O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

EMINESCU PEDAGOG ( III )

Din studiul  arhivei eminesciene, Toma Chiricuță concentrează   astfel punctele de vedre ale lui Eminescu privind  rolul pedagogului și pedagogia ca știință: „Am avea, în primul rând, preciziunea că PEDAGOGIA, ca toate științele, practice și teoretice, este o știință națională, o știință care caută să înțeleagă și să interpreteze în armonie cu scopul propriu ei, acela al educației, ființa caracteristică a „spiritului național”, iar în pedagogii noștri, și în orice pedagog din lume, Eminescu ar vedea niște „eroi” care lucrează numai pentru națiunea lor, pentru susținerea și înălțarea spiritului național, care se străduiesc spre a aduna isvoarele sucului vieții lor în spiritul public comun și spre a-l aduce pe acesta la înflorire”.

Toma Chiricuță ne îndeamnă să nu privim această aserțiune prin prisma abstractului și a universalului, ci „… cu o adâncă pătrundere obiectivă, cu ajutorul tuturor elementelor  celorlalte ale scrisului lui Eminescu, și mai încolo a celui umanitar”.  Eminescu vorbește despre „cei culți” și „ cei ce știu”: „Cei culți dintr-o națiune sunt cred, care mai dintâi și cu deosebire recipiază cele câștigate pe terenul științei pentru spiritul public, și de aceea  nu-i indiferent  dacă numărul de oameni culți, ce-și apropie știința și rezultatele ei este mai mare sau mai mic”, iar pentru a înțelege spusele lui Eminescu,  plusează Toma Chiricuță: „Înălțimea și demnitatea spiritului național nu se determină numai prin cuprinsul celor știute (în știință), ci și după întinderea numerică a celor culți”.

Eminescu pune raportul dintre știință și cultură, adică dintre „învățați” și „culți” printr-o metaforă: „ Pe pomul cunoașterii, care crește din pământul spiritului național, știința se poate compara cu acele întinse puteri agente,  care sugând și alăptând scot sucurile din adâncimile isvorâtoare și-l trimit modificat în toate ramurile; trunchiul și rădăcinile sunt purtătorii consistenți ai științei, învățații; viața firească, văzută frumoasă și mirositoare în frunze, flori și fructe, este cultura generală”.

Sistematizează din Eminescu autorul Toma Chiricuță: 1) ȘTIINȚA este acțiunea națiunii, săvârșită prin „învățați”, de a se cunoaște și a se prețui obiectiv în sine însăși, ca atare ea este supraindividuală, colectivă, a națiunii și prin aceasta a umanității; 2) CULTURA este individuală, deoarece ea preface sufletul într-un organism, pentru care fiecare experiență e un nutriment .

Atât știința cât și cultura, spune Eminescu în studiul său „Cultură și știință”,   și analizat de Toma Chiricuță, nu dau randament dacă acționează separat și nu sunt folosite în „educațiunea copiilor”: ”… prin știință se răsădește cultura, în forma superioară a educației, dacă e vorba de  vârsta mai fragedă a copiilor națiilor, sau sub forma influenței literare, estetice sau politice, dacă e vorba de vârsta matură a indivizilor, care alcătuiesc ființa națiilor”.

Problematica educației este pusă de Eminescu și în ”Educațiune și cultură” pe care Toma Chiricuță îl descoperă în dosarul 2257 din arhiva Academiei, studiu publicat și în „Opere complete” cu titlul „Despre politica desnaționalizării”.  Aici, Eminescu insistă pe raportul dintre cultură și educație. Explică Toma Chiricuță: „Educația înseamnă cultură, dar cultură e ceea ce  numește Eminescu cu vorba de caracter. Iar cultură înseamnă la rândul ei educație, dar educație a inteligenței. Cultura și educația servesc deci pentru a se defini reciproc, iar amândouă sunt subordonate noțiunii de știință”. În acest studiu, Eminescu  consideră că  o enormă însemnătate o are educația în viață, aici distanțându-se de cugetările lui Schopenhauer, pe care Eminescu l-a citit, lăsându-se influențat de el în creațiile sale literare, aceasta însemnând că el privește educația în funcție de fiecare națiune. Eminescu consideră că școala este, ca mijloc practic,  cel mai puternic factor prin care educația își poate atinge țelurile. Nu este neglijat nici rolul statului. El este cel care trebuie să asigure  căile și mijloacele  de realizare a educației, apărând și valorificând nația.

Din această perspectivă, Eminescu  vorbește despre „statul educativ”, preluând, de data aceasta, și ideea de personalitate în concepția lui Hegel, ca fenomenologie a vieții interne.  Personalitatea, pentru Eminescu,  este „o realitate de ordin ideal cu totul autonomă, ca o valoare în sine, ca o valoare absolută”. Spune Toma Chiricuță, interpretând atent concepția poetului: „Eminescu ajunge la noțiunea de Stat în sens hegelian. Individul trăind în comunitate, și aceasta fiind în esență identică cu ființa lui, va trebui ca și ea  să aibă natura individului singular Oricum această natură a individului singular „e de a fi o personalitate”, comunitatea omenească trebuie ca să ajungă și ea a fi o personalitate. Această comunitate, devenită personalitate, Eminescu afirmă că nu este decât statul”. Corelația  Individ – Stat este făcută de Eminescu pornind de la  trei factori esențiali ai personalității: EUL,  VOINȚA  și FAPTA. Trei diade vor reprezenta această corelație: Eul ar fi „Capul Statului”, voința ar fi Constituția, iar fapta ar fi Administrația. Concluzionează Toma Chiricuță: „Așadar e clar. Statul este națiunea personalizată. Statul constituțional actual, care reprezintă forma cea mai înaltă de personificare a națiilor, este opera , în primul rând a doi factori – școala și economia națională”.  Cu această logică și cu aceste acumulări pornește Eminescu în acțiunea administrativă a revizorului școlar.  Care ar fi, în esență, teoria pedagogică a lui Eminescu gânditorul, înainte de a intra în activitatea practică a administrației școlare ca revizor, activitate ce va urma: „Cultura își îndeplinește funcțiunea ei umană înlăuntrul individului, transmițându-se totuși și dincolo de marginile individului, la masa comunității naționale. Știința, prin eroul ei,  care e omul de știință, „învățatul”, lucrează în chip obiectiv la crearea alimentului spiritual al culturii, pe care îl vor consuma cei culți. Iar din colaborarea tuturor celor culți, sub călăuzirea luminată și obiectivă a „învățatului, se va  clădi munca de necontenită personalizare a individului și a nației, care se numește educație”.

(VA URMA)

La finele acestei săptămâni, Botoșaniul va sărbători Zilele Municipiului, iar „Invitatul Zilei” la Interviurile Botoșani24.ro, cel care a anunțat o mulțime de surprize la acest mare eveniment, a fost astăzi Bogdan Buhăianu, viceprimarul municipiului Botoșani.
Viceprimarul Bogdan Buhăianu a vorbit cu această ocazie și despre investițiile care se fac în acest moment în municipiul Botoșani, cea mai mare parte cu bani de la Uniunea Europeană, prin PNRR, dar și despre proiectele noi la care lucrează administrația publică locală de la Botoșani.
Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botoșani24.ro de editorul șef Tudor Carare.

Comisarii din cadrul Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) Botoșani au desfășurat o acțiune de control, în urma unei sesizări primite din partea Consiliului de Monitorizare a Implementării Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, la Asociația „DA SPERANȚĂ VIEȚII” – Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități „Casa Elena” din municipiul Dorohoi, alături de reprezentanți ai Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Botoșani. În urma verificărilor efectuate au fost identificate nereguli grave privind condițiile de cazare și desfășurarea activității.

Ca urmare, au fost dispuse măsuri precum oprirea temporară de la prestarea serviciilor pentru blocul alimentar până la remedierea deficiențelor constatate, precum și oprirea definitivă și retragerea din circuitul consumului uman a produselor considerate nesigure. Totodată, au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 45.000 lei.

Instituția Prefectului Botoșani a primit din partea AJPIS Botoșani informarea că acțiunea de control se află în desfășurare și urmează a fi finalizată până la sfârșitul zilei. Concomitent cu încheierea inspecției, atât Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială, cât și Direcția de Sănătate Publică Botoșani vor dispune, conform competențelor legale și în funcție de severitatea abaterilor constatate, cele mai drastice sancțiuni și măsuri administrative conform cu legislația în vigoare.

Instituția Prefectului urmărește îndeaproape situația și colaborează activ cu instituțiile implicate pentru aplicarea rapidă și eficientă a măsurilor necesare.

Pentru persoanele cazate în spațiul neautorizat vor fi notificați imediat aparținătorii în scopul preluării acestora. În cazul în care aparținătorii nu se vor prezenta, persoanele afectate vor fi cazate, cu sprijinul primarului municipiului Dorohoi, Dorin Alexandrescu, în cadrul Spitalului Municipal Dorohoi, unde vor primi toate cele necesare pentru o relocare temporară în condiții de siguranță.

Prefectul Dan Nechifor a convocat o ședință extraordinară a Colegiului Prefectural, în cadrul căreia vor fi adoptate măsuri aplicabile prin ordin al prefectului pentru gestionarea corespunzătoare a acestei situații și prevenirea unor cazuri similare în viitor.

Instituția Prefectului – Județul Botoșani reafirmă angajamentul său ferm de a veghea permanent la respectarea standardelor legale și a condițiilor demne de trai pentru persoanele asistate în toate centrele sociale din județ.

Instituția Prefectului – Județul Botoșani

EMINESCIANA 2.0

175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, celebrați de violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga printr-o serie de 14 spectacole multimedia, realizate după un concept original, în cadrul unui turneu național organizat cu susținerea Ministerului Culturii.

În data de 20 mai 2025, începând cu ora 15:00, violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga vor oferi publicului prezent în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” de la Memorialul Ipotești, ocazia de a se bucura de experiența inedită a unei producții multimedia, realizată după un concept prezentat în premieră în România și dedicat liricii eminesciene și universalității culturii române. Formatul evenimentului se bazează pe proiecția unei serii de 6 videoclipuri, realizate de cei doi muzicieni în anul 2021, alături de mari nume ale scenei dramatice românești: MAIA MORGENSTERN, GHEORGHE  VISU, CRISTINA DELEANU, EUGEN CRISTEA, SIMONA VINTILĂ, cărora li se adaugă îndrăgitul producător de televiziune britanic CHARLIE OTTLEY.

Materialele video prezentate cuprind, într-o fascinantă și foarte originală punere în imagine semnată de regizoarea ANCA COLȚEANU, poeme eminesciene celebre, recitate fiecare într-o altă limbă și filmate împreună cu cei doi muzicieni în cadre diverse, impresionante, de la pădurile înzăpezite ale Bucegilor la câmpiile aurii din Bărăgan și palatele Bucureștiului, însoțite de efecte speciale și, desigur, punând în lumină imensa valoare dramatică a recitatorilor.

Aceste materiale video vor fi proiectate în alternanță cu interpretări LIVE ale celor doi artiști, care vor prelua temele muzicale din clipuri pentru a le continua într-o evoluție sonoră inedită, urmând o traiectorie dramatică bine stabilită și deosebit de complexă, trasată de conținutul și expresia capodoperelor eminesciene, pentru a se întoarce apoi în  cadrul vizual virtual al unui nou poem.

De-a lungul acestei călătorii între imagini și muzică, publicul va putea asculta cunoscutele poeme: „La steaua”, „O, rămâi”, „Trecut-au anii”, „Ce te legeni” sau „Ce-ți doresc eu ție?” în variantele lor din limbile ebraică, franceză, engleză sau germană, însoțite de pagini muzicale, semnate de compozitori români ce împart, în bună măsură, aceeași influență culturală ca traducerile prezentate: Hilda Jerea, Walter Klepper, George Enescu, Alfonso Castaldi, Liana Alexandra.

Astfel, sub o denumire sugestivă pentru îmbinarea dintre elementele culturale autentice și perspectiva modernă, Diana Jipa și Ștefan Doniga promit o experiență unică, deosebit de complexă, adaptată cerințelor publicului actual și dedicată, ca toate celelalte concepte semnate de cei doi muzicieni, promovării valorilor culturii române.

Programul turneului cuprinde spectacole în 14 localități din România: Zalău, Botoșani, Ipotești, Dumbrăveni, Fălticeni, Piatra Neamț, Focșani, Brăila, Tecuci, Pitești, Slobozia, Giurgiu, Breaza și Buzău.

Alături de susținerea MINISTERULUI CULTURII, turneul se bucură de valorosul sprijin al Societății Române de Radiodifuziune prin Canalul Radio România Muzical și de parteneriatul instituțiilor de cultură și de învățământ implicate în organizarea evenimentelor: Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj, Direcția Județeană pentru Cultură Botoșani, Consiliul Județean Botoșani și Primăria Municipiului Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” – Memorialul Ipotești, Centrul Cultural „Eugen Simion” Dumbrăveni, Asociația „Fălticeni Cultural”, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” din Piatra Neamț și Consiliul Județean Neamț, Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani și Primăria Municipiului Focșani, Ateneul Tecuci prin Fundația „Pelin”, Școala Gimnazială de Arte „Vespasian Lungu” din Brăila și Primăria Municipiului Brăila, Filarmonica Pitești, Centrul Cultural „Ionel Perlea” Ialomița, Centrul Cultural Local „ION VINEA” Giurgiu, Centrul Cultural „Ion Manolescu” din Breaza, Liceul de Arte „Margareta Sterian” și Teatrul „George Ciprian” din Buzău.