima dată în istorie, din Guvern vor face parte doi botoșăneni, respectiv Marius Budăi, propus din nou ministru al Muncii şi Solidarităţii Sociale, și Raluca Turcan, care a fost propusă ministru al Culturii.

Cine este Marius Budăi, propus ministru al Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Marius-Constantin Budăi s-a născut la 1 mai 1972. A absolvit Liceul Mihai Eminescu din Botoşani (1986-1990), apoi Colegiul Economic şi de Administraţie Octav Onicescu din Botoşani (2002-2004) şi Facultatea de Finanţe şi Bănci a Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, în specializarea Finanţe şi Bănci (2004-2008), potrivit CV-ului publicat pe site-ul www.cdep.ro. Ulterior, a urmat un program de studii postuniversitare de masterat în specializarea Managementul financiar-contabil al administraţiei publice la Facultatea de Management Financiar Contabil a Universităţii Spiru Haret din Bucureşti (2008-2010) şi un program de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (2012-2013).

A urmat o serie de cursuri de specializare, deţinând calificări precum: expert achiziţii publice (Ministerul Internelor şi Reformei Administrative – Institutul Naţional de Administraţie, 2007 şi Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, 2008), diplomă în Achiziţii şi managementul lanţului de aprovizionare (Crownford Ltd. şi Universitatea Petre Andrei din Iaşi, 2010), Manager proiect (Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, 2011), expert accesare fonduri structurale şi de coeziune europene (Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, 2011), Manager (Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – Ministerul Educaţiei Naţionale, 2013), Manager îmbunătăţiri procese (Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – Ministerul Educaţiei Naţionale – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, 2014), diplomă de Public speaking şi prezentări moderne (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, 2016).

A fost referent-inspector-inspector de specialitate la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani (1995-2008); reprezentant zonal la SC Curier Expres SRL Galaţi (2001-2008); administrator la SC Prim’s Food SRL Botoşani (2007-2009); director la Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Botoşani (2009); şef serviciu achiziţii publice, administrativ la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani (2009-2013); director executiv la Casa Naţională de Pensii Publice – Casa Judeţeană de Pensii Botoşani (2013-2016).

Publicitate

A fost consilier parlamentar – şef de cabinet la Camera Deputaţilor (2004-2006; 2008), iar în urma alegerilor parlamentare din decembrie 2016, a obţinut un mandat de deputat, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 7 Botoşani. A fost vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat (apr. 2017-feb. 2018) şi preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci (febr.-dec. 2018).

A fost ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale în Cabinetul Viorica Dăncilă (nov. 2018 – nov. 2019).

A obţinut un nou mandat de deputat în urma alegerilor parlamentare din decembrie 2020. A fost chestor al Camerei Deputaţilor (febr.-dec. 2020; sept.-nov. 2021) şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (dec. 2020 – sept. 2021), potrivit CV-ului publicat pe site-ul gov.ro.

Marius Budăi este ministru al Muncii şi Solidarităţii Sociale din 25 noiembrie 2021.

Cine este Raluca Turcan, propusă ministru al Culturii.

Raluca Turcan s-a născut la 2 aprilie 1976, la Botoşani, potrivit cdep.ro şi gov.ro.

În 1999, a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE Bucureşti. În acelaşi an, a devenit masterand în Comunicare şi Relaţii Publice în cadrul SNSPA Bucureşti. A obţinut diplomă în rusă comercială, la Institutul Puşkin din Moscova (1996-1999). A absolvit un curs postuniversitar de perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale în cadrul Colegiului Naţional de Apărare, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, în perioada 4-22 aprilie 2011.

A urmat studii în ştiinţe politice la American Council of Young Political Leaders, Washington, SUA; studii despre funcţionarea Uniunii Europene la Universitatea Viena, Austria; specializare în studii politice în cadrul Fellowship German Marshall Fund, SUA, şi studii de comunicare politică la Harvard Kennedy School, filiala din Atena, Grecia.

A fost consultant Relaţii Publice la Tofan Grup (1999-2000); expert parlamentar la Senatul României (2000-2004); cadru didactic asociat la Universitatea Transilvania Braşov şi la Universitatea Româno-Germană din Sibiu (2001-2006), potrivit cdep.ro.

Consilier al preşedintelui Consiliului Naţional al Partidului Naţional Liberal (PNL) (2000-2002), consilier al preşedintelui PNL (2002-2004) şi membru în Biroul Naţional de conducere al PNL (2004-2006). Membru fondator al Partidului Liberal Democrat (PLD). După unificarea Partidului Democrat cu Partidul Liberal Democrat, în decembrie 2007, Raluca Turcan a ocupat funcţia de vicepreşedinte PDL (decembrie 2007-mai 2011 şi iunie 2012-2014).

Din 2014 până în decembrie 2016, a fost vicepreşedinte al PNL, preşedinte al Comisiei de Educaţie din PNL. În decembrie 2016, a devenit preşedinte interimar al PNL, funcţie deţinută până în iunie 2017, conform gov.ro.

A fost deputat PNL de Sibiu (2004-2006), deputat independent (sept. 2006 – febr. 2008) şi PDL (febr. 2008 – nov. 2008). În legislatura 2004-2008, a ocupat funcţiile de preşedinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă (februarie 2005 – septembrie 2006) şi de secretar al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, a candidat din partea PDL pentru un post de deputat în oraşul Sibiu (Colegiul 2) şi a câştigat cu aproximativ 47% un nou mandat. În acea legislatură, a fost preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

A fost realeasă deputat de Sibiu, pe listele ARD (PDL), la 9 decembrie 2012, în Colegiul 2. Până în septembrie 2016, a fost secretarul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, apoi a devenit vicepreşedintele aceleiaşi comisii. A făcut parte şi din Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu agenţia UNESCO.

În 2016, a fost aleasă deputat pe listele PNL. A fost lider al Grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor (2016-2019). A fost membru în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi vicepreşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Franceză.

Din noiembrie 2019 până în decembrie 2020, a deţinut funcţia de viceprim-ministru în cadrul guvernului României.

În urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, a obţinut un nou mandat de deputat în Circumscripţia electorală nr. 34 Sibiu pe listele Partidului Naţional Liberal. Este membră a Comisiei pentru muncă şi solidaritate socială (din februarie 2021) şi a făcut parte din Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului (decembrie 2020-februarie 2021). Este membră a Grupului de prietenie cu Republica Portugheză şi a Grupului parlamentar de prietenie cu Malaezia, potrivit cdep.ro.

Din 23 decembrie 2020 până în 25 noiembrie 2021, a deţinut portofoliul de ministru al Muncii şi Protecţiei Sociale.

Din februarie 2022, este vicelider al grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor.

Coautor al unui dicţionar englez-rus-român de termeni economici, editat de ASE Bucureşti; coautor al cărţii „Integrarea şi politica fiscală europeană”, Editura Infomarket. A publicat studii în domeniul integrării europene şi relaţiilor publice. Este cetăţean de onoare al Statului Nebraska (SUA).

Sursa: AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

FOTO: Panică într-un bloc din municipiul Botoșani! O oală uitată pe aragaz a adus pompierii

Publicat

Publicitate

Pericol de incendiu, aseară, într-un bloc de pe strada Patriarh Teoctist Arăpașu din municipiul Botoșani. O oală cu mâncare uitată pe foc a generat o degajare masivă de fum într-o garsonieră situată la parterul imobilului, punând în pericol locuința și sănătatea locatarilor. 

În locuință se afla chiar proprietarul, însă acesta nu a realizat pericolul, nefiind conștient de mirosul de fum. Alarma a fost dată de soția acestuia, care, la întoarcerea acasă, a descoperit garsoniera invadată de fum și a sunat imediat la 112.

La fața locului au ajuns rapid două echipaje din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani – o autospecială de stingere cu apă și spumă și o ambulanță SMURD. Pompierii au acționat prompt pentru aerisirea încăperii și eliminarea oricărui risc de izbucnire a unui incendiu.

Reprezentanții ISU reamintesc botoșănenilor că orice aparat de gătit lăsat nesupravegheat poate deveni o sursă de pericol major. O simplă neatenție poate avea consecințe grave pentru locuințe și vieți omenești.

Respectarea unor reguli simple poate preveni producerea unui incendiu cauzat de lăsarea nesupravegheată a aparatelor de gătit. De aceea ISU Botoșani recomandă:

✔ să nu lăsaţi mâncarea pe foc, nesupravegheată;

Publicitate

✔ după ce aţi terminat de gătit asiguraţi-vă că aţi oprit cuptorul, aragazul și butelia;

✔ curăţaţi şi îndepărtaţi depunerile de grăsime şi resturile de mâncare de pe aragazurile, plitele şi grătarele din bucătărie, deoarece acestea pot lua foc uşor;

✔ nu lăsaţi copiii singuri în bucătărie. Păstraţi chibriturile şi brichetele acolo unde aceștia nu pot ajunge şi amplasaţi un dispozitiv de siguranţă la uşa de la cuptor.

Dacă ia foc uleiul sau conținutul dintr-o tigaie:

✔ opriţi alimentarea cu gaz/energie electrică a aragazului/maşinii de gătit pe care este tigaia (dacă puteţi să o faceţi în siguranţă) şi lăsaţi-o să se răcească;

✔ nu aruncaţi tigaia pe jos sau pe mobilierul de bucătărie şi nu turnaţi apă peste aceasta;

✔ stingeţi tigăile care sunt în flăcări acoperindu-le cu un capac sau punând un prosop ud peste acestea.

Limitarea aportului de oxigen necesar arderii duce la stingerea focului.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Publicat

Publicitate

A treia aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este sărbătorită pe 25 mai. Din Sfânta Scriptură aflăm că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei sale de naştere, a poruncit tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei.

Amintim că Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului ca răsplată. Pentru că se temea că Botezătorul ar putea învia dacă trupul ar fi fost îngropat alături de cap, Irod nu a dat ucenicilor decât trupul sfântului, care a fost îngropat în Sevastia. Capul a fost îngropat de Irodiada în curtea sa, la mare adâncime.

Potrivit tradiţiei, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei şi l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. Aceasta e socotită cea dintâi aflare a sfântului cap. După un timp, un proprietar bogat şi slăvit a crezut în Hristos şi, lepădând poziţia socială şi toată deşertăciunea acestei lumi, s-a făcut monah luându-şi numele de Inochentie. Ca monah, el s-a sălăşluit chiar la locul unde se afla îngropat capul Botezătorului Ioan. Dorind să-şi zidească o chilie, el a săpat adânc şi a descoperit un vas de pământ în care se afla un cap, ce prin descoperire dumnezeiască a aflat că este al lui Ioan Botezătorul.

El a cinstit cu evlavie acele sfinte moaşte, apoi le-a îngropat la loc acolo unde le-a găsit. Capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost prezent aici până în vremea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, când, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, în Siria, la un olar. În anul 453, episcopul Uranie al Emesei l-a aşezat în biserica din această cetate. Aceasta este socotită a doua aflare a cinstitului cap al Botezătorului.

În timpul luptei împotriva sfintelor icoane, capul Sfântului Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol, de către Sfântul Ignatie (860), în vremea împăratului Mihail. Aceasta este cea de-a treia şi cea din urmă aflare a cinstitului cap.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

DNSC avertizează: Antreprenorii români, vizați de o nouă tentativă de fraudă

Publicat

Publicitate

Antreprenori din România sunt vizați de o tentativă de fraudă prin care atacatorii cibernetici transmit apeluri false care se folosesc de identitatea Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), avertizează specialiștii Directoratului, într-o postare publicată, vineri, pe pagina de Facebook a instituției.

‘DNSC atrage atenția asupra unei noi tentative de fraudă telefonică, în care atacatorii se dau drept angajați ai Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), vizând în special antreprenorii din România. Cum funcționează frauda? Apel telefonic fals: Victima este contactată de pe un număr care pare a fi al DNSC, dar este falsificat prin tehnici de spoofing. Pretext legal alarmant: Se pretinde că victima este implicată într-un caz de spălare de bani, pentru o plată din iunie 2023, către o firmă fictivă. Amenințare cu poprirea: Se susține că DNSC ar fi impus poprire pe conturile victimei – o afirmație total falsă. Dacă victima menționează un nume de bancă, urmează un al doilea apel, de această dată din partea unei persoane care se dă drept reprezentant al băncii respective. Scopul: colectarea de date bancare și personale sensibile’, precizează sursa citată.

Specialiștii DNSC subliniază că atacatorii își aleg țintele din baze de date publice, cum ar fi site-uri de firme sau ONG-uri, folosind tehnici de ‘scraping’ pentru a obține informații relevante.

În acest context, instituția susține că Directoratul nu investighează cazuri financiare și nu pune popriri pe conturi, iar instituțiile oficiale nu solicită date bancare prin telefon.

Utilizatorii sunt sfătuiți să nu divulge niciodată informații personale sau bancare în urma unui apel telefonic suspect și să verifice autenticitatea apelurilor prin canale oficiale, spre exemplu închiderea apelului și contactarea directă a numărului de telefon afișat.

‘Dacă ați primit un astfel de apel, nu continuați conversația, nu oferiți date personale și raportați imediat incidentul la DNSC, la https://pnrisc.dnsc.ro/’, notează Directoratul. AGERPRES

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Peste 2,5 milioane de lei de la AFM pentru garduri electrice care protejează gospodăriile de animalele sălbatice

Publicat

Publicitate

Garduri electrice pentru siguranța gospodăriilor: AFM alocă peste 2,5 milioane de lei pentru protecția împotriva animalelor sălbatice, scrie alba24.ro.

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat fonduri în valoare totală de 2.555.707 de lei, care vor fi acordate populației pentru instalarea de garduri electrice sau a altor dispozitive similare menite să prevină incidentele și pagubele provocate de animalele sălbatice.

Măsura vine în sprijinul persoanelor fizice care locuiesc în zone cu risc ridicat și care doresc să își protejeze locuințele, culturile agricole și familiile.

Prin acest program, beneficiarii pot obține până la 15.000 de lei pentru achiziția și instalarea sistemelor de protecție.

Vineri, 23 mai, AFM a publicat prima listă cu dosarele aprobate în cadrul Programului privind protecția speciilor de faună sălbatică, destinat gospodăriilor din România.

În total, 218 dosare de finanțare au fost acceptate, iar alte 308 se află în curs de evaluare, fiind solicitate clarificări suplimentare.
Programul reprezintă un pas concret pentru reducerea conflictelor dintre oameni și fauna sălbatică, oferind o soluție modernă și eficientă pentru protejarea vieților și bunurilor cetățenilor.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending