Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informeză luni dimineața că, la nivel național, sunt semnalate precipitații sub formă de ninsoare în județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava și Vrancea. Se circulă pe un carosabil parțial acoperit cu zăpadă.

În zona de sud și sud-est a țării plouă ușor, carosabilul fiind umed.

Pe autostrada A1 București – Pitești, pe tronsonul kilometric 130 – 148 și pe Autostrada A1 Sibiu – Deva, pe tronsonul kilometric 225 – 316, sunt precipitații sub formă de ninsoare, traficul fiind redus.

Pe autostrăzile A2 București – Constanța și A3 București – Ploiești, plouă, cu vizibilitate bună, carosabilul fiind umed.

Reamintim că pentru deplasarea pe suprafețe carosabile acoperite cu polei, gheață sau zăpadă, este obligatorie echiparea autovehiculelor cu anvelope de iarnă.

Pentru siguranța participanților la trafic, conducătorii auto trebuie să-și asigure o bună vizibilitate din autovehicul, prin curățarea parbrizului, lunetei şi a geamurilor laterale.

Circulați cu o viteză adaptată condițiilor de trafic și de drum, folosiți frâna de motor pentru reducerea vitezei și nu pătrundeți pe drumuri închise traficului rutier!

Aproape 501 milioane de euro din fonduri europene vor fi disponibile pentru investiții în agricultură și procesare în primele două luni ale acestui an, prin intervențiile care urmează să fie lansate în cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027, potrivit calendarului estimativ publicat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), informează alba24.ro.

Șapte sesiuni de finanțare sunt programate să fie deschise în lunile ianuarie și februarie 2026, cele mai mari alocări fiind destinate tinerilor fermieri, fermelor mici și sectoarelor agricole specializate.

Cele mai mari alocări de fonduri

Cea mai importantă linie de finanțare este DR-12 – Consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați, care beneficiază de 169,5 milioane de euro, sesiunea de depunere a cererilor fiind estimată să se deschidă pe 30 ianuarie 2026.

O altă intervenție majoră este DR-16 – Investiții în sectorul legume și/sau cartofi, cu o alocare de 151,3 milioane de euro, programată pentru 19 ianuarie 2026.

Sprijin pentru fermele mici și sectoare specializate

Pentru DR-14 – Investiții în fermele de mici dimensiuni, sunt disponibile 108 milioane de euro, iar sesiunea este estimată să se deschidă la finalul lunii februarie, pe 27 februarie 2026.

Tot în luna februarie vor fi lansate și alte intervenții importante:

• DR-17 – Investiții în sectoarele hamei și/sau struguri de masă: 45 milioane de euro (2 februarie 2026);
• DR-19 – Investiții neproductive la nivel de fermă: 11,7 milioane de euro (9 februarie 2026);
• DR-21 – Investiții pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane (PPA): 10 milioane de euro (13 februarie 2026);
• DR-18 – Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice: 5 milioane de euro (23 februarie 2026).

Calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare pentru intervențiile din cadrul Pilonului II – Dezvoltare Rurală al Planului Strategic PAC 2023–2027 este disponibil pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cine poate obține finanțare

Finanțările din Planul Strategic PAC 2023–2027 pot fi obținute printr-un proces relativ standardizat, dar care necesită pregătire din timp. Pe scurt, banii nu se „cer”, ci se câștigă prin proiecte eligibile, depuse în sesiunile anunțate de MADR și AFIR.

Pot depune proiecte:

• fermieri persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II) sau familiale (IF);
• societăți comerciale (SRL, SA);
• cooperative agricole;
• tineri fermieri (cu condiții speciale de vârstă și instalare);
• ferme mici sau medii, în funcție de intervenție.

Fiecare măsură (DR-12, DR-14, DR-16 etc.) are condiții proprii de eligibilitate: dimensiunea fermei, tipul de cultură, vechimea exploatației, localizarea.

Unde se depun cererile

Toate proiectele se depun exclusiv online, prin platforma: www.afir.ro (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale)

Nu se acceptă dosare pe hârtie.

Ce documente sunt necesare (în linii mari)

Dosarul de finanțare include:

• cererea de finanțare (formular AFIR);
• plan de afaceri sau memoriu justificativ (obligatoriu la majoritatea intervențiilor);
• documente de identificare solicitant;
• acte de proprietate / arendă pentru terenuri sau spații;
• documente privind exploatația agricolă (APIA, registru agricol);
• oferte de preț pentru investițiile propuse;
• declarații pe propria răspundere.

Lipsa unui document sau o eroare de formă poate duce la respingerea proiectului.

Cum se acordă finanțarea: pe punctaj, nu „primul venit”

Finanțările se acordă în funcție de punctaj, nu automat:

• fiecare proiect primește un scor;
• există praguri minime de calitate;
• proiectele cu punctaj mare sunt finanțate primele, până la epuizarea bugetului.

Se punctează, de exemplu:

• tinerii fermieri;
• fermele mici și medii;
• investițiile în procesare;
• agricultura ecologică;
• asocierea (cooperative);
• localizarea în zone defavorizate.

 Cât este finanțarea și ce contribuție proprie este necesară

În funcție de intervenție:

• finanțarea nerambursabilă poate fi între 50% și 90% din valoarea proiectului;
• este necesară contribuție proprie (cash sau credit);
• unele măsuri permit plăți în avans.

Exemplu:

Proiect de 200.000 euro

• -140.000 euro fonduri UE
• -60.000 euro contribuție proprie

După aprobare: ce urmează

După semnarea contractului:

• se implementează investiția (utilaje, construcții, echipamente);
• se depun cereri de plată;
• AFIR verifică la fața locului;
• banii sunt rambursați.
• Există controale și obligații pe termen lung (menținerea investiției, respectarea planului de afaceri).

Greșeli frecvente care duc la respingere

• proiecte depuse fără punctaj suficient;
• documente incomplete;
• cheltuieli neeligibile;
• planuri de afaceri nerealiste;
• lipsa capacității financiare.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

Paul Aretzu, în „Ramuri” nr. 12 din 2025 publică o cronică la cartea Mariei Tronea ,Structuri metonimice în poezia română modernă” (Editura Academiei Române, București, 2019). Volumul are capitolele „Metonimia eminesciană”, „Locul metonimiei în matricea stilistică blagiană”, „Bacovia – poet de factură metonimică”, „Arghezi, poet al semnelor” și „Metonimia în poezia lui Nichita Stănescu”. Paul Aretzu abordează în cronica sa toate capitolele. Eu voi reține secvența dedicată lui Eminescu: „În capitolul „Metonimia eminesciană”, sunt inventariate diverse tipuri de metonimie. Metonimia mitologică este prezentă mai ales în poemele de început, evocând personaje ale panteonului grecesc. Metonimia simbol folosește substituiri precum tron, sceptru, coroană pentru a desemna puterea, demnitatea statală, crucea, ramura de spini pentru sugestii creștine, semilunar simbolizează oștirea turcească, lanțul semnifică robia, servitutea, masca exprimă ipocrizia, lira simbolizează chiar poezia. Alt tip de metonimie present în lirica eminesciană, este pars pro toto, prin care o parte a corpului iubitei, mâna, obrazul, pasul, sugerează prezența imaginată a acesteia, bolta, în felurite reprezentări, închipuie nesfârșitul, credința, altă lume, cerul mișcător, inima corespunde sufletului, iubirii, unor principii morale, limbă înseamnă popor, ochiul reprezintă prezența unei conștiințe, amintirea iubitei, suferința. Perechea acestui tip metonimic este totus pro parte, mai puțin reprezentată. La fel funcționează și metonimiile lucru pentru persoană și persoană pentru lucru (cu subcategoria relevantă autorul pentru opera, sau cauza pentru consecință (ochiul, un fel de vedere spiritualizată, trezește sentimente, atitudini, nostalgii, meditații, luna sporește realitatea, soarele, raza sunt obiecte ale luminii, ale satisfacției sufletești și consecințe pentru cauză. Apar, de asemenea, singularul pentru plural și pluralul pentru singular.

La un poet care pendulează între immanent și transcendent, deschis filosofiei profunde nu putea lipsi perechea metonimică abstractul pentru concret și concretul pentru abstract. Sunt analizate și alte de metonimii, hipalaga (producând amestecul de medii, de stări de agregare, de attribute), epitetul metonimic, metonimia instrumentului, sinecdoca veșmântului. Metonimia se conjugă functional cu metafora în numeroasele descrieri prezente atât în poezie cât și în proză”;

Tot în Ramuri” nr. 12 din 2025, Călin Vlasie continua serialul său „Poezia, încotro?” Rețin din capitolul ”Experimentalism în poezia viitoare”: „Există o mică schimbare de sens astăzi față de ce a însemnat experimentalismul în poezia secolului XX. 1) „Experimentalismul classic (modernism – postmodernism) era asociat cu ruptura de tradiție: formală (vers liber, colaj, limbaj brut), tematică (antiliric, urban, politizat) sau tehnologică (poezie vizuală, concretă, digitală în fază incipientă). Regândirea ideii de poezie. Exemple: Tristan Tzara, Gellu Naum, lettrismul, optzeciștii „fracturali” din anii 2000.

2) Azi și în viitor – ce se schimbă? Poezia a asimilat deja majoritatea procedurilor radicale din secolul trecut; șocul nu mai are același impact. Noutatea nu mai vine doar din formă sau temă, ci din interacțiunea cu tehnologiile și mediile emergente. Experimentalismul e mai puțin interest de negarea tradiției și mai mult de negocierea dintre uman și tehnologic.

3)Riscuri și oportunități. Riscul constă în faptul că experimentalismul se poate transforma într-un simplu „efect special”, dacă forma tehnologică nu e susținută de substanța poetică reală. Devine oportunitate extinderea poeziei în zonele hibride – text + imagine + sunet + interacțiune – ceea ce poate schimba modul în care înțelegem liricul (nu doar ca citire, ci ca experiență);

4. Concluzie. E un tip de experimentalism nou. Va fi mai integrat în practica curentă (nu doar nișă). Va lucra pe interfața dintre limbaj, corp și mediu digital. Va pune accent pe proces și pe metar-eflexivitate (poezia despre propria producere). Ceea ce numim experimental, e posibil ca peste câțiva ani să devină pur și simplu noua normă.”;

Rămânem tot în „Ramuri” nr. 12 din 2025. Cristian Pătrășconiu îl citește pe Timothy Snyder. Supune analizei trei cărți ale acestuia despre libertate. Reținem 20 de lecții ale trecutului, sistematizate de Cristian Pătrășconiu din operele celui amintit:

1. „Să nu te supui anticipat”;

2, „Să aperi instituțiile”;

3. „Să te ferești de statul cu partid unic”;

4. „Să îți asumi responsabilitatea pentru cum se înfățișează lumea”;

5. „Să respecți etica profesională”;

6. „Să te temi de trupele paramilitare”;

7. „Să cântărești bine lucrurile dacă trebuie să porți o armă”;

8. „Să ieși în evidență”;

9. „Să te porți frumos cu limba noastră”;

10. „Să crezi în adevăr”;

11. „Să investighezi”;

12. „Să privești oamenii în ochi și să stai de vorbă cu ei”;

13. „Să fii prezent fizic în viața politică”;

14. „Să îți creezi o viață privată”;

15. „Să îți aduci contribuția la cauzele bune”;

16. „Să înveți de la colegii tăi din alte țări”;

17. „Să recunoști cuvintele periculoase”;

18. „Să îți păstrzi calmul când intervin lucruri inimaginabile”;

19. „Să fii patriot”;

20. „Să fii cât de curajos poți”.