Connect with us

Actualitate

Evaluarea externă a școlilor. Când se desfășoară și care este procedura

Publicat

Publicitate

Evaluarea externă a școlilor și celorlalte unități de învățământ începe la finalul lunii ianuarie.

Potrivit metodologiei, ARACIP efectuează, periodic, din 5 în 5 ani, evaluarea externă a unităților de învățământ preuniversitar acreditate.

De asemenea, ARACIP (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar) realizează evaluarea externă în vederea autorizării provizorii/acreditării/menținerii acreditării în învățământul preuniversitar de stat.

Evaluarea externă a unităților de învățământ începe în 30 ianuarie, potrivit unei note transmise inspectoratelor școlare, citată de edupedu.ro.

  • Până în 31 martie se pot înregistra cererile de evaluare externă (pentru autorizarea de funcționare provizorie, acreditare și evaluare externă periodică)
  • În perioada 30 ianuarie – 30 iunie, sunt derulate activitățile de evaluare externă.
  • În perioada 13 februarie – 18 iulie se analizează rapoartele la nivelul Consiliului ARACIP.
  • De asemenea, în perioada 13 februarie – 31 iulie se emite decizia și se transmit actele administrative.

Potrivit documentului citat, cererile privind schimbarea sediului ori pentru extinderea activității de învățământ în noi sedii vor fi înregistrate până cel târziu la data de 31 ianuarie 2023, data poștei.

Dacă se solicită autorizarea unui nou furnizor de educație/ a unei noi unități de învățământ preuniversitar, raportul de evaluare internă se depune și pe suport electronic.

Publicitate

Detalii din metodologie

În metodologia de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație se arată că unitățile trebuie să depună o cerere de declanșare a procedurii de evaluare externă, însoțită de o fișă-tip și un raport de evaluare internă.

Fișa-tip conține informații privind infrastructura, curriculumul, resursele umane și materiale, avizele și autorizațiile necesare procesului de evaluare externă. Este avizată de inspectoratul școlar.

Citește și: Ședință de lucru la sediul IȘJ Botoșani pe tema violenței și bullying-ului din școli

Raportul de evaluare internă cuprinde informații necesare pentru a dovedi îndeplinirea cerințelor stabilite în standardele de autorizare, acreditare, respectiv în standardele de referință, pentru fiecare nivel de învățământ, tip de program de studiu și de calificare profesională, după caz.

Potrivit OUG 75/2005, „ARACIP realizează evaluarea externă în vederea autorizării provizorii/acreditării/menținerii acreditării în învățământul preuniversitar de stat, fără verificarea existenței autorizației de securitate la incendiu și a autorizației sanitare de funcționare”.

De asemenea, ARACIP „efectuează, periodic, din 5 în 5 ani, evaluarea externă a unităților de învățământ preuniversitar acreditate”.

sursă: edupedu.ro

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșani: Locul de basm creat de Ștefan cel Mare în nordul Moldovei. Paradisul de pe malurile Prutului, cu arbori vechi de jumătate de mileniu

Publicat

Publicitate

În județul Botoșani, aproape de malurile Prutului, se află peisaje de basm care ascund locuri pline de istorie și legendă. De neratat este „Poiana celor patru stejari”, o pădure crescută în jurul unor arbori seculari despre care localnicii spun că ar fi fost plantați chiar de Ștefan cel Mare, scrie ADEVARUL.

România este plină de peisaje fabuloase și locuri de legendă, chiar și acolo unde puțini s-ar aștepta. De exemplu, în nordul județului Botoșani, se află un adevărat paradis verde, zidit de natură pe malurile Prutului. Dincolo de frumusețea zăvoaielor și a codrilor ce învelesc ambele maluri ale frontierei acvatice, zona este încărcată de istorie și legende din vremuri de demult, cu voievozi, hani tătari și prea-frumoase fete. În acest colț miraculos de Românie, unde natura sălbatică se îmbină cu frumusețea peisajelor rurale, un loc care nu trebuie ratat de niciun turist este poiana celor patru stejari sau locul în care Ștefan cel Mare a lăsat un semn de aducere aminte despre una dintre cele mai mari biruinție din lunga sa domnie.

Stejari de jumătate de mileniu, „părinții” unui codru întreg

La „Poiana celor patru stejari” se ajunge destul de ușor, dacă ai GPS sau dacă întrebi un localnic. Pentru a intra în paradisul verde de la Prut, trebuie întâi să faci un drum de 65 de kilometri din municipiul Botoșani, pe drumul național care duce la Darbani, prin Dorohoi. Drumul reabilitat te duce într-un ținut de vis, paralel cu Codrii Herței și malurile Prutului, până la Darabani. Dacă-ți faci timp, poți cumpăra legume proaspete de la țăranii care vând la poartă.

Odată ajunși la Darabani,turiștii pot descoperi un oraș cochet, unde pot lua masa, bea o cafea și chiar se pot odihni, după un drum lung, în parcul din spatele bisericii vechi de un secol și jumătate. Din Darabani, se urmează drumul către cel mai nordic colț al țării,către Rădăuți Prut. Înainte de a ajunge la Păltiniș, pe un drum care cotește la stânga se intră pe un drum pietruit. După două-trei curbe dreapta-stânga se ajunge la poiană.

Frumusețea locului merită orice strădanie. Există multe variante de plimbare în natură în zonă. Prima dată este indicat să intrăm în „Poiana celor patru stejari”. Printr-un tunel de verdeață, se ajunge în poiană. Veți găsi doar trei stejari, în loc de patru. Explicația este cât se poate de simplă: unul dintre aceștia a fost doborât de furtună, acum câteva decenii. Arborii sunt impresionanți. Bătrâni, plini de cicatricile furtunilor încasate de-a lungul secolelor, fiecare în parte având în jur de 500 de ani. „Acești stejari au fost testați în mod științific și s-a ajuns la concluzia că au în jur de 500 de ani”, spune Ionel David, bibliotecar și specialist în cultură și istorie locală. Pădurarii spun că arborii sunt cât se poate de sănătoși și mai pot trăi încă trei secole.

Publicitate

„Acești copaci au văzut atât de multă istorie”, adaugă dărăbăneanul. Tocmai datorită vechimii lor, în mod oficial, stejarii au fost declarați monument al naturii, iar zona din care fac parte arie protejată. Prin H.C.J nr.170/2010, privind unele măsuri pentru protecţia ariilor naturale protejate de interes judeţean, a parcurilor dendrologice, a arborilor monumente ale naturii, a florei şi faunei sălbatice, cei trei stejari din Poiana Teioasă sunt declaraţi monumente ale naturii. Se spune că cei patru stejari au fost „tații” întregii păduri din zonă.

„Se spune că ei au fost primii copaci în zonă. Iar de acolo s-au răspândite ghindele și a răsărit o pădure întreagă”, mărturisește Ionel David. În 2014, odată cu înființarea Zilelor Nordului, un festival care atrage tineri din toată țara la Darabani, cu sprijinul ONG-urilor, poiana a fost marcată și amenajată turistic. Plimbarea prin poiană este o adevărată plăcere.

Locul unde Ștefan cel Mare s-a odihnit după măcelul de la Lipnic

Poiana stejarilor seculari de la Darabani este și un loc plin de istorie. Legendele locului spun că cei patru stejari au fost plantați de Ștefan cel Mare, în august 1470, după o bătălie dată peste Prut. Mai precis, este vorba de bătălia de la Lipnic. Marele han Mamac și-a trimis hoarda după pradă în Polonia și Moldova. Cea care a trecut Prutul era și cea mai numeroasă și mai puternică, condusă de fratele și fiul Marelui Han. Hoarda a început să prade toate satele care le ieșeau în cale.

Ștefan cel Mare a fost însă anunțat de urgia din Polonia și era pregătit să pună capăt odată pentru totdeauna raidurilor tătărăști. Cu ajutorul cavaleriei ușoare răzeșești, marele voievod i-a împins pe tătari dincolo de Prut. Mai apoi i-a prins în zona Lipnicului (astăzi Republica Moldova). Măcelul a fost cumplit, puțini tătari au scăpat cu viață. Printre cei prinși s-au numărat fiul și fratele hanului Mamac. Cu atâția robi și pradă de război, Ștefan cel Mare s-a întors către Cetatea de Scaun.

„A trecut Prutul exact pe aici, prin zona Darabaniului. Pe atunci, nu era pădurea asta. Voievodul a vrut să se odihnească, cu întreaga armată. Era foarte cald, în luna lui august. Așa că a dat ordin să fie plantați patru stejari, la cele patru colțuri ale cortului. Dacă observați, așa sunt dispuși și acești stejari. Este o legendă, dar noi tindem să-i dăm dreptate. Acei stejari, trăiesc și astăzi”, spune Ionel David. Specialiștii confirmă prezența marelui voievod, pe teritoriul județului Botoșani. „Cu siguranță, Ștefan cel Mare a avut legătură cu Botoșaniul. Drept dovadă stau ctitoriile sale din municipiile Dorohoi și Botoșani. Este foarte posibil să fi trecut Prutul în aceea zonă”, spune istoricul Dănuț Huțu, directorul Direcției de Cultură Botoșani.

Prin zăvoaiele Prutului

Plimbarea prin poiana celor patru stejari poate să-ți ocupe o zi întreagă. Este un loc cu aer curat și miresme plăcute, care îndeamnă la meditație. Trilurile păsărilor cântătoare contribuie la atmosferă, la fel ca şi familia de bufnițe care și-a găsit sălaș în trunchiul gros al unuia dintre stejari. După poiană, nu trebuie ratată o plimbare prin zăvoaiele de pe malurile Prutului, prin mijlocul unei naturi sălbatice și totodată domoale, prietenoase. Nu lipsesc păsările, căprioarele și chiar mistreții.

Sursa: ADEVARUL

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei

Publicat

Publicitate

Cuviosul Sila s-a născut în anul 1697 şi a intrat din copilărie în viaţa monahală. În jurul anului 1714, Cuviosul Sila a venit la Sihăstria Putnei. În 1753, Sfântul Iacob Putneanul l-a rânduit să poarte de grijă părinţilor sihaştri de aici, ascultare pe care a împlinit-o până în 1781. Simţind că se apropie de trecerea din această viaţă, s-a retras şi a mai trăit în această lume doi ani, întru răbdarea neputinţelor trupului şi în rugăciune cu smerenie şi cu mulţumire. În 23 aprilie 1783, Cuviosul Sila şi-a dat sufletul în mâinile Mântuitorului Hristos, după o viaţă în care s-a străduit să Îl slujească întru totul.

Sfântul Paisie era ca un stâlp de foc, sprijinind pe toţi cei din jur ca un povăţuitor adevărat. El primise de la Hristos, Păstorul cel Bun, darul cel mare al înainte-vederii, care, adăugându-se la noianul de virtuţi, l-a făcut să fie cunoscut şi cinstit de către toţi ca un adevărat păstor. În 16 decembrie 1784, Cuviosul Paisie s-a strămutat cu pace la cele veşnice.

Cuviosul Natan s-a născut în anul 1717, în zona Paşcanilor. A intrat în viaţa monahală la Mănăstirea Putna. Aici a fost rasoforit cu numele Natanail, a fost hirotonit ieromonah şi i s-a dat ascultarea de eclesiarh. Sf. Natan a arătat multă osârdie în cele două ascultări pe care le-a împlinit în viaţa monahală: cea de duhovnic şi cea de copist de manuscrise şi alcătuitor de pomelnice. A trecut la Domnul în 26 decembrie 1784.
Sprijinindu-se unul pe altul, în rugăciune şi în ascultare, lucrându-şi fiecare talantul dat de Dumnezeu, Sfântul Mitropolit Iacob şi Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan au reuşit să scrie o pagină sfântă în istoria secolului al XVIII-lea din Moldova. Sub ascultarea Sfântului Iacob, colaboratori din toate cinurile bisericeşti şi straturile sociale au lucrat împreună spre binele comunităţii şi spre mântuirea lor. Împreună-lucrarea lor reprezintă un model de comuniune între ierarh şi monahi, între cler şi popor, în ascultare şi în dragoste, care a bineplăcut lui Dumnezeu.

Sfintele moaște
În data de 24 aprilie 1990, părinții Mănăstirii Putna au început refacerea schitului de la Sihăstria Putnei, după ce acesta fusese închis pentru mai bine de 200 de ani. În această zi au fost găsite sfintele moaște ale Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan. Mai întâi a fost găsită piatra de mormânt a Cuviosului Sila, în partea dreaptă a bisericii schitului, la exterior, având inscripția „Aici zac oasele ieroschimonahului Sila, care au răposat văleatul 1783, aprilie 23”. La o palmă de pământ se aflau osemintele lui, galbene și frumoase. Pe aceeași latură, lângă naos, a fost aflată piatra de mormânt a Cuviosului Paisie, cu inscripția „Aici odihnesc oasele robului lui Dumnezeu Paisie ieroschimonahul, și au răposat la văleatul 17[…]”. Sub această lespede erau rămășițele sale pământești, tot galbene și frumoase, cu o putere harică deosebită. În interiorul bisericii s-au descoperit osemintele Cuviosului Natan. La 15 iunie 2016, în prezența Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Pimen, conform binecuvântării și aprobării Sfântului Sinod, a fost desfăcută cripta Sfântului Iacob Putneanul. Părinții mănăstirii au aflat toate osemintele sfântului, care erau precum o pâine coaptă și rumenă – culoarea sfințeniei și a desăvârșirii întru Domnul. Înmormântarea sa a fost una a smereniei: a fost așezat în mormânt îmbrăcat smerit, doar în veșmânt monahicesc de schimnic, cu o singură cruce, simplă, din argint. Cu adevărat, atunci când a părăsit demnitatea de mitropolit s-a lepădat de cele trecătoare ale lumii.

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 15 mai 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 15 mai 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase joi, 15 mai 2025:

Loto 6/49: 26, 30, 5, 7, 19, 36

Loto 5/40: 40, 37, 29, 33, 38, 9

Joker: 44, 9, 26, 3, 2 + 12

Noroc: 5 5 1 9 8 7 1

Publicitate

Noroc Plus: 6 7 8 8 9 7

Super Noroc: 4 7 5 1 9 5

Citeste mai mult

Eveniment

Încep cele mai importante alegeri prezidențiale din ultimii 35 de ani. Turul doi 2025: Vot în diaspora. Lista secțiilor din străinătate, calendar și reguli

Publicat

Publicitate

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că joi, 15 mai, debutează procesul de vot pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025 în secțiile de votare din afara granițelor țării. Primii români care își pot exercita dreptul de vot sunt cei din Auckland, Noua Zeelandă, unde secția de votare se deschide la ora 22:00, ora României.

Pentru acest scrutin, în diaspora au fost organizate 965 de secții de votare, cu 15 mai multe față de alegerile prezidențiale și parlamentare desfășurate în 2024. Numărul acestora a fost stabilit în baza propunerilor transmise de Ministerul Afacerilor Externe, în funcție de distribuția geografică a comunităților de români și de solicitările primite din partea acestora, relatează alba24.ro.

Alegeri prezidențiale 2025 turul al doilea: calendar vot în diaspora

Alegătorul aflat în străinătate poate vota la orice secție de votare organizată în afara țării.

Votarea în străinătate la alegerile prezidențiale se desfășoară, potrivit prevederilor Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe durata a trei zile, respectiv 16, 17 și 18 mai 2025, în cazul celui de-al doilea tur de scrutin.

Votarea în străinătate începe în zilele de vineri și sâmbătă, la ora locală 7.00 și se încheie, la ora locală 21.00 (cu posibilitatea prelungirii până la ora locală 23.59 pentru cetățenii care, la ora locală 21.00, se află în sediul secției de votare, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot).

În ziua de duminică, votarea în afara țării va începe la ora locală 07:00 și se va încheia la ora locală 21:00, fără a depăși ora 21:00 a României (cu posibilitatea de prelungire, în conformitate cu prevederile legale în vigoare).

Publicitate
YouTube video

Alegeri prezidențiale 2025 turul al doilea: lista secțiilor de vot în străinătate și reguli

Lista sediilor secțiilor de votare organizate de Ministerul Afacerilor Externe în străinătate pentru alegerile prezidențiale din anul 2025 poate fi consultată AICI.

Cetățenii români cu drept de vot care locuiesc în afara teritoriului României sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidențiale la oricare din secțiile organizate în afara țării.

Votarea se face pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării:

  • cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie
  • buletinul de identitate
  • pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic
  • pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic
  • pașaportul simplu; pașaportul simplu electronic; pașaportul simplu temporar
  • în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending