O casă din localitatea Sârbi a fost în pericol, seara trecută, din cauza unui incendiu care a izbucnit în jurul coșului de fum.   

Pompierii din cadrul Stației Săveni și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Vlăsinești au intervenit prompt și au stins flăcările înainte de a se înregistra pagube materiale însemnate.

Cel mai probabil, evenimentul s-a produs din cauza coșului de fum neprotejat față de materialele combustibile din care este construit acoperișul casei.

Pentru evitarea unor incidente similare, ISU Botoșani recomandă respectarea următoarelor reguli:

▪️îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

▪️păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişul;

▪️verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grunzi, astereală etc.);

▪️curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare;

▪️tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisuridle unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.).

Petru Movilă s-a născut în vestita familie domnitoare a movileştilor, în oraşul Suceava, la 21 decembrie 1596, primind din botez numele Petru (poate după cel al bunicului sau, Petru Rareş, fiul lui Ştefan cel Mare si Sfânt).

Tatăl său era Simion Movilă, domn în Tara Românească şi apoi în Moldova, iar mama sa – Marghita, care spre sfârşitul vieţii se călugăreşte luând numele de Melania. Un frate al tatălui său, Ieremia era domn în Moldova în perioada naşterii sale, iar altul Gheorghe era mitropolitul tarii. Dintre fraţii săi, trei vor ajunge domni, pentru scurtă vreme în Moldova sau Ţara Românească. Familia movileştilor a ctitorit si mănăstirea Suceviţa, ultima din şirul celor ale căror biserici sunt împodobite cu picturi exterioare.

În anul 1627 Petru Movilă a intrat în Lavra Pecersca  A fost hirotonit preot ieromonah, apoi arhimandrit şi egumen al acestui sfânt aşezământ monahal. În anul 1633 a fost ales „arhiepiscop si mitropolit al Kievului, Haliciului şi a toata Rusia Mica” (Ucraina). A înfiinţat şcoli, a tipărit cărţi, a restaurat biserici. A scris  Mărturisirea Ortodoxa, un Catehism, cu 261 de întrebări si răspunsuri, în care erau prezentate cele trei virtuţi teologice: credinţa, nădejdea şi dragostea. Pentru aprobarea ei s-a convocat un Sinod la Kiev, apoi unul la Iaşi . După ce a fost aprobată de sinodali, Mărturisirea a fost trimisă spre aprobare şi Patriarhiei din  Constantinopol. În martie 1643, Sinodul patriarhal, în frunte cu patriarhul Partenie I a aprobat-o, ea devenind de atunci Marturisirea Ortodoxă a Bisericii soborniceşti si apostoleşti a Răsăritului. După aprobarea sa şi de ceilalţi patriarhi răsăriteni, ea a fost publicată în mai multe ediţii şi în diferite limbi de-a lungul timpului.

Cu toate că a trăit departe de ţară, mitropolitul Petru Movila, nu a uitat de neamul din care făcea parte. Cu ajutorul său, mitropolitul Varlaam înfiinţează prima tipografie în Moldova, cu meşteri tipografi trimişi de el de la Kiev. Cu profesori trimişi tot de Petru Movilă, este înfiinţat, în 1640 Colegiul de la Iaşi. A sprijinit de asemenea, şi pe domnitorul Matei Basarab şi pe mitropolitul Teofil, din Ţara Românească, cărora le-a trimis meşteri tipografi şi profesori pentru şcolile înfiinţate aici. După o păstorire de 13 ani plina de realizări, fiind în vârsta de 50 de ani, mitropolitul Petru Movila a trecut la cele veşnice în ziua de 22 decembrie 1646. A fost îngropat cu mare cinste în biserica mare a mănăstirii Lavra Pecerska din Kiev. Toata averea sa a lăsat-o pentru restaurarea unor biserici şi înfiinţarea de noi şcoli.

Pentru toate cele prezentate mai sus şi pentru multe altele necuprinse în aceasta scurtă prezentare a vieţii sale, în şedinţa din 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a hotărât cinstirea sa ca sfânt. De atunci, el este prăznuit în fiecare an în ziua morţii sale, 22 decembrie.

Președintele PSD Botoșani, senatorul Doina Federovici, va face parte din conducerea camerei superioare a Parlamentului.
După depunerea jurământului de către senatorii aleși pe 1 Decembrie, plenul Senatului și-a ales noua conducere, din care fac parte reprezentanții tuturor partidelor. Senatorul Doina Federovici a fost aleasă să ocupe una dintre cele patru funcții de secretar. Din partea celorlalte partide politice, secretari au fost aleși: Vasile Blaga (PNL), Cristian Ghinea (USR) și Niculina Stelea (AUR).
„Mulțumesc colegilor pentru nominalizare și susținerea pentru ocuparea acestei funcții. Este o onoare și o responsabilitate deosebită să fiu parte a echipei care va coordona activitatea camerei superioare a Parlamentului. Vă asigur că voi munci cu dedicație pentru a susține valorile și principiile în care credem cu toții, pentru a face ca Senatul să fie un loc al dialogului și al soluțiilor eficiente. Alegerea în funcția de secretar al Senatului reprezintă nu doar o recunoaștere a muncii pe care am depus-o până acum, ci și importanța pe care o are județul nostru în arhitectura statului român. Mulțumesc botoșănenilor pentru votul de încredere pe care l-au acordat echipei PSD Botoșani!
Mulțumesc echipei PSD Botoșani, primarilor și consilierilor pentru susținere!
Împreună vom continua pe drumul dezvoltării județului nostru drag!”, a declarat Doina Federovici.
În primele două mandate de senator, Doina Federovici a mai deținut funcțiile de chestor și vicepreședinte al Senatului.
Pe lângă cei patru secretari, din Biroul Permanent al Senatului mai fac parte patru vicepreședinți și patru chestori. Grupul PSD va avea doi vicepreședinți (Robert Cazanciuc și Paul Stănescu), precum și un chestor (Marius Dunca).