Connect with us

Actualitate

Fenomenul copiilor DISPĂRUȚI a devenit alarmant în România: Aproape 10.000 de sesizări în ultimul an

Publicat

Publicitate

Fenomenul copiilor dispăruți a devenit tot mai  alarmant în România, mai ales în condițiile în care, dintre cele 9.902 de sesizări privind minori dispăruți, procesate în perioada aprilie 2023 – aprilie 2024, peste jumătate reprezintă plecări voluntare din locuințele sociale, căminele școlare sau centrele D.G.A.S.P.C, potrivit statisticii IGPR, solicitate de Organizația Salvați Copiii România.

Dintre aceste sesizări, active mai sunt, în acest moment, 424, dintre care majoritatea (295) privesc minori cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani. Experții Salvați Copiii atrag atenția că aceste plecări voluntare ale copiilor sunt adesea un simptom al uneia sau mai multor experiențe negative care li se întâmplă.

Prin comparație, între 30 aprilie 2022 și 22 aprilie 2023 au fost 8.722 de sesizări referitoare la dispariția minorilor, cu 1.145 mai mult decât în anul anterior.

Din totalul sesizărilor privind disparițiile de minori în ultimul an:

  • 97 se referă la copii cu vârsta sub 5 ani;
  • 163 la copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 10 ani;
  • 300 privesc copii cu vârsta între 10 și 14 ani;
  • 342 sunt sesizări care se referă la disparițiile unor copii din grupa de vârstă 14 – 17 ani.

În fiecare an, în Europa sunt raportați în jur de 250.000 de copii dispăruți. Missing Children Europe, federația europeană dedicată copiilor dispăruți și exploatați sexual, publică anual, de Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți, raportul său „Cifre și tendințe”. Acest raport colectează și analizează date din rețeaua sa de linii telefonice de urgență pentru copii dispăruți, pentru a ajuta profesioniștii din domeniu să înțeleagă mai bine complexitatea problemei și să dezvolte strategii eficiente pentru a proteja copiii vulnerabili. În 2023, linia telefonică europeană de urgență 116 000 pentru copii dispăruți a primit 67.345 de apeluri referitoare la 7.274 de cazuri de copii dispăruți.

Cele mai recente cazuri raportate în 2023 dezvăluie că 66% dintre copiii dispăruți fie au fugit fie au fost alungați de acasă sau din instituțiile de îngrijire, evidențiind vulnerabilitatea lor profundă. Cazurile de răpire de către părinți (18 %) și dispariția copiilor migranți (6 %), raportate la liniile telefonice de urgență, prezintă, de asemenea, tendințe îngrijorătoare care necesită atenție și sprijin imediat (Cifre și tendințe 2023). În plus, membrii Missing Children Europe și-au exprimat îngrijorarea crescândă cu privire la fenomenul grooming-ului, fie online, fie offline, ca factor semnificativ care determină copiii să fugă. Din cauza vulnerabilității lor mai mari, acești copii sunt expuși riscului de a fi exploatați sexual și traficați. 

Publicitate

De ce fug copiii: cinci cauze

O problemă principală în lupta pentru prevenirea plecărilor de acasă ale copiilor este percepția greșită a fenomenului și în special asocierea cu termenul voluntar. De cele mai multe ori, aceste plecări sunt denumite plecări voluntare, însă acest termen neagă complexitatea și natura fenomenului. 

Motivele pentru care copiii fug de acasă:

  1. Copiii fug în primul rând din cauza problemelor de acasă, iar în fruntea listei se află diferitele forme de violență, conflictul, abuzul și neglijarea. Schimbările în dinamica familială, stilul parental prea autoritar și consumul de alcool și droguri al unui părinte reprezintă de asemenea probleme identificate acasă.
  2. Două traiectorii principale sunt identificate atunci când se cercetează motivațiile din spatele fugarului. Aceste traiectorii sunt: pleacă de acasă din cauza a ceva și pleacă de acasă spre ceva. Copiii care fac parte din traiectoria „pleacă de acasă din cauza a ceva” identifică fuga ca un mijloc de a se distanța de o situație dificilă. În schimb, copiii care fac parte din traiectoria „pleacă de acasă spre ceva” identifică frecvent fuga cu dorința lor de a se apropia de o persoană sau de o situație care par mai dezirabile decât cele actuale.
  3. Sănătatea mintală este identificată ca un motiv comun pentru a fugi, deseori aparținând traiectoriei „pleacă de acasă din cauza a ceva”. Din această categorie fac parte mai ales tinerii cu episoade depresive și ideație suicidară.
  4. Copiii din centrele de plasament reprezintă unul dintre grupurile de tineri cele mai expuse riscului și cu probabilitate crescută de a fugi și a avea dificultăți în accesarea ajutorului. Motivele comune includ dorința lor de a se alătura familiei de origine sau cuiva apropiat lor și problemele ce țin de ocrotirea lor din centrele de plasament.
  5. Cea mai frecventă problemă pe care copiii o experimentează la școală are legătură cu bullyingul, urmată de tulburările de învățare, frecvența redusă la ore și presiunea socială din partea colegilor.

Psihologul Salvați Copiii România, Mihaela Dinu, a explicat: “Sunt esențiale prevenția și sprijinul oferit copiilor în momentele dificile. Momentul întoarcerii acasă sau în centru este o etapă delicată în traiectoria copiilor fugari, ceea ce necesită o atenție sporită din partea familiilor și a profesioniștilor. Tinerii au identificat momentul întoarcerii ca un pas semnificativ care le influențează decizia de a fugi din nou sau nu. Părinții, îngrijitorii și familiile rămân cei mai importanti factori pentru prevenire și sprijin, tinerii având nevoie de comunicare deschisă, ascultare, empatie și o relație bazată pe grijă și compasiune. Copiii au nevoie de adulți în care să aibă încredere”.

Missing Children Europe încurajează comunitatea largă să reflecteze asupra acestor povești și să răspândească informații despre această zi prin campania „Missing Dreams”.

„Missing Dreams” reamintește că fiecare copil are visuri și aspirații pentru viitorul său, iar atunci când un copil dispare, viețile și visurile acelor copii și ale familiilor lor sunt distruse. Alăturându-vă campaniei „Missing Dreams” ne veți ajuta să ne asigurăm că niciun copil nu este lăsat în urmă cu visurile neîmplinite.

Missing Children Europe coordonează, de asemenea, liniile telefonice de urgență care oferă servicii esențiale, cum ar fi sprijin pentru sănătate mintală, consiliere juridică și servicii sociale. Aceste linii telefonice, disponibile 24 de ore din 24, 7 zile din 7, asigură faptul că familiile și copiii care se confruntă cu aceste probleme nu sunt niciodată lăsați singuri în gestionarea acestor obstacole. Missing Children Europe face apel la publicul larg, organizații și autorități să fie solidare cu copiii dispăruți și să continue să sprijine liniile telefonice de urgență 116000. Finanțarea consecventă pentru consolidarea capacităților și îmbunătățirea accesului la serviciile de asistență telefonică sunt pași cruciali pentru a consolida eficiența liniilor de urgență 116000 în protejarea copiilor din întreaga Europă.

În martie 2020, Missing Children Europe a lansat proiectul RADAR, cu scopul de a obține progrese palpabile în ceea ce privește conștientizarea, înțelegerea și protejarea copiilor care se văd nevoiți să plece de acasă.

Rețeaua de linii de asistență telefonică pentru copii dispăruți 116000 este operată de organizații naționale din 32 de țări din Europa.

Copiii și familiile care apelează la această linie pentru copii dispăruți beneficiază gratuit de asistență psihologică, socială, legală și administrativă 24/7. Se oferă, de asemenea, un punct central de contact și coordonare vitală pentru cazurile transfrontaliere.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2026: Sfântul Ierarh Partenie, Episcopul Lampsacului

Publicat

Publicitate

Sfântul Ierarh Partenie trăit în secolul al IV-lea în orașul Lampsac (vechea Pitiusa din Misia, Asia Mică), pe vremea lui Constantin cel Mare (306-337), și a dus o viață luminată de Harul lui Dumnezeu și închinată ajutorării de aproapele.

S-a născut în orașul Melitoupolis din regiunea Hellespont (în apropiere de strâmtoarea Dardanele de astăzi, Asia Mică) și a fost fiu al diaconului Hristodoulos, slujitor în biserica din cetatea Melitoupolis. Încă din copilărie, Partenie a fost pescar, iar cu banii obținuți din vânzarea peștelui făcea nenumărate fapte de milostenie pentru cei săraci din jurul său. Întreaga viață și-a petrecut-o cu gândul la Hristos, aflându-se mereu în slujba semenilor, empatizând cu aceștia și punând nevoile lor mai presus de cele ale sale.

Sfântul Partenie s-a învrednicit încă din copilărie de darul lui Dumnezeu pe care se străduia să îl  ascundă înaintea oamenilor, iar pe când avea 18 ani a început să facă minuni. Izgonea diavolii din oameni, prin chemarea numelui Domnului și pe mulți i-a vindecat de diverse boli. La scurt timp a fost chemat de episcopul cetății Melitopole, Filip, care l-a trimis să învețe carte, după care l-a hirotonit preot. Râvna și viața sa duhovnicească l-au determinat pe mitropolitul Helespontului, Ahile al Cizicului, să-l ungă, în anul 325, episcop de Lampsac, calitate cu care L-a slujit și mai mult pe Dumnezeu. Numeroși păgâni și-au îndreptat pașii pe calea cea dreaptă a credinței creștine datorită dragostei și înțelepciunii acestui om desăvârșit. Nu doar prin cuvânt întăritor îi apropia Sfântul Ierarh Partenie pe oameni, ci și prin faptele sale bune, prin blândețe, prin iubire de Dumnezeu și de semeni, prin viața exemplară pe care o ducea aici, pe pământ, înconjurat de atâtea ispite.

Asemenea unui apostol al lui Hristos, Episcopul Partenie a semănat sămânța iubirii în inimile multor suflete care, până atunci, orbecăiau în neștiință. A smuls din rădăcini răul care pusese stăpânire asupra  orașului și a dărâmat templele idolilor, iar cu sprijinul Sfântului Împărat Constantin cel Mare, a ridicat o biserică în numele lui Hristos, ca simbol al credinței dreptmăritoare. De-a lungul vieții, a făcut multe minuni, a tămăduit și a luminat suflete întunecate, aducând la dreapta credință pe mulți păgâni, a vindecat boli grave și a înviat din morți.

Bunul păstor Partenie a avut o viață luminată de Harul Duhului Sfânt; a trăit în post și în rugăciune neîncetată, a respectat cu sfințenie poruncile apostolice și a devenit, la rândul lui, model pentru mulți oameni. Prin exemplul personal și, mai ales, prin milosteniile pe care le înfăptuia cu ajutorul Harului, bunul episcop a reușit să îndrepte multe suflete, convertindu-le la creștinism. Sfântul Partenie se făcuse vestit în tot ținutul acela pentru evlavia și bunătatea sa, pe care le luase în dar de la Dumnezeu. Sfântul Ierarh Partenie a trecut la cele veșnice și a fost înmormântat în Lampsac în biserica zidită de el. Viața pământească a Episcopului Partenie a fost încununată în Ceruri cu multă slavă, întrucât Hristos, Domnul și Mântuitorul nostru, i-a așezat sufletul în cetatea sfinților.

Plecarea la Domnul a Episcopului de Lampsac a pricinuit multă durere în rândul celor care îl cunoșteau și care fuseseră mângâiați de mila sa. După ce a fost prohodit cu mare cinste, trupul neînsuflețit și-a găsit odihna într-un mic paraclis al bisericii închinate Domnului Iisus Hristos și zidite chiar de el pe o colină din centrul orașului Lampsac.

Publicitate

Deși a plecat la Ceruri, Sfântul Ierarh Partenie revarsă multă milă asupra celor săraci, necăjiți, suferinzi, robiți de vrăjmaș care însă aleargă la el și i se roagă cu credință. Și astăzi se săvârșesc nenumărate minuni la mormântul său, iar moaștele răspândesc mireasmă bine mirositoare ce alungă demoni, desface vrăji și legături necurate, tămăduiește boli, liniștește suflete tulburate, aduce pace și har celor ce se roagă cu credință.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO Botoșani: Sindicatul Europol acuză condițiile insalubre din sediul Poliției Rutiere. IPJ caută alt imobil

Publicat

Publicitate

Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Botoșani a anunțat, vineri, că se află în căutarea unui nou sediu pentru Serviciul Poliției Rutiere, după ce Sindicatul Europol a publicat imagini cu spațiile insalubre în care funcționează acest serviciu.


”Avem pretenții de poliție europeană, dar strângem apa cu fărașul la fiecare ploaie. Polițiștii rutieri din Botoșani, la fiecare ploaie, trăiesc cu teama că le poate cădea tavanul sau tencuiala infiltrată peste ei, dar mai ales cu frica de a nu fi electrocutați de curentul care se scurge din prize odată cu apa ce se prelinge pe podea. În ceea ce privește relația cu cetățenii, polițiștii sunt nevoiți să îi invite în oraș pentru a le lua declarații sau ajung să redacteze documentele în parcare, pe capota autospecialei de poliție, doar pentru a evita intrarea în sediul lor, îmbibat de apă în toți pereții, din cauza intemperiilor”, a scris, pe contul său de Facebook, Sindicatul Europol.

Oficialii IPJ au reacționat imediat susținând că vor încerca atât reabilitarea imobilului achiziționat în urmă cu 20 de ani, cât și relocarea Serviciului Rutier.

”Având în vedere imaginile apărute în spațiul public privind un imobil aparținând Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, vă comunicăm faptul că imobilul în cauză a fost achiziționat de Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani în anul 2006, aflându-se încă de la acel moment într-o stare tehnică precară. De-a lungul timpului, în funcție de fondurile alocate au fost efectuate lucrări de reparații, igienizare și alte amenajări necesare desfășurării activităților specifice. În momentul în care condițiile meteorologice vor permite, se va proceda la realizarea imediată a unor lucrări de reparații sau intervenții de amploare, fiind efectuate în paralel demersuri pentru identificarea unui alt imobil care să permită relocarea structurilor ce își desfășoară activitatea în clădirea respectivă”, au transmis oficialii IPJ. AGERPRES

* Sursa foto: Captură Sindicatul Europol / Facebook.com

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Februarie la extreme în România: De la viscole și troiene de 5 metri, la temperaturi de primăvară. Explicațiile ANM

Publicat

Publicitate

Extremele lunii februarie. De-a lungul timpului, ultima lună de iarnă ne-a adus de multe ori intervale cu vreme extremă, fie că vorbim de viscole, ninsori abundente și temperaturi deosebit de coborâte, dar în contrast și perioade cu vreme deosebit de caldă.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat vineri, pe pagina de Facebook, o retrospectivă a extremelor înregistrate de-a lungul timpului în luna februarie.

Extremele lunii februarie, înregistrate în România

Potrivit ANM, în 2025 s-a remarcat episodul de ninsori prelungite din partea de sud a țării. Astfel, în intervalul 16-19 februarie s-a depus un strat maxim de zăpadă de până la 48 de cm în Muntenia, la stația meteorologică București – Filaret.

Pe de altă parte, în anul precedent 2024, nu a fost înregistrată nici o zi cu strat de zăpadă, în zonele joase de relief. Mai mult, luna februarie a încheiat pe locul I ca fiind cea mai caldă lună cu o medie a temperaturii aerului la nivelul țării de +6,0 grade (comparativ cu media multianuală a perioadei de referință 1991-2020, de -0,3 grade).

În februarie 2021, în 24 de ore, a avut loc o răcire deosebit de accentuată a vremii, astfel temperaturile au scăzut în medie cu 15 … 20 de grade. De exemplu, la stațiile meteorologice Cernavodă și Călărași, în ziua de 11 februarie, maximele au fost de 20 de grade, iar în data de 12 februarie, de doar minus 2 grade Celsius.

Cel mai puternic viscol din luna februarie, în anul 2020 – 216 km/h, la Sinaia

Anul 2020 a adus două episoade de viscol puternic în zona montană înaltă și în sud-est.

În intervalul 5 – 6 februarie, la stația meteo Sinaia – cota 1400 m, rafala maximă a vântului a atins 216 km/h, iar în estul și nord-estul Munteniei au fost vitezele ale vântului în jurul a 100 km/h.

Publicitate

De asemenea în intervalul 23-24 februarie, la stația meteo Rețițiș – Călimani, rafale au atins 166 km/h.

Cea mai ridicată temperatură din luna februarie, în anul 2016 – 26 de grade Celsius

În schimb, în anul 2016, pe data 16 februarie, România s-a confruntat cu un episod veritabil de mijloc de primăvară.

Atunci, în sud-estul României s-au înregistrat temperaturi maxime de peste 20 de grade Celsius, culminând cu valoare de 26,0 grade la stația meteo Pătârlagele, ceea ce a însemnat egalarea vechiului record absolut din data de 27 februarie 1995, de la Medgidia.

Cea mai grea lună februarie, în anul 1954 – troiene de până la 5 metri

Un februarie cu vreme extremă de iarnă a fost anul 2012, când succesiv am avut perioade cu viscol, urmate de cele cu ger (cea mai scăzută temperatură minimă, de -32,5 grade, s-a înregistrat chiar la începutul lunii la stația meteo Întorsura Buzăului), motiv pentru care luna a încheiat pe locul II ca fiind cea mai rece din șirul de observații cu o medie națională a temperaturii aerului de -6,7 grade (față de media multianuală 1991-2020, de -0,3 grade).

De asemenea în perioada 4 – 6 februarie 2012 s-a remarcat și un episod cu depuneri de polei semnificative, de până la 1 … 2 cm, în sudul țării.

Însă în istorie, cea mai grea lună februarie a rămas cea din anul 1954, când conform relatărilor și a măsurătorilor de la acea vremea, viscolul a lovit în patru reprize.

În Bărăgan vântul a atins viteze și de peste 120 km/h, iar în 24 de ore (între 3 și 4 februarie) a fost consemnat un strat maxim de zăpadă record, de 173 cm, la Călărași, însă troienele au ajuns în unele zone din sud-estul țării și la 3 … 5 metri.

Extremele lunii februarie. Recordurile climatologice pentru România

  • Maxima absolută: 26,0 grade Celsius la Medgidia în 27 februarie 1995 și la Pătârlagele în 16 februrie 2016 (cu 25,7 grade Celsius la București – Filaret)
  • Minima absolută: – 38,0 grade Celsius la Vârfu Omu în 10 februarie 1929, iar pentru zonele joase de relief, – 35,8 grade Celsius la Întorsura Buzăului în 8 februarie 2005
  • Cantitatea maximă absolută lunară de precipitații: 407,9 mm la Stâna de Vale în 1946
  • Cea mai secetoasă: februarie 1976 – cu o medie națională a cantității de precipitații de 9,7 l/mp.
  • Cea mai ploioasă: februarie 1969 – cu o medie națională a cantității de precipitații de 74,7 l/mp
  • Cea mai caldă: februarie 2024 – cu o medie națională a temperaturii aerului de + 6.0 grade Celsius
  • Cea mai rece: februarie 1985 – cu o medie națională a temperaturii aerului de – 8.4 grade Celsius

Citeste mai mult

Educație

Înscrieri clasa pregătitoare 2026: Calendarul propus de Ministerul Educației. Perioada de completare a cererilor-tip și condiții

Publicat

Publicitate

Ministerul Educației a publicat calendarul înscrierilor la clasa pregătitoare pentru anul 2026-2027, aflat la stadiu de proiect, în consultare publică. Perioada propusă pentru completarea și validarea cererilor-tip de înscriere la școală este 31 martie – 6 mai, relatează alba24.ro

Părinții ai căror copii împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2026 inclusiv au obligația de a înscrie copiii în clasa pregătitoare, anunță ministerul.

Copiii care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv pot fi înscriși în clasa pregătitoare în baza unei recomandări de înscriere în învățământul primar, dacă nivelul lor de dezvoltare este corespunzător.

Pentru copiii care frecventează grădinița recomandarea este eliberată de grădiniță, în baza unei solicitări adresate de părinți.

Pentru copiii care nu au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate recomandarea se eliberează de către CJRAE/CMBRAE, în baza unei solicitări adresate de părinți în acest sens.

Perioada propusă pentru depunerea solicitărilor/evaluare/eliberarea recomandărilor: 16-30 martie 2026

Publicitate

Părinții ai căror copii împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie inclusiv care nu optează pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare sau cei ai copiilor cu un nivel de dezvoltare necorespunzător parcurgerii cu succes a clasei pregătitoare vor fi consiliați în vederea înscrierii copiilor la grădiniță, în grupa mare.

CALENDAR înscrieri în învățământul primar pentru anul școlar 2026 – 2027 – proiect

Pregătirea înscrierii în învățământul primar

12 martie 2026:

Afișarea circumscripțiilor școlare și a planului de școlarizare propus, respectiv numărul de clase pregătitoare alocate, la fiecare unitate de învățământ, inclusiv pe site-ul acesteia, dacă există, și pe site-ul inspectoratului școlar.

Afișarea, la sediul fiecărei unități de învățământ și pe site-ul acesteia, dacă există, sau pe site-ul inspectoratului școlar, pentru unitățile de învățământ care nu au site propriu, a informațiilor care permit părinților să cunoască activitatea specifică clasei pregătitoare din cadrul unității, cum ar fi: posibilitatea organizării procesului de învățământ în cadrul unei grădinițe aflate în structura școlii sau în consorțiu cu școala, posibilitatea organizării programului ”Școala după școală”, fotografii ale spațiului în care se desfășoară activitatea la clasa pregătitoare.

13 martie 2026:

Postarea pe site-ul centrelor județene de resurse și asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE/CMBRAE) a modelului de cerere-tip pentru evaluarea dezvoltării copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv și care:

  • nu au frecventat grădinița din motive legate de boală, lipsa infrastructurii la nivel local, domiciliul temporar în străinătate

Afișarea programului de evaluare a copiilor la avizierul și pe site-ul CJRAE/CMBRAE

Postarea pe site-ul inspectoratelor școlare, respectiv al unităților de învățământ cu nivel preșcolar/primar a modelului de cerere-tip pentru evaluarea dezvoltării copiilor care au frecventat grădinița și care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv.

Anunțarea criteriilor de departajare

16 martie 2026:

Anunțarea, prin afișare la sediul unității de învățământ/pe site-ul acesteia, a criteriilor specifice de departajare elaborate de unitățile de învățământ, în urma consultării cadrelor didactice și a partenerilor sociali – sindicate, consiliul reprezentativ al părinților – după verificarea existenței unor elemente de discriminare de către consilierul juridic al inspectoratului școlar, și aprobate în consiliul de administrație al unității de învățământ.

Anunțarea, prin afișare la sediul unității de învățământ/pe site-ul acesteia, a listei documentelor care să dovedească îndeplinirea criteriilor specifice de departajare și a procedurii privind constituirea formațiunilor de elevi

Evaluarea dezvoltării copiilor

16 martie – 30 martie 2026:

Evaluarea dezvoltării copiilor care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 și eliberarea recomandării pentru înscrierea în învățământul primar

Pentru copiii care au frecventat grădinița:

  • înregistrarea cererilor transmise/depuse la unitățile de învățământ cu nivel preșcolar pentru obținerea recomandării de înscriere în clasa pregătitoare
  • eliberarea/transmiterea către părinte de către unitatea de învățământ cu nivel preșcolar a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz

Pentru copiii care nu au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate:

  • înregistrarea de către CJRAE/CMBRAE a cererilor de evaluare, depuse/transmise de părinți pentru copiii care îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Metodologia de înscriere a copiilor în învățământul primar)
  • planificarea de către CJRAE/CMBRAE a organizării evaluării; afișarea și comunicarea programării pentru participarea la evaluare
  • desfășurarea evaluării copiilor de către CJRAE/CMBRAE
  • eliberarea/transmiterea către părinte de către CJRAE/CMBRAE a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz
  • soluționarea de către comisia județeană/ a municipiului București de înscriere a copiilor în învățământul primar (comisia județeană/a municipiului București) a situațiilor excepționale care necesită amânarea înscrierii în învățământul primar.

31 martie 2026

Transmiterea proceselor-verbale care cuprind listele cu numele copiilor și rezultatele evaluării, respectiv recomandarea de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz, de la unitățile de învățământ preșcolar sau CJRAE/CMBRAE, către comisia județeană/a Municipiului București.

Completarea și validarea cererilor-tip de înscriere în învățământul primar

31 martie – 6 mai 2026

Completarea cererilor-tip de înscriere de către părinți/ tutori legal instituiți/ reprezentanți legali, online sau la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor;

Depunerea/Transmiterea cererilor-tip de înscriere la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor, inclusiv a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare, după caz, respectiv a declarației pe propria răspundere și a documentelor necesare în copie simplă; Validarea fișelor de înscriere generate de aplicația informatică.

Notă:

Inspectoratele școlare pot decide reconfigurarea circumscripțiilor școlare până la data începerii înscrierilor, astfel încât să asigure optimizarea procesului de cuprindere a copiilor în clasa pregătitoare, în situația în care capacitatea unei unități de învățământ nu permite cuprinderea în clasa pregătitoare a tuturor copiilor din circumscripția școlară stabilită în anul școlar anterior, precum și în alte situații justificate, cum ar fi eliminarea segregării școlare, rezultată din segregarea pe criteriul mediului de rezidență.

Inspectoratele școlare pot decide extinderea activității didactice în situația unităților de învățământ care au un număr mare de solicitări de înscriere în clasa pregătitoare, în alte unități de învățământ care au spații disponibile.

Formațiunile de studiu în care sunt cuprinși copii care nu pot fi deplasați sau care necesita tratament continuu, ca urmare a unor afecțiuni medicale vor funcționa în spațiul care să țină cont de susținerea nevoilor de ordin medical.

Prima etapă de înscriere în învățământul primar 6 mai – 11 mai 2026

Procesarea de către Comisia națională de înscriere a copiilor în învățământul primar (Comisia națională) a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice și repartizarea copiilor la școala de circumscripție.

13 mai – 20 mai 2026:

Procesarea la nivelul unităților de învățământ, pe baza informațiilor din cererile-tip de înscriere și din documentele depuse/transmise de părinți/ tutori legal instituiți/reprezentanți legali, a cererilor prin care se solicită înscrierea la o altă unitate de învățământ decât la școala de circumscripție, pe locurile rămase libere.

Admiterea sau respingerea cererilor acestora, la nivelul comisiei de înscriere din unitățile de învățământ, prin aplicarea criteriilor generale și specifice de departajare și validarea de către Consiliul de administrație al unității de învățământ a listei candidaților admiși în această fază; Marcarea, în aplicația informatică, a cererilor – tip de înscriere pentru candidații admiși în această fază.

21 mai 2026: Procesarea de către Comisia națională a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice și repartizarea la școala de circumscripție a copiilor ai căror părinți/tutori legal instituiți/reprezentanți legali au solicitat înscrierea la o altă unitate de învățământ decât la școala de circumscripție, dar nu au fost admiși din lipsă de locuri și care au exprimat în această fază opțiunea pentru înscrierea în școala de circumscripție.

21 mai 2026: Afișarea în unitățile de învățământ și pe site-ul inspectoratului școlar a candidaților înmatriculați și a numărului de locuri rămase libere.

A doua etapă de înscriere în învățământul primar

22 mai 2026:

Comunicarea, prin afișare la unitățile de învățământ și pe siteul inspectoratului, a procedurii specifice de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, elaborată de inspectoratul școlar

Informarea Ministerului Educației și Cercetării de către Comisia județeană/a municipiului București, cu privire la procedura specifică de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, în etapa a doua. Procedurile vor viza modalități de comunicare și transfer de documente on-line, după caz.

25 mai –29 mai 2026: Depunerea/transmiterea cererii-tip de înscriere la secretariatul unității de învățământ aflate pe prima poziție dintre cele trei opțiuni exprimate pentru etapa a doua de către părinții copiilor care nu au fost cuprinși în nicio unitate de învățământ în etapa anterioară sau care nu au participat la prima etapă.

2 iunie – 8 iunie 2026: Validarea cererilor-tip de înscriere la unitatea de învățământ aflată pe prima poziție în opțiunile privind înscrierea copiilor.

9 iunie – 15 iunie 2026: Procesarea la nivelul unităților de învățământ a cererilor-tip de înscriere depuse de părinți/tutori legal instituiți/reprezentanți legali, aplicând procedura specifică elaborată de inspectoratul școlar, pe baza criteriilor generale și a celor specifice de departajare, în limita locurilor disponibile; Completarea în aplicația informatică a datelor din cererile-tip de înscriere pentru candidații înscriși în această etapă.

16 iunie 2026: Afișarea la fiecare unitate de învățământ a listelor finale ale copiilor înscriși în clasa pregătitoare.

1 septembrie – 4 septembrie 2026:

Centralizarea și soluționarea de către inspectoratul școlar a cererilor părinților/ tutorilor legal instituiți/ reprezentanților legali ai copiilor care nu au fost încă înscriși la o unitate de învățământ.

Soluționarea de către inspectoratul școlar a oricărei alte situații referitoare la înscrierea în învățământul primar, având în vedere, cu prioritate, interesul superior al copilului.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending