Președintele Nicușor Dan a anunțat, duminică, că intenționează să inițieze, în luna ianuarie, un referendum adresat corpului magistraților. Aceștia vor fi chemați să se pronunțe asupra unei singure întrebări: dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interesul public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar, relatează alba24.ro.

Potrivit președintelui, dacă răspunsul e că nu reprezintă interesul public, „CSM va pleca de urgenţă”. 

Nicușor Dan anunță referendum pentru justiție

„Voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul Corpului Magistraților cu o singură întrebare: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.

Și, dacă magistrații, în ansamblul lor, vor spune că da, Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public, vom continua discuțiile legislativ și tot ce am spus mai devreme.

Dar dacă însă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va pleca de urgență”, a subliniat preşedintele.

Nicuşor Dan a afirmat că magistrații care i-au transmis sesizări semnlează existenţa unei categorii de magistraţi, membri ai CSM , şefi de instanţe, care nu acţionează în interes public, ci în interesul unui grup pe care îl constituie şi că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acţiunea, de multe ori discreţionară, a acestor judecători.

„Inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup care conduce sistemul de justiție și nu pe criterii de profesionalism”, a declarat președintele Nicușor Dan.

Nicușor Dan: Au fost extrem de puțini magistrați care și-au exprimat intenția să vină la discuții

Președintele Nicușor Dan a explicat că au fost puțini magistrați care și-au exprimat intenția să vină la discuții luni, 22 decembrie, față de cele peste 1.000 de persoane care au semnat scrisoarea.

„Au fost extrem de puțin magistrați care și-au exprimat intenția să vină la discuții față de cele 1.000 de persoane care au semnat scrisoarea pe care o cunoașteți. Sunt cam 20 de magistrați în nume individual și cam 20 de magistrați în numele unor asociații de magistrați.

Și s-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile pe care colegii mei care au fost în contact cu acești magistrații le-au perceput. În primul rând că, în mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe luni, 22 decembrie. Au existat mesaje de influențare, intimidare.

Apoi, mulți dintre cei care ne-au scris au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă ca participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercursiuni. Am ajuns inclusiv la propunerii nepotrivite. Să vină pe rând și să stea în diferite săli pe aici ca să nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni”, a declarat președintele. 

Președintele a subliniat că această situație este foarte serioasă, deoarece „nu vorbim de rețele de trafic de persoane sau cine știe ce, vorbim despre a treia putere în statul acesta”.

Luni, discuție publică cu magistrații care doresc să transmită un mesaj public

În acest context, șeful statului a anunțat că luni, la ora 10:00, va organiza o discuție publică pentru toți cei care doresc să își asume public un mesaj.

De asemenea, toate întâlnirile private, care erau programate în regim de confidențialitate, vor fi reprogramate.

„Toți cei care solicită o întâlnire în regim de confidențialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine. Și dacă mâine se vor face orice fel de acuze care să vizeze pe cineva din sistem, o să există o altă întâlnire de asemenea publică în care persoanele vizate să poată să-și exprime opinia, apărarea față de acuzele care sunt aduse și, de asemenea, pentru că am văzut chestiunea asta menționată în spațiul public, există opinia că actuala situație din sistemul de justiție este un răspuns la abuzuri care s-au petrecut în urmă cu 10 – 15 ani. De asemenea, oricine vrea în mod public aici să spună lucruri despre respectivele abuzuri este bineveit să o facă în mod public”, a mai spus președintele Nicușor Dan. 

2.000 de pagini cu mesaje de la magistrați

„La ochi sunt cam 2.000 de pagini și eu personal am apucat să citesc cam două treimi. Colegii mei au citit tot și au făcut și un material de sinteză pe care o să vi-l comunic. În primul rând mulțumesc tuturor celor care ne-au scris, pentru că e un gest de responsabilitate față de situația din justiție. În cele ce s-au scris sunt mai multe tipuri de chestiuni.

Sunt propuneri foarte interesante despre cum să se operaționalizeze, să se flexibilizeze anumite procese din justiție. De exemplu, scrie un procuror că pentru cazuri de infracțiuni cu pedeapsă redusă, în care cel inculpat mărturisește și este de acord că așa s-a întâmplat, că regretă faptele, în loc ca procedura să dureze 3 zile, ea nu se poate să nu dureze mai puțin de 6 luni și asta încarcă bineînțeles activitatea și a parchetelor și a instanțelor.

Deci acesta este un tip de lucruri care trebuie avute în vedere și sunt foarte multe astfel de propuneri.

După aceea, sunt semnalate chestiuni, sau sesizate, vreau să fac această precizare: nu sunt fapte pentru moment, ci sunt sesizări, a căror veridicitate trebuie constatată pe bază de probe și pe bază a unui proces care poate să dureze.

Nicușor Dan anunță referendum pentru justiție. Chestiuni grave semnalate cu privire la sistemul de justiție

Dar sunt semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de justiție și o să găsiți în acest material de sinteză pe cele mai importante dintre aceste acuze la adresa sistemului. În primul rând, faptul că, în cadrul conducerilor instanțelor, rolul președintelui este decisiv, prin faptul că el numește vicepreședinții și toți ceilalți membri ai organelor de conducere, și, în felul acesta, puterea pe care o au șefii instanțelor este foarte mare. Mai important, prin această putere, este influențat modul de promovare la instanțele superioare.

Și, inclusiv – repet, sub rezerva dovedirii acestor fapte -, ni se sesizează cazuri în care sunt oameni în sistem, membri ai corpului magistraților, care nu promovează pentru că au avut, la un moment dat, opinii critice fie față de CSM, fie față de conducerea instanței.

Aceeași chestiune cu privire la delegare și detașare, în care ni se semnalează că este o măsură arbitrară. Inclusiv ni se semnalează cazuri în care se deleagă încrucișat de la, de exemplu, un tribunal la alt tribunal din raza aceleiași Curți de Apel și, de asemenea, ni se semnalează o atitudine discreționară a Inspecției Judiciare.

Deci, în esență, concluzia acestor sesizări, a majorității dintre ele, este că există o categorie de magistrați, membri ai CSM, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci care acționează în interesul unui grup pe care îl constituie și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea, de multe ori, discreționară a acestui grup de persoane.

Și atunci – se spune asta cu subiect și predicat – inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup care conduce sistemul de justiție și nu pe criterii de profesionalism, cu atât mai mult cu cât legea din 2022 a scos proba scrisă la promovări, inclusiv la Înalta Curte.

Și aici sunt două tipuri de probleme.

Pe de o parte, probleme care vin din lege și, în opinia mea, dacă vrem să discutăm de legile justiției, pe toate chestiunile de procedură de care am vorbit va fi o discuție lungă, însă, pe termen scurt, trebuie să ne concentrăm pe acele chestiuni care sunt recurente. Cum se fac promovările, dacă trebuie sau nu să fie un criteriu obiectiv, eu aș zice că da. Cine face parte din colegiile de conducere ale instanțelor, și toată lumea din aceste sesizări spune că acești oameni trebuie aleși prin vot de către colegii lor și nu impuși. Și modul în care se fac delegări, detașări să fie mult mai precis formulat, astfel încât posibilitatea de atribuire discreționară să fie mult redusă.

Eu cred că astea sunt – și poate încă una, două – astea sunt chestiunile legislative pe care trebuie să ne concentrăm în perioada imediat următoare.

Și în fine, ultimul punct cu care vreau să închei. Așa cum am spus, toate aceste lucruri pe care le-am spus și care se regăsesc și în materialele astea, și în raportul pe care o să vi-l dăm, sunt acuzații, sesizări. Nu sunt fapte.

Și, ca să facem – și o să facem – verificări pentru cele sesizate, o să ia mult timp.

Dar cred că situația în care suntem este gravă, prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar”, a spus președintele Nicușor Dan.