Connect with us

Eveniment

Exporturile de cereale ale UE sunt în scădere puternică, dar România este cel mai mare exportator

Publicat

Publicitate

Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene de la începutul sezonului 2024/25 și până la data de 23 martie anul curent au ajuns la 15,46 milioane de tone, în scădere cu 35% față de o cantitate de 23,75 milioane de tone în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Comisia Europeană, scrie AGERPRES.

Conform acestor date, în perioada 1 iulie 2024 – 23 martie 2025, România a fost, de departe, cel mai mare exportator de grâu moale din UE, cu o cantitate de 4,367 milioane de tone, urmată de Lituania (2,166 milioane de tone) și Letonia (1,864 milioane de tone).

De asemenea, exporturile de porumb ale blocului comunitar s-au redus la jumătate, până la 1,520 milioane tone în perioada 1 iulie 2024 – 23 martie 2025. Și în acest caz, România este, de departe, cel mai mare exportator, cu o cantitate de aproximativ 592.000 de tone de porumb, urmată de Polonia cu o cantitate de aproximativ 500.000 de tone.

Exporturile de orz ale UE au scăzut cu 21% în ritm anual, până la 3,644 milioane de tone în perioada 1 iulie 2024 – 23 martie 2025, de la 4,587 milioane de tone în perioada similară a sezonului 2023/24. Și în acest caz, România este lider în UE cu exporturi de 1,539 milioane de tone de orz de la începutul sezonului actual și până în prezent.

Pe partea de importuri, datele Comisiei Europene arată că importurile UE de grâu moale au scăzut cu 14% în ritm anual, până la 6,119 milioane de tone, în timp ce importurile de porumb au crescut cu 12% până la 15,369 milioane de tone.

În perioada 1 iulie 2024 – 23 martie 2025, blocul comunitar a importat o cantitate de 3,987 milioane de tone de grâu moale din Ucraina, în scădere față de o cantitate de 4,995 milioane tone în perioada similară a sezonului 2023/24, în timp ce importurile de porumb ale UE din Ucraina au scăzut până la 8,808 milioane de tone, de la 9,106 milioane de tone.

Publicitate

AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Înmatricularea „online” a autovehiculelor nu se va mai face la ghișeu. Proiect, adoptat de Camera Deputaților

Publicat

Publicitate

Cetăţenii care vor să înmatriculeze o maşină vor putea interacţiona cu angajaţii Direcţiei Generale Permise de Conducere şi Înmatriculări în totalitate online, fără să fie nevoiţi să facă un drum la ghişeu pentru a-şi obţine datele de conectare la platforma electronică. Un proiect de lege în acest sens, iniţiat de deputatul USR Radu Miruţă, ministru al Economiei, a fost a adoptat miercuri de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

În 2024, înmatricularea vehiculelor a fost mutată parțial în online, dar cetățenii tot au trebuit să meargă la ghișeu pentru a obține datele de conectare la platformă. Proiectul de lege inițiat de deputatul USR Radu Miruță în martie 2024, elimină acest ultim drum.

Concret, după ce legea va fi promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial, Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor va avea obligația să creeze online conturile de utilizator și să furnizeze cetățenilor datele de acces, printr-un flux complet digital – inclusiv interacțiunea cu angajații instituției, precizează USR.

Înmatricularea „online” a autovehiculelor nu se va mai face la ghișeu

Radu Miruţă, deputat USR şi ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, a transmis că şi-a dorit să „taie” din drumurile pe care cetăţenii le fac la ghişee.

„Un pas concret în față pe terenul digitalizării. Inițiativa pe care am depus-o în 2024, astăzi a devenit lege: obținerea datelor de conectare pentru accesarea serviciilor disponibile online din cadrul direcțiilor de înmatriculări auto și pașapoarte nu va mai presupune drumuri fizice la ghișeu.

Le mulțumesc colegilor parlamentari care au înțeles că, fără digitalizare, chiar și cu pași mici, România nu își poate accesa potențialul. Am inițiat acest proiect din opoziție, mi s-a spus că nu se poate, iată că s-a putut! Este un act de igienă civică să „tăiem” din drumurile pe care cetățenii le fac la ghișee, atunci când putem construi alternativa”, a scris Radu Miruță, pe pagina de Facebook.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Un bărbat de 49 de ani, din Săveni, a condus cu 1,13 mg/l alcool pur „la bord”. A fost plasat sub control judiciar

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Săveni au oprit pentru control pe drumul județean DJ 292, în orașul Săveni, un autoturism condus de un bărbat, de 49 de ani, din aceeași localitate.

 Întrucât emana halenă alcoolică a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 1,13 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, acesta a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

 

În cauză a fost întocmit un dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

 

Bărbatul a fost prezentat instanței de judecată cu propunere de luare a unei măsuri preventive, față de acesta fiind dispusă măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, perioadă în care are de respectat mai multe obligații.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani – în topul județelor din Moldova la finanțările PNRR

Publicat

Publicitate

Județul Botoșani se află în topul Regiunii de Nord-Est la atragerea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu investiții de 237,72 milioane euro, demonstrând atât potențialul județului, cât și eficiența administrativă a conducerii locale. Cu 562 de proiecte contractate, Botoșani confirmă că poate concura cu centre regionale puternice și că are capacitatea de a valorifica oportunitățile europene.

La nivel regional, județul ocupă locul 3 în Moldova, devansat doar de Iași și Suceava, două județe mai mari și cu o capacitate investițională puternică. La nivel național, Botoșani se poziționează pe locul 18 după valoarea fondurilor atrase și pe locul 19 după numărul de proiecte aprobate.

„Investițiile finanțate prin PNRR se traduc în școli modernizate, spitale dotate cu echipamente performante, servicii digitale mai rapide și eficiente pentru cetățeni, precum și reducerea costurilor administrative. Comunitățile botoșănene resimt deja efectele pozitive ale acestor proiecte”, a declarat senatorul Doina Federovici , președintele PSD Botoșani, care a subliniat că „rezultatele obținute au fost posibile datorită unei colaborări solide între autoritățile locale, instituțiile publice și mediul privat” . „În mandatul trecut am valorificat fiecare oportunitate de finanțare, iar fondurile atrase aduc beneficii reale botoșănenilor noștri”, a mai spus liderul social-democrat.

Portofoliul de proiecte PNRR arată o abordare clară și bine gândită pentru dezvoltarea județului, demonstrând că autoritățile locale au știut să valorifice oportunitățile oferite de acest program european.

„Aceste investiții arată că județul are capacitatea administrativă de a gestiona proiecte complexe și că direcția spre modernizare este fermă. Este obligatoriu ca această dinamică investițională și această viziune administrativă să fie menținute și de actuala conducere județeană, dacă vrem ca Botoșaniul să își poată consolida procesul de dezvoltare”, a conchis Doina Federovici.

Topul județelor din Moldova după valoarea finanțărilor PNRR

Publicitate
  1. Iași – 509,09 milioane euro
  2. Suceava – 365,74 milioane euro
  3. BOTOȘANI – 237,72 milioane euro
  4. Bacău – 231,35 milioane euro
  5. Neamț – 145,83 milioane euro
  6. Vaslui – 128,50 milioane euro

Citeste mai mult

Economie

ANAF va putea executa o firmă care nu își plătește la timp facturile către partener: Devine arbitru de facto în litigii comerciale

Publicat

Publicitate

ANAF va putea executa o firmă care nu își plătește la timp facturile: O propunere legislativă aflată în dezbatere în Parlament ar putea introduce în Codul de procedură fiscală un nou articol: „Executarea silită împotriva debitorilor debitorului”, scrie alba24.ro.

Compania de consultanță fiscală CC Tax Advisory semnalează faptul că inițiativa ridică probleme serioase de tehnică legislativă și de securitate juridică, scrie Economedia.

Asta pentru că permite ANAF-ului să emită titluri de creanță și să execute direct firma care nu își plătește la timp facturile către un partener.

ANAF va putea executa o firmă care nu își plătește la timp facturile către partener, după 10 zile

Proiectul îi permite unui contribuabil să sesizeze ANAF după o somație de 10 zile, iar Fiscul are 5 zile pentru a verifica documentele și a decide.

Terțul-debitor are, la rândul său, 10 zile să plătească fie datoria fiscală a partenerului, fie factura restantă, după care poate fi executat silit.

Publicitate

„Intenția legii, să protejeze firmele care se sufocă pentru că nu își pot încasa facturile, este legitimă. Problema este instrumentul ales: în forma actuală, riscăm să transformăm ANAF în judecător comercial de urgență și să mutăm conflictul din sala de judecată direct în biroul de executări fiscale”, a spus Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory.

Noul mecanism transformă, în practică, ANAF într-un actor care intervine direct într-un raport comercial între două companii, apreciind dacă există sau nu o datorie „certă, lichidă și exigibilă”.

Dacă apreciază că da, Fiscul poate emite titlu de creanță și declanșa executarea silită împotriva terțului – debitor comercial al contribuabilului.

Măsura se poate transforma în același timp într-un instrument de presiune și risc crescut de abuz între companii,  mai precizează specialiștii citați de Economedia.

Un alt risc identificat este acela al unui efect de domino asupra lichidității IMM-urilor și a finanțării comerciale.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending