Un accident rutier grav s-a produs luni seară, 26 ianuarie, pe DN17, între localitățile Stroiești și Ilișești. Potrivit sublocotenent Radu Gabriel din cadrul ISU Suceava, în eveniment au fost implicate un autotren fără încărcătură și un microbuz.

La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Detașamentului Suceava, cu o autospecială pentru descarcerare, o autospecială de stingere cu apă și spumă dotată cu modul de descarcerare, precum și o ambulanță SMURD B2. Intervenția a fost sprijinită de trei echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean Suceava.

Conducătorul autotrenului nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

În microbuz se aflau patru persoane – doi bărbați și două femei. Șoferul microbuzului a rămas încarcerat, fiind necesară intervenția echipajelor de descarcerare pentru extragerea acestuia. Din nefericire, după extragere, medicul de pe una dintre ambulanțele SAJ a declarat decesul conducătorului auto.

Celelalte trei persoane din microbuz, policontuzionate, au primit îngrijiri medicale la fața locului și au fost transportate la Unitatea de Primiri Urgențe Suceava.

Traficul rutier pe DN17 este blocat în totalitate, iar poliția efectuează cercetări pentru stabilirea cauzelor producerii accidentului.

sursa: newsbucovina.ro

Doar 280 de locuri de muncă sunt libere în această săptămână la nivelul județului Botoșani. Datele au fost centralizate de AJOFM Botoșani de la agenții economici și făcute publice la începutul acestei săptămâni.

Iată și lista completă cu locurile de muncă comunicate de AJOFM Botoșani:

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a prezentat luni, la Guvern, o listă cu 21 de proiecte de înzestrare cu armament prin proiectul SAFE, care totalizează 9,53 miliarde de euro.

Miruță a explicat că proiectul SAFE este foarte avantajos pentru România, însă a atras atenția că industria națională de apărare trebuie să se ‘dezmorțească’.

‘Trebuie să menționez un lucru care se aruncă în spațiu public, că sunt bani de împrumut și că nu e niciun beneficiu. Că nu e niciun beneficiu este un neadevăr, pentru că nu este ca și cum a existat o opțiune ca România să nu achiziționeze. Ministerul Apărării are un plan multianual de înzestrare, în care sunt enumere produsele pe care Ministerul le va cumpăra în următorii 5 ani, plan aprobat CSAT – Parlamentul României. Varianta existentă era să achiziționăm cu niște bani la un cost foarte mare sau să folosim acest mecanism, care practic presupune extragerea din planul lung de înzestrare pe mai mulți ani și mutarea lui pentru a fi finanțat prin acest mecanism european. E un avantaj semnificativ. Un alt avantaj este că suntem forțați să demonstrăm că reușim să producem într-un timp foarte scurt. Chiar și în mediul privat, într-un an și jumătate – doi, cel mai devreme, se finalizează o fabrică. Noi vrem să o facem să fie finalizată în unele cazuri, să finalizeze producția până în 2030. Este o provocare, pentru care guvernele de-a lungul timpului au picat acest test, al presiunii de a livra foarte repede’, a spus Radu Miruță.

El a menționat și un al treilea avantaj al acestui mecanism de finanțare.

‘Un alt treilea avantaj este dezmorțirea industriei naționale de apărare. Am spun de multe ori, cu adevărat, în parte din halele de producție crește vegetație. Și așteptarea este ca în acele hale în care în fiecare an măsurăm evoluția în funcție de cât de înalt a crescut copacul, noi vrem să producem tehnologie de ultimă generație’, a susținut demnitarul.

Ministrul Apărării a precizat că, prin mecanismul SAFE, va exista o cooperare între companii care au licențe și tehnologie de ultimă generație cu fabrici naționale de apărare.

‘Da, se vor dezmorți câteva segmente din industria națională de apărare și este o provocare ca, după ce vor fi dezmorțite, să aibă capacitatea să producă și pentru alte programe, după ce se va încheia acesta’, a adăugat Radu Miruță.

Dintre cele 21 de proiecte care au legătură cu MApN, 10 sunt cu achiziții în comun cu alte state, iar 11 sunt achiziții individuale ale statului român.

‘Doar câteva exemple de achiziții în comun: este deja semnat contractul în comun cu Franța pentru rachete Mistral – 652 de milioane de euro, este o achiziție împreună cu alte șase state; 12 elicoptere H225, modelul mai nou, care vor fi luate din Franța; 12 radare – achiziții în comun cu Franța; 3 sisteme de apărare antiaeriană care vor completa sistemul Patriot – achiziție în comun cu Germania; două sisteme centralizare pentru comandă antiaeriană – achiziție în comun cu Germania’, a mai spus oficialul român.

Lista cu cele 21 de proiecte de înzestrare prin programul SAFE:

* Transportoare blindate de personal 8×8/Piranha 5 – 139 produse, valoare: 761 milioane euro;

* Platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți – minim 1.370 vehicule, valoare: 471 milioane euro;

* Post integrat de comandă pentru apărare aeriană și antirachetă – 2 sisteme, valoare: 160 milioane euro;

* Vedetă de intervenție pentru scafandri – 2 nave; valoare: 57 milioane euro;

* Navă de patrulare maritimă (OPV) – 2; valoare: 700 milioane euro;

* Elicoptere multi-misiune H225M – minim 12; valoare: 852 milioane euro;

* Sisteme de rachete navale Naval Strike Missile (NSM) – 7 sisteme; valoare: 207 milioane euro;

* Armele și muniția individuală de infanterie la standard NATO – aproximativ 240.000 de armament individual, valoare: 439 milioane euro;

* Mașină de luptă pentru infanterie pe șenile – MLI – 198 vehicule, valoare: 2,98 miliarde de euro;

* Sistem integrat de simulare reală de antrenament – 1 sistem, valoare: 94 milioane euro;

* Platformă software pentru sistemele C4ISR – 70 instanțe, valoare: 19 milioane euro;

* Sistem portabil de apărare aeriană – MANPAD – 231 sisteme cu 934 rachete, valoare: 625 milioane euro;

* 7 Sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă cu capabilități C-UAS și C-RAM (SKYNEX), dislocabil – 7 sisteme, valoare: 476 milioane euro;

* 2 Sisteme de apărare aeriană cu rază foarte scurtă (V-SHORAD) cu capabilități C-UAS și C-RAM Skyranger 35mm, mobil – 2 sisteme, valoare: 330 milioane euro;

* 12 Sisteme de descoperire radar cu bătaie medie – 12 sisteme, valoare: 258 milioane euro;

* 3 Sisteme de rachete sol-aer cu rază medie (SBAMD(L)-MR/SBAMD(L)-M-MR) – 3 sisteme, valoare: 450 milioane euro;

* Sisteme de lovire cu muniție loittering – 70 sisteme, valoare: 147 milioane euro;

* 2 Sisteme Navale de Apărare Antiaeriană cu Rază Foarte Scurtă cu Capabilități C-UAS și C-RAM (Millennium) – 2 sisteme, valoare: 36 milioane euro;

* Sistemul de drone pentru supraveghere și culegere de informații din clasa 1, mini-UAS – 56 sisteme/22 deja contractate, valoare: 45,7 milioane euro;

* Muniție de 35 mm prin NSPA (CRAM – Oerlikon + Skyranger) – 87.000 lovituri, valoare: 23,1 milioane euro;

* Muniție de 35 mm (CRAM – Oerlikon + Skyranger, inclusiv muniție cu explozie programabilă de tip AHEAD) – 400.000 lovituri, valoare: 393 milioane euro. AGERPRES

Campaniile de fraude prin platforme populare de mesagerie, precum WhatsApp, sunt în continuă desfășurare, avertizează Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), într-o postare publicată, luni, pe pagina de Facebook a instituției.

‘În ultimele zile, mai mulți utilizatori au raportat tentative de fraudă în care atacatorii se folosesc de un cont de WhatsApp compromis. Inițial, atacatorii transmit mesaje SMS către potențiale victime, profitând de o perioadă în care mulți utilizatori fac cumpărături online și așteaptă colete. De obicei, infractorii folosesc în acest demers numele și identitatea vizuală a unor servicii de curierat cunoscute. Una dintre tentative folosește imaginea Fan Courier, prin mesaje false de tip: ‘Aveți un colet la numărul dvs. Alegeți un locker. FANBOX

‘. În realitate, este o capcană construită special pentru a determina utilizatorul să acceseze un site de phishing, site fals care imită o platformă de curierat. Pentru a afla mai multe detalii, pe acest site potențiala victimă este redirecționată să se conecteze cu contul personal de WhatsApp. Dacă se acceptă conectarea și se finalizează tot acest proces, atacatorii obțin acces la contul victimei’, explică specialiștii.

Conform scenariului descris, imediat ce obțin acces la contul de WhatsApp al utilizatorului, infractorii transmit mesaje către cât mai multe contacte, în care solicită un împrumut (prin transfer bancar, cu IBAN furnizat în conversație), sub pretextul că vor returna în aceeași zi suma.

‘Contul în care victima transferă banii aparține atacatorilor, iar aceștia pretind a fi persoana al cărui cont a fost deturnat, de cele mai multe ori un prieten sau o cunoștință a victimei. În cazul în care victima sesizează că numele titularului de cont este diferit de cel al persoanei cu care crede că vorbește, atacatorii pot invoca diverse motive, precum faptul că titularul de cont este un prieten, o cunoștință, sau o persoană către care trebuie să transmită fondurile mai departe’, menționează DNSC.

În acest context, experții în securitate cibernetică vin cu o serie de recomandări pentru preîntâmpinarea unor probleme. Astfel, utilizatorii nu trebuie să acceseze link-uri din mesaje suspecte și trebuie să verifice mereu sursa mesajului. De asemenea, trebuie să acorde atenție la denumirea site-urilor accesate, să verifice datele primite prin SMS, pentru ca acestea să corespundă cu cele furnizate de magazinul online, să evite conectarea la conturi de servicii de mesagerie (WhatsApp) prin linkuri furnizate în mesaje nesolicitate și să verifice autenticitatea cererii de împrumut sau de plată prin contactarea persoanei pe un canal de comunicare separat (apel telefonic, alte aplicații de mesagerie, email etc.).

Tentativele de fraudă pot fi raportate către autorități (Poliția Română, DNSC). AGERPRES/(AS – redactor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Sursa foto: Directoratul Național de Securitate Cibernetică – DNSC/Facebook.com