Finanțări pentru legume cultivate în sere și solarii: Este vorba despre un ajutor de minimis prin care fermierii pot primi până la 1.500 euro pe 1.000 de metri pătrați, în limita a 50.000 euro pe 3 ani, între 2025–2027. Sumele care se pot lua țin de suprafața cultivată, dar, atenție, este nevoie ca un procent din teren să fie cultivat cu tomate. Găsiți detalii mai jos, informează alba24.ro.
Guvernul României a aprobat, prin Hotararea nr. 325/2025, o nouă schema de ajutor de minimis pentru fermierii care cultivă legume în spatii protejate (sere și solarii).
Programul este valabil în perioada 2025–2027 si urmărește sprijinirea agriculturii locale și creșterea competitivității producției de legume românești, potrivit Termene.ro.
Hotărârea a fost publicata în Monitorul Oficial nr. 304 din 7 aprilie 2025.
Ajutor de minimis pentru legume cultivate în sere și solarii: Ce trebuie să cultivi pentru a lua banii
Reprezentanţii DAJ, împreună cu reprezentanţii centrelor judeţene APIA, vor face verificări privind existenţa suprafeţelor declarate şi înfiinţate şi stabilirea suprafeţelor cultivate în fiecare spaţiu protejat.
În urma analizei hotărârii de guvern se pot scoate cele mai importante condiții impuse solicitanților de finanțări:
1. Cultivarea legumelor in spatii protejate (sere/solarii);
2. Suprafața minima eligibilă: 1.000 mp;
3. Suprafețele trebuie înregistrate în Registrul agricol la primărie;
4. Fermierii trebuie să obțină producții minime (ex: 3.000 kg tomate/1.000 mp);
5. Înregistrarea în Registrul unic pentru accesarea programului;
6. Deținerea unui atestat de producător valabil;
7. Păstrarea unui registru complet al tratamentelor fitosanitare;
8. Utilizarea exclusivă a terenurilor pe baza unui act juridic legal;
9. Comercializarea producției prin canale legale: cooperative, piețe, retail;
10. Documente doveditoare: facturi, carnet de comercializare sau SPV ANAF;
11. Să nu depășească pragul de 50.000 euro/3 ani din ajutoare de minimis;
12. Cererea se depune între 2 februarie si 15 aprilie (sau pana la 30 mai in 2025);
13. Documentele pot fi depuse si online sau prin posta/curierat;
14. Toate copiile depuse trebuie semnate si marcate „conform cu originalul”;
15. Verificarea in teren a suprafețelor se face pana pe 30 septembrie;
16. Prelevarea probelor pentru pesticide de către oficiile fitosanitare;
17. Recoltarea si valorificarea producției pana la 15 octombrie;
18. Depunerea documentelor justificative pana pe 24 octombrie;
19. Păstrarea documentației timp de 10 ani la DAJ;
20. Returnarea sprijinului cu penalități in caz de nerespectare a condițiilor.
Pentru a beneficia de sprijinul financiar acordat prin programul de minimis, producătorii trebuie să respecte următoarele condiții legate de suprafața cultivată:
Suprafața totală: 1.000 mp
Suprafață minimă tomate: 1.000 mp
Alte legume eligibile: 0
Suprafața totală: 1.001–2.000 mp
Suprafață minimă tomate: 1.000 mp
Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală
Suprafața totală: 2.001–3.000 mp
Suprafață minimă tomate: 1.000 mp
Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală
Suprafața totală: 3.001–4.000 mp
Suprafață minimă tomate: 2.000 mp
Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totalăSuprafața totală: 4.001–5.000 mp
Suprafață minimă tomate: 2.000 mp
Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală
Suprafața totală: 5.001–6.000 mp
Suprafață minimă tomate: 3.000 mp
Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală
Suprafața totală: 6.001–7.000 mp
Suprafață minimă tomate: 3.000 mp
Alte legume eligibile: diferența până la suprafața total
Suprafața totală: 7.001–8.000 mp
Suprafață minimă tomate: 4.000 mp
Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală
Suprafața totală: 8.001–9.000 mp
Suprafață minimă tomate: 4.000 mp
Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală
Suprafața totală: 9.001–10.000 mp
Suprafață minimă tomate: 5.000 mp
Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală
Suprafața totală: peste 10.001 mp
Suprafață minimă tomate: 6.000 mp
Alte legume eligibile: diferența până la suprafața totală
Finanțări pentru legume cultivate în sere și solarii. Ce producție minimă trebuie să ai
Legiuitorul a introdus și niște criterii de productivitate. Astfel, pentru a beneficia de acest ajutor de stat pentru producătorii de legume, fiecare cultură trebuie să atingă o producție minimă, astfel:
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Comisarii Garda de Mediu Botoșani au anunțat astăzi că au desfășurat, în această perioadă, o amplă acțiune de inspecție și control la patru amplasamente aparținând unor ferme de creștere intensivă a păsărilor din județ, vizând prevenirea și controlul integrat al poluării.
În timpul verificărilor, inspectorii au urmărit în principal existența și respectarea actelor de reglementare în domeniul protecției mediului, precum și conformitatea amplasamentelor din punct de vedere tehnic și funcțional.
Un capitol important al controalelor a fost legat de calitatea aerului și emisiile atmosferice, fiind analizate sursele de emisii, modul de gestionare a acestora și respectarea condițiilor impuse prin autorizațiile de mediu.
De asemenea, comisarii au verificat sistemele de colectare și tratare a apelor uzate, respectarea limitelor legale pentru poluanți, monitorizarea apelor uzate prin analize de laborator și existența punctelor de prelevare desemnate. O atenție deosebită a fost acordată prevenirii poluărilor accidentale, separării apelor uzate de cele pluviale și existenței infrastructurii necesare pentru limitarea scurgerilor necontrolate.
În ceea ce privește solul și subsolul, inspectorii au analizat existența rezervoarelor subterane, modul de stocare și manipulare a substanțelor chimice sau a deșeurilor, precum și respectarea limitelor legale privind contaminanții.
Controalele au vizat și procesele tehnologice, precum și managementul deșeurilor, fiind urmărită separarea corectă a deșeurilor, stocarea temporară în condiții de siguranță, trasabilitatea acestora și transportul către operatori autorizați.
Publicitate
Totodată, a fost verificată aplicarea Codului de bune practici agricole și a Programului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.
În urma neconformităților constatate, Garda de Mediu Botoșani a aplicat șase amenzi contravenționale în valoare totală de 1.030.000 de lei, precum și trei sancțiuni complementare de suspendare a activității unor operatori economici, până la data conformării.
Reprezentanții instituției atrag atenția că, potrivit legislației privind emisiile industriale, continuarea activității după dispunerea suspendării constituie infracțiune, fiind sancționată cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă penală.
Garda de Mediu anunță că va continua acțiunile de control pentru a se asigura că operatorii economici respectă legislația de mediu și că impactul asupra comunităților și mediului este menținut în limitele legale.
Titularizare 2026: Ministerul Educației a pus la dispoziție modele de subiecte și bareme pentru proba scrisă programată în 21 iulie. Candidații se pot înscrie la concurs în perioada 6-18 mai.
În situația în care înscrierea se realizează online, dosarele se înregistrează în perioada 6-11 mai 2026.
Probele practice/orale și inspecțiile speciale la clasă, precum și soluţionarea contestaţiilor la aceste probe sunt programate în perioada 8-30 iunie. În 3 iulie vor fi afișate rezultatele la probele practice/orale și inspecțiile speciale la clasă.
Proba scrisă va fi în 21 iulie, iar primele rezultate vor fi comunicate în 28 iulie. Se vor putea depune contestații în 28 și 29 iulie. Rezultatele finale vor fi disponibile în 4 august.
Ședințele de repartizare a candidaților încep în 5-6 august.
Prin Titularizare, profesorii se pot angaja pe perioadă nedeterminată într-o unitate de învățământ. Trebuie să obțină cel puțin nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului.
Publicitate
Candidații care au cel puțin nota 5 la proba scrisă și inspecție au acces la posturi de suplinitori (pe perioadă determinată). AICI, calendarul complet.
Titularizare 2026: modele de subiecte și bareme pentru proba scrisă
Română – învățământ preșcolar – educatori – Titularizare 2026
Primăria Municipiului Botoșani implementează proiectul „Creșterea eficienței în sistemul de iluminat public din Municipiul Botoșani – etapa V”, finanțat prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), cu o valoare totală de 6.416.638,4 lei.
Proiectul are ca obiectiv principal reducerea consumului de energie electrică, creșterea eficienței sistemului de iluminat public și îmbunătățirea siguranței cetățenilor.
În cadrul acestei etape vor fi realizate următoarele lucrări:
Înlocuirea a 204 corpuri de iluminat cu descărcare în gaz cu lămpi LED moderne, montate în vârf de stâlp, echipate cu sistem de telegestiune.
Modernizarea a 81 de puncte de aprindere, care vor fi scoase din posturile de transformare, contribuind la o exploatare mai eficientă a sistemului.
Implementarea unui sistem de monitorizare și control inteligent permite identificarea rapidă a defecțiunilor și urmărirea atentă a consumurilor energetice.
Prin această investiție, municipiul Botoșani va beneficia de reduceri semnificative ale consumului de energie, costuri mai mici de operare și mentenanță, precum și de un iluminat public adaptat cerințelor actuale de eficiență și siguranță.
Primăria Municipiului Botoșani continuă să atragă fonduri nerambursabile și să investească în proiecte care contribuie la modernizarea orașului și la creșterea calității vieții locuitorilor.
Trei compozitori, trei jurnaliști și o cântăreață vor face parte din juriul care va alege câștigătorul Selecției Naționale 2026 pentru concursul Eurovision Song Contest, informează un comunicat al TVR transmis, marți, AGERPRES.
Cei șapte jurați sunt cântăreața Andreea Bălan, compozitorii Andrei Tudor, Marius Dia și Cristian Tarcea, cunoscut și sub numele de Monoir, precum și jurnaliștii Elena Popa, Doru Ionescu și Cristian Marica Rădoi.
Compozitorii care doresc să înscrie piese pentru Selecția Națională Eurovision România o pot face până pe 2 februarie, exclusiv online, completând formularul disponibil pe site-ul oficial al evenimentului, eurovisionromania.ro.
După încheierea înscrierilor la Selecția Națională, cei șapte jurați vor alege piesele semifinaliste. Pe 6 februarie, juriul va anunța piesele calificate în a doua etapă a Selecției Naționale, semifinala, care se va desfășura în cadrul Atelierului deschis Eurovision 2026. Timp de trei zile, în fața juriului și a invitaților, artiștii vor interpreta piesele calificate din etapa preselecției. Pe durata audițiilor, semifinala va fi transmisă în direct pe platforma de streaming TVR+, tvrplus.ro, din 9 februarie până pe 11 februarie.
Primele zece piese, conform punctajelor obținute la Atelier, vor concura în ultimul act al Selecției Naționale. Misiunea juriului se va încheia pe 4 martie, în ziua Finalei, când va alege reprezentantul României la Eurovision Song Contest 2026.
În premieră, Selecția Națională va beneficia de interpretare în limba semnelor române (LSR). Echipa este formată din Marieta Negru și Andreea Darie, doi interpreți hipoacuzici cu experiență în interpretare de muzică, alături de Lena Dermengiu, jurnalist TVR și interpret autorizat în limba semnelor române, cu o vastă experiență în domeniu.
Publicitate
Pe 12 ianuarie, la Viena, orașul care va găzdui ediția din acest an a Eurovision Song Contest, a avut loc tragerea la sorți pentru împărțirea țărilor participante în cele două semifinale ale competiției. Sorții au decis ca România să intre în prima parte a semifinalei cu numărul 2 a concursului, pe 14 mai.
Concursul Eurovision 2026 din Capitala Austriei va avea loc sub sloganul ‘United by Music’, iar semifinalele sunt programate pe 12 și 14 mai, iar finala pe 16 mai. La ediția cu numărul 64 a competiției muzicale, alături de România s-au mai înscris 34 de țări: Albania, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Moldova, Muntenegru, Norvegia, Polonia, Portugalia, San Marino, Serbia, Suedia, Elveția, Ucraina și Marea Britanie.
Precedenta ediție a fost câștigată de reprezentantul Austriei, JJ, cu piesa ‘Wasted Love’.
Eurovision este o competiție muzicală internațională organizată de European Broadcasting Union (EBU), cea mai mare asociație a televiziunilor publice din Europa. Prima ediție a avut loc în 1956, la Lugano, în Elveția. Cu o tradiție de șapte decenii, show-ul a devenit unul dintre cele mai longevive și mai urmărite programe de televiziune din lume. Printre artiștii care au urcat, de-a lungul anilor, pe scena Eurovision se numără: ABBA, Julio Iglesias, Celine Dion, Johnny Logan.
Televiziunea Română, membră a EBU, este organizatoarea Selecției Naționale și participă la competiția europeană din anul 1993.
Cele mai bune performanțe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminița Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling și Ovi – Oslo, 2010) și o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006). AGERPRES