Connect with us
Publicitate

Eveniment

FC Botoșani și celelalte cluburi din primele eşaloane, obligate de FRF să folosească minim 5 jucători formaţi la nivel naţional

Publicat

Publicitate

Federaţia Română de Fotbal a anunţat, marţi, că începând cu sezonul 2024-2025 va impune ”regula 5+6”, conform căreia toate cluburile din Superligă şi Liga a II-a vor fi obligate să folosească minimum 5 jucători formaţi la nivel naţional pe întreaga durată a unui meci, relatează agerpres.ro.

Preşedintele Răzvan Burleanu a declarat, după şedinţa Comitetului Executiv, că între cei 5 se vor putea regăsi şi jucători români formaţi în străinătate, dar care sunt eligibili pentru echipele naţionale ale României.

“Azi s-a aprobat regula 5+6 care îşi propune să încurajeze creşterea numărului de jucători formaţi la nivel naţional, eligibili pentru naţionalele României, la nivelul primelor două eşaloane din ţara noastră. Aşa cum ne dorim să contribuim şi la creşterea bazei de selecţie printr-o conectare mai bună la diaspora. Regula 5+6 se aplică începând cu sezonul 2024-2025 şi presupune ca pe durata unui joc să avem cel puţin 5 jucători formaţi la nivel naţional. Iar din vara anului 2025 numărul acestora va creşte la 6. E important de menţionat că jucătorii formaţi în afara României, dar care sunt eligibili pentru naţionalele României, vor fi asimilaţi jucătorilor formaţi naţional. E un principiu pe care îl folosim azi în aplicarea regulii Under 21. Astfel ne dorim să contribuim la repatrierea copiilor români care au plecat în străinătate, dar în acelaşi timp să creştem competitivitatea academiilor din România”, a spus el.

Publicitate

Dacă vor încălca regula 5+6, cluburile nu vor fi primi sumele din plăţile de solidaritate acordate de UEFA echipelor care nu participă în grupele cupelor europene.

“Din păcate, atunci când ai un regulament, trebuie să ai şi sancţiuni. Spuneam ultima oară că vom folosi mecanismul plăţilor de solidaritate. În primă fază, sancţiunile vor fi doar de ordin financiar, deci nu vom aplica sancţiuni după modelul regulii U21. Aşa încât ele vor fi legate exact de cuantumul plăţilor de solidaritate de la UEFA, dar şi de fondurile guvernamentale, dacă acestea se vor debloca. În acest an am avut o întâlnire cu premierul României, aşa că suntem încrezători în ceea ce priveşte implicarea Guvernului României, pentru a susţine cele mai importante academii din fotbalul românesc. Ca o actualizare, plăţile de solidaritate de la UEFA se aplică tututor cluburilor din Liga I şi a II-a, care nu se califică în grupele cupelor europene şi care se situează în primele 20 de locuri în clasamentul academiilor de copii şi juniori. Azi, plăţile pentru 2024 sunt de aproximativ 2,5 milioane de euro. Ca exemplu, dacă un club ar trebui să încaseze 150.000 de euro şi nu respectă regula 5+6, banii vor fi opriţi. Din anul doi de implementare a regulii, sancţiunile se vor extinde şi asupra cluburilor din Liga I care nu se regăsesc în primele 20 de academii. Aşa că un club va trebui să plătească o amendă care va fi echivalentul sumei din plata de solidaritate de la UEFA. Banii strânşi din sancţiuni vor fi împărţiţi în mod egal de primele trei cluburi din clasamentul academiilor”, a precizat Burleanu.

“Am avut nevoie de două şedinţe pentru a-i convinge pe membrii Comitetului Executiv de regula 5+6. Cu siguranţă, dacă ne uităm azi, nu ne aşteptăm ca toate cluburile din Liga I să poată îndeplini această regulă. Pentru că dacă era îndeplinită de toţi, nu mai era nevoie de această regulă. Eu cred cu tărie că putem avea o creştere exponenţială în zona transferurilor. Sigur că e posibil ca la un moment dat să avem şi un dezacord, dar în sinea lor, toţi oamenii din fotbalul românesc vor trebui să împărtăşească această viziune. Pentru că fotbalul este ultima proprietate publică a noastră, el nu aparţine unui patron sau unui preşedinte, aparţine tuturor suporterilor. Iar suporterul când se uită la echipa pe care o iubeşte îşi doreşte ca ea să fie sustenabilă din punct de vedere financiar, să nu dispară pentru un an sau doi. De aceea eu sunt dispus să discut cu orice persoană care are o altă opinie despre această regulă”, a mai spus preşedintele.

Publicitate

De asemenea, în cadrul Comitetului Executiv de marţi s-a decis ca jucătorii juniori să nu mai fie obligaţi prin regulament să semneze contracte la vârsta de 16 ani cu cluburile la care evoluează.

“Tot azi au fost aprobate noi prevederi în regulament privind statutul şi transferul jucătorilor de fotbal care fi implementate începând cu 1 iulie 2024. Prima este că a fost aprobată libera circulaţie a jucătorilor juniori amatori până la 19 ani. Ea este considerată o decizie istorică de către sindicatul fotbaliştilor, pentru că prin ea ne-am aliniat regulamentului FIFA. Aceasta va contribui direct la reducerea abandonului din fotbal pe care îl întâlneam până azi. Prin libera circulaţie, jucătorul junior nu mai este obligat să semneze contract la vârsta de 16 ani cu clubul la care evoluează. De asemenea, o nouă decizie la acest nivel face referire la dublarea indemnizaţiilor de formare”, a precizat oficialul FRF.

Funcţia de director sportiv a fost inclusă de FRF în dosarul de licenţiere pentru Superligă şi competiţiile UEFA. Răzvan Burleanu a explicat că federaţia va organiza cursuri pentru directorii sportivi din luna februarie.

Publicitate

“Începând cu sezonul 2025-2026, echipele din Liga I trebuie să aibă un director sportiv calificat, fie în urma unui curs organizat de FRF, fie a unui curs echivalent internaţional. În acest sens s-a modificat Regulamentul de licenţiere şi sustenabilitate financiară şi vor fi organizate cursuri de directori sportivi. Înscrierile vor începe din 1 februarie, iar cursurile sunt organizate împreună cu o companie belgiană”, a afirmat Burleanu.

În cadrul şedinţei Comitetului Executiv de marţi a fost propusă introducerea unor noi criterii de omologare a stadioanelor de fotbal din România, acestea urmând să fie împărţite în trei categorii. Propunerea vine ca o soluţie pentru detalierea şi buna înţelegere a criteriilor de diferenţiere a stadioanelor în funcţie de eşaloanele competiţionale pentru care acestea urmează a fi utilizate. Vor exista trei categorii pentru fiecare eşalon competiţional în parte, la nivel de seniori masculin: categoria 1, categoria 2 şi categoria 3.

Omologarea stadioanelor se va face şi la nivel de fotbal feminin şi juniori, dar nu pentru fiecare eşalon în parte. Printre criteriile ce vor fi luate în calcul în stabilirea categoriei se numără: dimensiunea terenului; dimensiunile vestiarelor echipelor şi facilităţile oferite de acestea; amplasarea vestiarelor; facilităţile oferite de vestiarele arbitrilor; existenţa cabinetului doping; existenţa şi facilităţile camerei pentru observatori; alte facilităţi oferite de stadion precum locuri pentru persoane cu dizabilităţi, accesul oficialilor la reţea de internet wireless, platforme TV, parcări, facilităţi VIP etc.

Publicitate

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Lângă noi: Mașină făcută praf la Suceava. Șoferul a ajuns la spital

Publicat

Publicitate

O mașină a ajuns un morman de fiare, după un accident care a avut loc în județul Suceava, în această dimineață.

Purtătorul de cuvânt al ISU Suceava, maior Alin Găleată, a declarat că în urma unui accident rutier produs pe raza orașului Salcea au intervenit pompierii militari, cu o autospecială pentru descarcerare și o ambulanță SMURD, precizează newsbucovina.ro.
În urma coliziunii dintre un autoturism și o autoutilitară, o persoană a necesitat îngrijiri medicale.

Persoana monitorizată medical, conștientă și cooperantă, a refuzat transportul la spital.

Publicitate

Citeste mai mult

Educație

Site-ul Titularizare 2024 a fost actualizat. Lista finală a posturilor în județul Botoșani, publicată de Ministerul Educației

Publicat

Publicitate
Lista finală a posturilor pentru Titularizare 2024 a fost publicată de Ministerul Educației luni seara. Profesorii sau viitoarele cadre didactice se vor înscrie la concursul național de Titularizare 2024 în perioada 8-17 mai, potrivit calendarului oficial.

Titularizarea este examenul de angajare pe o perioadă nedeterminată într-o școală. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului. Pentru a deveni suplinitor – deci pentru angajarea pe perioadă determinată – candidații trebuie să obțină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât și la inspecție.

Lista finală a posturilor

Posturi titularizare 2024 Județul Botoşani

Lista posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate conţine cel puţin următoarele informaţii:

Publicitate

Codul postului;
Denumirea localităţii;
Regimul de mediu al localităţii;
Denumirea unităţii/unităţilor de învăţământ;
Nivelul unităţii/unităţilor de învăţământ;
Denumirea disciplinei/disciplinelor care constituie postul/catedra;
Nr. de ore/săptămână (trunchi comun şi opţionale) din care este constituit(ă) postul/catedra;
Detalii suplimentare privind structura postului/catedrei (complet(ă)/incomplet(ă));
Viabilitatea postului;
Statutul postului (vacant/rezervat, pentru angajare pe perioadă determinată, nedeterminată sau pe durata viabilităţii postului, propus pentru continuitate/prelungirea contractului individual de muncă);
Condiţiile pentru ocuparea postului/catedrei:specialitatea postului;
inspecţie specială la clasă sau probă practică*;
proba la limba de predare;
avizul de culte;
avizul special al cultului;
avizul de alternativă;
avizul unităţii de învăţământ militar;
avizul liceului pedagogic;
avizul unităţii de învăţământ particular;
avizul I.G.P. (Inspectoratului General al Poliţiei)/A.R.R (Autorităţii Rutiere Române);
atestat de educaţie specială;
post pentru profesor preparator (nevăzător)
Actele necesare pentru înscrierea la Titularizare 2024. Cele 18 documente pe care le au de pregătit profesorii

Informații de context
Edupedu.ro a scris despre regulile noi în privința angajării profesorilor în școli, anunțate de Ministerul Educației. Instituția a anunțat pe 27 decembrie 2023 că, potrivit ordinului de ministru care prevede condițiile mobilitate a personalului, școlile nu mai pot stabili pe ce perioadă scot posturile la concurs.

Metodologia a fost aprobată cu cea mai mare întârziere din istoria recentă, de regulă aceasta fiind publicată până acum în luna noiembrie a fiecărui an. Cea mai mare schimbare este faptul că viabilitatea posturilor nu se mai stabilește la școală, așa cum s-a întâmplat în ultimul deceniu, cel puțin – detalii aici.
Profesorii sancționați cu desfacerea contractului de muncă nu mai pot preda pentru 7 ani școlari, conform metodologiei de mobilitate pentru anul școlar 2024-2025, document publicat în Monitorul Oficial.

Publicitate

La Titularizare 2024, profesorii suplinitori pierd postul dacă sunt eliminați din concurs pentru fraudă sau tentativă de fraudă, potrivit metodologiei de mobilitate pentru anul școlar 2024-2025.

Citeste mai mult

Educație

Botoșani: Bătaie de joc la adresa elevilor de la țară pe milioane de euro. Autoritățile au investit în săli de sport neîncălzite sau în câmp

Publicat

Publicitate

Ca să fie în pas cu vremurile în materie de investiții, autoritățile locale de la țară construiesc săli de sport pe bandă rulantă, fără să ia însă în calcul utilitatea lor sau costurile ulterioare. S-a ajuns astfel la situația în care milioane de euro au fost aruncați pe apa sâmbetei, scrie ADEVĂRUL.

Județul Botoșani este considerat, mai ales în zonele rurale, unul dintre cele mai sărace din România. Încă sunt probleme serioase în privința alimentării cu apă și canalizare, gazul lipsește în majoritatea comunelor, iar satele sunt tot mai îmbătrânite. La toate acestea se adaugă un sistem sanitar rural la pământ. Comunități întregi nu au nici măcar medic de familie sau farmacie în satul lor.

Cu toate acestea, edilii investesc masiv în săli de sport ultramoderne. Culmea, inclusiv în comunități în care sporul demografic este negativ, iar investiția aproape că nu se justifică. Febra construirii sălilor de sport, mai ales cu bani guvernamentali, a cuprins aproape toate unitățile administrativ-teritoriale din mediul rural. În unele cazuri însă, autoritățile locale nu au luat în calcul nici costurile de întreținere al acestor obiective, și nici rentabilitatea lor.

Publicitate

Sport la țară pe milioane de euro

Majoritatea sălilor de sport de la țară din județul Botoșani au fost ridicate cu fonduri de la Compania Națională de Investiții. Multe dintre acestea au proiecte asemănătoare, adică parcă sunt trase la indigo. Aproape toate poartă denumirea pompoasă de „sala sporturilor”, în fapt, o clădire în formă de patrulater, cu pereți de sticlă securizată, un teren central care poate fi utilizat pentru fotbal și handbal în special, dar și pentru baschet, cu o tribună generoasă și vestiare. Plus sisteme moderne de încălzire.

Nu mai puțin de 16 comune au construit astfel de săli de sport moderne prin satele din Botoșani. În total, numai în săli de sport, în ultimii ani s-au investit în jur de 18 milioane de euro, cu aproximativ un milion de euro dați pentru fiecare facilitate sportivă în parte. În comunele care încă mai au copii la școlile sătești, investițiile sunt utile, mai ales că iarna nu există condiții pentru desfășurarea orelor de educație fizică.

Publicitate

De exemplu, la Vlăsinești, unde elevii din toată comuna folosesc cu succes sala de sport. La Stăuceni, o comună aflată în apropierea municipiului Botoșani, în sală, pe lângă orele de sport, au loc și atrenamente la arte marțiale.

”Numai 30.000 de lei mă costă antigelul”
Există însă și comune în care banii au fost aruncați pe fereastră. Și asta fiindcă sălile de sport nu pot fi folosite așa cum trebuie.

Sala de sport din comuna Cândești este unul dintre cele mai bune exemple. Autoritățile locale au construit o sală a sporturilor ultramodernă cu aproximativ un milion de euro, în satul Cândești, tocmai pentru ca elevii să aibă unde face sport iarna, scrie ADEVĂRUL.

Publicitate

„Nouă ne trebuia o sală de sport pentru că efectiv făceau elevii sportul doar în sala de clasă. Și nu numai iarna dar și vara, când plouă”, precizează Elena Cobzaru, director la Școala numărul 1 din Cândești.

După inaugurarea sălii, bucuria elevilor a fost de scurtă durată, pentru că abia după ce au tăiat panglica autoritățile locale și-au dat seama că nu au bani ca să încălzească respectiva clădire. Numai antigelul necesar pornirii centralei termice costa enorm, iar la acesta se adăuga și combustibilul necesar, respectiv lemnele.

„Numai 30.000 de lei mă costă antigelul. Nu avem de unde. Și pe lângă, mai trebuie și lemnele. Trebuie să găsim o altă soluție, poate tunuri de căldură. Dar sala este funcțională”, precizează Ștefan Coțofrec, primarul din Cândești.

Publicitate

Cu alte cuvinte, elevii îngheață de frig iarna, așa că, decât să răcească, mai bine nu o folosesc. Doar vara, atunci când s-ar putea juca oriunde afară, au posibilitatea să beneficieze de ea, însă atunci nu este neapărat necesar

Sală de sport în mijlocul câmpului
O altă sală de sport care a stârnit dispute, inclusiv în Consiliul Local din comună, este cea de la Broscăuți. Sala, care a costat tot aproximativ un milion de euro, prin Compania Națională de Investiții, se află în afara satului, pe un câmp. Pentru a ajunge la sală, elevii de la școală ar trebui să parcurgă pe jos în jur de 20-25 de minute doar dus. Altfel spus, toată ora de sport ar face-o mergând și întorcându-se de la sală. Tocmai de aceea, profesorii preferă un teren de lângă școală.

Autoritățile locale din Broscăuți spun însă că închiriază sala celor care vor să joace fotbal, cu 120 de lei ora.

„Organizăm și competiții sportive acolo”, precizează edilul din Broscăuți, Aurel Agheorghițoaie.

Un alt caz strigător la cer de bani aruncați pe apa sâmbetei este cel de la Adășeni, unde autoritățile se chinuie să facă o bază sportivă cu 150.000 de euro, în condițiile în care majoritatea populației este trecută de 70 de ani.

Sursa:  ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

Iasmina Pascariu, polițista cu cea mai mare medie de absolvire. A primit post la Poliția Dorohoi

Publicat

Publicitate

IASMINA, TÂNĂRA CU CEA MAI MARE MEDIE DE ABSOLVIRE A ȘCOLII DE POLIȚIE, DIN BOTOȘANI

Printre absolvenții școlilor de poliție proaspăt încadrați la Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani s-a remarcat Iasmina Pascariu, o tânără de 20 de ani, care a avut cea mai mare medie dintre colegii săi.

Aceasta a absolvit școala de poliție cu media generală 9,71, fiind pe locul III la nivelul celor două instituții de învățământ și prima între colegii care au fost repartizați la Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani.

Publicitate

Acest lucru i-a oferit avantajul de a alege, dintre locurile vacante existente, pe cel în care dorește să-și desfășoare activitatea profesională. Astfel, tânăra absolventă va fi colegă cu polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi – Biroul de Ordine Publică.

Iasmina este din comuna Hilișeu Horia și a absolvit Colegiul Național ”Grigore Ghica”, din Dorohoi.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending