Connect with us

Educație

EVALUARE NAȚIONALĂ: Marți, 14 iunie, proba la ROMÂNĂ. Ce trebuie să știe elevii la examen

Publicat

Publicitate

Evaluare Națională: Marți, 14 iunie, examenul începe cu proba scrisă la Limba și literatura română. Primele rezultate vor fi cunoscute 23 iunie 2022 (până la ora 14.00), iar cele finale în 30 iunie.

Media la Evaluare contează în proporție de 80% pentru admiterea la liceu.

Ministerul Educației a publicat șase seturi de teste de antrenament pentru examenul din acest an.

CALENDAR EVALUARE NAȚIONALĂ 2022

  • 30 mai – 3 iunie 2022: Înscrierea la evaluarea națională
  • 3 iunie 2022: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
  • 14 iunie 2022 Limba și literatura română — probă scrisă
  • 16 iunie 2022 Matematica — probă scrisă
  • 17 iunie 2022 Limba și literatura maternă — probă scrisă
  • 23 iunie 2022 (până la ora 14.00): Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor
  • 23 iunie 2022 (ora 16:00 – ora 19.00): Depunerea contestațiilor
  • 24 iunie 2022 (ora 8:00 – ora 12.00): Depunerea contestațiilor
  • 24 iunie – 29 iunie 2022: Soluționarea contestațiilor
  • 30 iunie 2022: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

Reguli la examenul de Evaluare Națională 2022

Accesul elevilor este permis în intervalul orar 8.00 – 8.30.

La ora 9.00, candidații vor primi broșura cu subiectele și hârtie ștampilată pentru ciorne.

Publicitate

Subiectele sunt primite sub formă de broșură, dar elevii pot să solicite și pagini suplimentare, dacă este cazul.

Timpul de redactare a subiectelor este de 120 de minute (două ore) calculate după cele 15 minute alocate pentru completarea casetei de identificare. Asistenții vor verifica datele înscrise de candidați și vor secretiza caseta.

Supravegherea probelor scrise este asigurată, pentru fiecare sală de examen, de cel puțin un asistent, cadru didactic de altă specialitate decât cea corespunzătoare disciplinei la care se susține proba.

În timpul probei:

  • Candidații vor fi dirijați de către asistenți, direct către locul destinat, în sala de examen, unde vor fi așezați câte unul în bancă, alfabetic.
  • În intervalul 8:30 – 9:00, candidații vor fi legitimați și li se va explica modul de desfășurare a probei.
  • Începând cu ora 9:00, candidații vor primi broșura cu subiectele și hârtie ștampilată pentru ciornă.
  • Candidații vor completa caseta de identificare (în maximum 15 de minute), iar asistenții vor verifica datele înscrise de candidați și vor secretiza caseta.
  • La probele scrise ale Evaluării Naționale – 2022, candidații primesc subiectele sub formă de broșură, putând să solicite și pagini suplimentare dacă este cazul. Acestea se vor adăuga prin capsare în alte două locuri, situate între cele trei locuri inițiale. Broșura se predă la finalul probei și, întrucât conține subiectele și rezolvarea acestora, nu rămâne în posesia candidaților.
  • Pentru elaborarea lucrării scrise, elevii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră. Pentru executarea schemelor și a desenelor pot folosi și creion negru.
  • Pentru proba de la disciplina Matematică, elevii pot să utilizeze instrumente de desen. Se interzice folosirea, în timpul probelor, a mijloacelor de calcul. Se folosesc numai colile distribuite de asistenți.

Evaluare Națională 2022: recomandări pentru ziua examenului

  • Asigură-te că ai la tine: actul de identitate, stilou/pix de culoare albastră, creion, gumă de șters, riglă, apă, șervețele.
  • Când primești broșura, citește subiectele pentru a te familiariza cu ele, apoi citește din nou, în întregime, toate subiectele și folosește cel puțin 5 minute pentru a te obișnui cu cerințele.
  • Identifică tipul de cerințe specific fiecărui subiect și concentrează-te să înțelegi cerința fiecărui subiect. Alege să începi cu subiectul pe care-l stăpânești cel mai bine şi fă-i acestuia, în minte sau pe ciornă, un plan schematic de rezolvare.
  • Repartizează pe ciornă timpul pentru fiecare subiect. Urmărește să te încadrezi în timpul pe care ți l-ai propus, păstrând o rezervă de timp pentru a citi și a corecta la final, dacă este cazul.
  • În situația în care constați că există riscul de a depăși durata de timp alocată subiectului la care lucrezi, este preferabil să închei fraza şi să continui cu un alt subiect.
  • Rezervă un interval de 10-15 minute, la final, pentru citirea și verificarea întregii lucrări.
  • Informațiile pentru elevi la intrarea în școala, în ziua examenului, legate de distanțarea fizică, respectarea culoarelor de circulație sau dezinfectarea pe mâini și primirea unei măști în școală – aceste prevederi nu mai sunt valabile și anul acesta. Examenele se desfășoară în condiții normale.
  • La proba de Limba română și/sau maternă, un răspuns completat în căsuța de răspuns poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală a literei scrise în căsuță și scrierea în dreapta căsuței a literei asociate răspunsului considerat corect.
  • La proba de Limba română și/sau maternă, un răspuns care constă în marcarea cu X a unei opțiuni poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală a marcajului X și marcarea cu X a răspunsului considerat corect.
  • La proba de Limba română și/sau maternă sunt permise sublinierile pe text cu creion sau stilou/pix de culoare albastră, iar în cazul itemilor care vizează sintaxa frazei nu se consideră semn particular delimitarea propozițiilor în frază.
  • La proba de Matematică, un răspuns de la Subiectul I sau de la Subiectul al II-lea poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală și încercuirea altui răspuns considerat corect. La figurile de la proba de Matematică sunt permise marcajele pe figură și completarea figurilor cu creion negru sau stilou/pix de culoare albastră.
  • La proba de Matematică este permisă realizarea unor figuri geometrice (cu creion negru sau stilou/pix de culoare albastră) în spațiul pus la dispoziție pentru rezolvarea problemelor.

Reguli pentru elevi la Evaluare Națională 2022 – obiecte interzise în sălile de examen

Se interzice candidaţilor la evaluarea naţională să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete şi alte asemenea obiecte. Candidaţii au obligaţia de a lăsa obiectele menţionate în sala de depozitare a obiectelor personale, stabilită de comisia din unitatea de învăţământ – centru de examen în acest scop.

Candidaţii care refuză depozitarea obiectelor menţionate în sala stabilită de comisie în acest scop nu sunt primiţi în examen.

Se interzice candidaţilor la evaluarea naţională să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi alte asemenea obiecte ori în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen

  • orice fel de lucrări: manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
  • telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la reţele de socializare, care ar putea fi utilizate în rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare cu alţi candidaţi/ asistenţi din unitatea/unităţile de învăţământ/centrul/centrele de examen sau cu exteriorul.

Se interzice candidaţilor să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

Încălcarea regulilor menţionate va fi considerată fraudă/tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi sunt eliminaţi de la proba respectivă, indiferent dacă materialele/ obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceştia ori de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit ori au transmis materiale interzise/ ciorne/ foi din lucrările scrise etc.

Candidaţii eliminaţi de la o probă pentru fraudă sau tentativă de fraudă primesc nota 1 (unu) pe lucrarea scrisă.

Înainte de începerea probelor, asistenţii prezintă candidaţilor prevederile metodologice legate de organizarea şi desfăşurarea corectă a evaluării naţionale şi prevederile menționate şi le solicită să predea toate eventualele materiale şi obiecte care, potrivit reglementărilor în vigoare, sunt interzise în sala de examen.

Apoi, candidaţii vor semna un proces-verbal în care se regăsesc prevederile amintite şi menţiunea că ştiu că nerespectarea regulilor are drept consecinţă măsurile menţionate.

Candidaţii care doresc să predea lucrările înainte de expirarea timpului maxim prevăzut pentru rezolvarea subiectelor pot părăsi sala de examen cel mai devreme după o oră de la începerea probei scrise.

La părăsirea sălii de examen, candidaţii nu primesc subiectele.

Comisia naţională de organizare a evaluării naţionale poate decide ca activităţile din cadrul evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a să se realizeze utilizând aplicaţia informatică dedicată examenelor naţionale.

Evaluare Națională 2022 – structura subiectelor

În evaluarea competențelor și a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicționarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM 2), Dicţionarul explicativ al limbii române și alte tipuri de dicționare şi îndreptare publicat în 2005, dar și DOOM 3, publicat în 2022, fără a fi vizate elemente tratate distinct.

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, care se ocupă de elaborarea subiectelor pentru examen, a publicat precizări privind Evaluarea Națională 2022 la clasa a VIII-a.

La proba de Română

  • la proba de limba română și/sau maternă, un răspuns completat în căsuța de răspuns poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontala a literei scrise în căsuță și scrierea în dreapta căsuței a literei asociate răspunsului considerat corect

”În cazul itemilor care nu solicită explicit formularea răspunsului în enunț, absolventul de clasa a VIII-a poate răspunde punctual, fără integrarea în propoziții sau în enunțuri a răspunsului dat”, se arată în document.

La redactarea textului de opinie, nu este obligatorie utilizarea unor conectori lingvistici de tipul ”în primul rând”, ”în al doilea rând”, ”în concluzie”, accentul fiind pus pe gândirea critic, potrivit sursei citate.

De asemenea, în compararea unor texte literare, elevii nu trebuie să memoreze citate:

„Subliniem că pentru rezolvarea cu succes acestor cerințe nu este necesară memorarea unor citate / fragmente, în baza cărora să se realizeze asocierea dintre texte, iar textele pot fi alese din literatura națională sau universală”.

La redactarea lucrărilor, elevii trebuie să evite elemente ce nu vor putea fi punctate sau nu se vor puncta:

  • truismele
  • utilizarea unor idei cu caracter general
  • folosirea nejustificată a conceptelor de teorie literară
  • folosirea nejustificată a ideilor teoretice care nu sunt relevante pentru itemul propus
  • folosirea nejustificată a citatelor și a referințelor irelevante scopului comunicării
  • utilizarea clișeelor lingvistice și ideatice.

Variantele de subiect sunt construite astfel încât itemii să măsoare gradul de formare / dezvoltare a competențelor prevăzute în programa de examen.

Textele-suport sunt alese, preponderent, din patrimoniul cultural (național și universal) și respectă temele precizate în programă: Eu și universul familiar; Eu și lumea din jurul meu; Orizonturile lumii și ale cunoașterii; Reflecții asupra lumii.

Este esențial ca absolventul de clasa a VIII-a să citească atent cerințele și să respecte prevederile acestora.

În cazul itemilor care nu solicită explicit formularea răspunsului în enunț, absolventul de clasa a VIII-a poate răspunde punctual, fără integrarea în propoziții sau în enunțuri a răspunsului dat.

Pentru verificarea respectării limitei de cuvinte, se vor lua în calcul toate cuvintele scrise de elev (inclusiv conjuncții, prepoziții, articole etc.).

Subiectul I – cuprinde itemi obiectivi și semiobiectivi, de tip întrebare structurată, care vizează:

  • A – preponderent, evaluarea competentei de lectură, a competențe intelectuale
  • B – preponderent, evaluarea competențelor lingvistice.

Itemul care evaluează competența de recunoaștere a modurilor în care sunt organizate informațiile în texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale sau pe cea de evaluare a informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale poate avea în vedere:

  • identificarea a structurii / a tiparului textual, a mijloacelor de caracterizare
  • rolul textului descriptiv / dialogat / narativ în textul literar,
  • relația dintre imagine și cuvânt în textul multimodal
  • valoarea stilistică a diminutivelor
  • identificarea / interpretarea unor figuri de stil etc.

Pentru evaluarea competenței de prezentare a unor răspunsuri personale pe marginea unor texte diverse, se solicită absolventului de clasa a VIII-a redactarea unui text de opinie.

Astfel, nu este obligatorie utilizarea unor conectori lingvistici de tipul: în primul rând, în al doilea rând, în concluzie etc., accentul fiind pus pe gândirea critică.

În ceea ce privește itemii care urmăresc evaluarea competențelor de comparare din programa de examen:

  • compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
  • compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii
  • compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi

(așa cum este, de exemplu, cerința A9 din modelul oficial, publicat în noiembrie 2021: Asociază fragmentul din „Croitorul de cărți” de Monica Pillat cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text)

compararea se poate realiza, conform competențelor, după o serie de criterii date, prevăzute de acestea și de conținuturile asociate:

  • tema, valoare (culturală / morală), personaj, idei, punct de vedere, structură etc.

Pentru rezolvarea cu succes acestor cerințe nu este necesară memorarea unor citate / fragmente, în baza cărora să se realizeze asocierea dintre texte, iar textele pot fi alese din literatura națională sau universală.

Subiectul I.B are în vedere, preponderent, evaluarea competențelor lingvistice, cu accent pe caracterul comunicativ-funcțional.

Subiectul al II-lea constă într-un item subiectiv, de tip eseu structurat, prin care se evaluează scrierea din textul literar (metatext) sau scrierea creativă.

Pentru itemii care vizează redactarea unui tip de text studiat (rezumat, text argumentativ etc.), reperele nu vor fi precizate în cerință, întrucât ele se suprapun cu achizițiile elevului.

În cazul rezumatului, de exemplu, evaluarea vizează în ce măsură elevii cunosc regulile de alcătuire a acestuia, deosebindu-se de planul simplu / dezvoltat de idei sau de simplă relatare a evenimentelor.

Un alt item care vizează scrierea despre text ar putea solicita caracterizarea personajului, pe baza unor repere ca:

  • precizarea identității, a statutului personajului, prezentarea trăsăturilor morale și fizice
  • recizarea unor mijloace de caracterizare identificate în text
  • comentarea unor secvențe relevante
  • asocierea personajului din textul-suport cu un personaj dintr-un alt text literar (din perspectiva valorii, a unor trăsături comune etc.) / asocierea din perspectiva unor valori comune (o valoare personală și o valoare a personajului)

În cazul unui itemi care vizează prezentarea temei sau a semnificației / unei semnificații din textul liric (de asemenea, un item posibil ce vizează scrierea după text), reperele poți avea în vedere:

  • descrierea în cuvinte proprii al lumii textului (redare parafrastică)
  • prezentarea unor semnificații ale textului dat
  • interpretarea unor figuri de stil
  • corelarea unor idei cu o idee dintr-o altă operă artistică etc.

În cazul scrierii creative, itemul permite adaptarea reperelor date la secvențele prototipice / structurile textului prevăzute în programă.

Absolvenții de clasa a VIII-a vor redacta lucrurile astfel încât să evite o serie de elemente care nu vor putea fi punctate sau care nu se vor puncta precum: truismele, utilizarea unor idei cu caracter general, folosirea nejustificat a conceptelor de teorie literară, a ideilor teoretice care nu sunt relevante pentru itemul propus, a citatelor și a referințelor irelevante scopului comunicării, utilizarea clișeelor lingvistice și ideatice”.

La proba de Matematică

  • un răspuns de la Subiectul I sau de la Subiectul al II-lea poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală și încercuirea altui răspuns considerat corect
  • sunt permise marcajele pe figură și completarea figurilor cu creion sau stilou/pix de culoare albastră
  • este permisă realizarea unor figuri geometrice (cu creion sau stilou/pix de culoare albastră) în spațiul pus la dispoziție pentru rezolvarea problemelor

Reguli Evaluare Națională 2022 – corectarea lucrărilor și contestații

În procesul de evaluare iniţială a lucrărilor scrise şi de rezolvare a contestaţiilor, după validarea finalizării evaluării de către cei doi profesori evaluatori, în cazul în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este mai mică sau egală cu 1 punct, este calculată nota finală, ca medie aritmetică cu două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, fiind înregistrată în catalogul evaluării naţionale.

În cazul în care diferenţa între notele acordate de cei doi profesori evaluator este mai mare de 1 punct, lucrarea va fi recorectată de alţi doi profesori evaluatori.

După validarea finalizării evaluării, nota finală este calculată luând în considerare cele 4 (patru) note. După eliminarea celor două note/valori extreme, nota finală se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a celor două note/valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală şi este înregistrată în catalogul evaluării naţionale.

În cadrul etapei de soluţionare a contestaţiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, notele acordate după reevaluare sunt comparate cu cele acordate în etapa de evaluare iniţială. În situaţia în care se constată o diferenţă de notare mai mare de 1 punct, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea iniţială şi cea de la contestaţii, lucrarea este reevaluată de alţi doi profesori evaluatori. Reevaluarea se face respectând cu stricteţe baremul de evaluare şi notare şi toate procedurile de evaluare. Nota acordată de cea de-a doua comisie de contestaţii este nota finală obţinută de candidat.

Nota obţinută în etapa de soluţionare a contestaţiilor este nota definitivă, indiferent de punctajul obţinut, în plus sau în minus, faţă de nota acordată în etapa de evaluare iniţială a lucrării. Această notă nu mai poate fi modificată şi reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectivă

Candidaţii care depun contestaţii completează şi semnează o declaraţie-tip în care se menţionează faptul că au luat cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere. În cazul candidatului minor, declaraţia-tip este semnată şi de către părinţii/reprezentanţii legali ai acestuia.

Reguli Evaluare Națională 2022 – supraveghere audio-video

Sălile de clasă din unităţile de învăţământ – centre de examen în care se desfăşoară probele pentru evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a, sălile în care se descarcă şi se multiplică subiectele, precum şi sălile în care se predau/ se preiau, se evaluează şi se depozitează lucrările scrise ale candidaţilor sunt supravegheate audio-video.

Comisiile din unităţile de învăţământ – centre de examen şi comisiile judeţene/ Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a verifică, prin sondaj, înregistrările audiovideo din sălile de examen, după încheierea probei scrise. În cazul în care, la verificarea prin sondaj, se constată nereguli, fraude sau tentative de fraudă ori în cazul în care există sesizări privitoare la nereguli, fraude sau tentative de fraudă, verificarea se face pentru înregistrările din toate sălile menţionate din unitatea de învăţământ respectivă.

Dacă, în urma verificărilor se constată existenţa unor nereguli, fraude sau tentative de fraudă, respectiv nerespectarea reglementărilor în vigoare de către candidaţi, comisia din unitatea de învăţământ – centru de examen ia măsurile care se impun, în conformitate cu prevederile metodologiei, care pot merge până la acordarea notei 1 (unu) pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

În cazul în care verificările sunt făcute de către comisia din unitatea de învăţământ-centru de examen şi se constată existenţa unor nereguli, fraude sau tentative de fraudă, respectiv nerespectarea reglementărilor în vigoare de către cadrele didactice implicate în organizarea şi desfăşurarea examenului, aceasta anunţă comisia judeţeană/Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, care ia măsuri de sancţionare şi anunţă, în scris, Comisia naţională de organizare a evaluării naţionale.

Comunicarea rezultatelor obţinute la examenul de evaluare naţională se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele şi prenumele candidaţilor şi care au fost distribuite candidaţilor, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susţinută de aceştia.

Pentru comunicarea notelor obţinute la examenul de evaluare naţională, înainte de etapa de depunere şi soluţionare a contestaţiilor, comisiile din unităţile de învăţământ – centre de examen tipăresc lista rezultatelor examenului de evaluare naţională, care cuprinde: codul candidatului, unitatea de învăţământ de provenienţă, notele obţinute la fiecare probă scrisă, media sau menţiunile „absent”/”eliminat din examen”, după caz.

Comisiile din unităţile de învăţământ – centre de examen:

  • afişează/postează, utilizând codurile individuale ale candidaţilor care au depus contestaţii, notele obţinute în urma rezolvării contestaţiilor, la loc vizibil, la avizier şi pe website-ul unităţii de învăţământ.
  • tipăresc lista rezultatelor finale după contestaţii ale candidaţilor anonimizaţi şi o afişează, conform calendarului, cu semnătura preşedintelui şi a secretarului comisiei din centrul de examen, la avizierul unităţii de învăţământ şi pe website-ul acesteia.

Reguli Evaluare Națională 2022 – afișarea rezultatelor

Rezultatele examenului de evaluare naţională ale candidaţilor anonimizaţi sunt afişate şi pe pagina de internet a Ministerului Educaţiei şi a inspectoratelor şcolare.

Candidatul major şi părinţii/ reprezentanţii legali ai candidatului minor pot solicita comisiei judeţene/ Comisiei municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale vizualizarea lucrării/lucrărilor propriului copil numai după afişarea rezultatelor finale, după etapa de soluţionare a contestaţiilor. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoţit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.

Solicitarea de vizualizare nu poate conduce la reevaluarea şi/sau modificarea notelor acordate lucrării/lucrărilor.

Membrii comisiei judeţene/ Comisiei municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale sau cei ai Comisiei naţionale de organizare a evaluării naţionale pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor şi a borderourilor de evaluare în scopul verificării/ reevaluării acesteia/ acestora.

Evaluare Națională 2022: Cum se calculează media de admitere liceu

Media generală pentru admiterea la liceu se calculează ca medie aritmetică după formula MA = 0,2 × ABS + 0,8 × EN, unde MA reprezintă media de admitere, ABS înseamnă media generală de absolvire a claselor a V- VIII, iar EN reprezintă media generală obținută la evaluarea națională, la cele două materii de examen.

Astfel că media la Evaluarea Națională 2022 se calculează adunând media generală obținută la evaluarea naţională, care are o pondere de 80%, cu media generală de absolvire a claselor V-VII, care are o pondere de 20%, iar rezultatul se împarte la doi.

Calculul mediei de admitere la liceu se face astfel:

  • MA = 0,2 x ABS + 0,8 x EN

unde

MA = media de admitere

ABS = media generală de absolvire a claselor V-VIII

EN = media generală obținută la Evaluarea Națională

Pentru profilul artisticpentru profilul sportiv şi pentru specializarea filologie de la liceul Waldorf, media finală de admitere se calculează astfel:

(3 APT + MA)/4 = MFA,

unde:

APT = nota finală la probele de aptitudini;

MA = media de admitere;

MFA = media finală de admitere.

Pentru profilul teologic, media finală de admitere se calculează astfel:

(APT + MA)/2 = MFA,

unde:

APT = nota finală la probele de aptitudini;

MA = media de admitere;

MFA = media finală de admitere.

Pentru profilul militar, media finală de admitere se calculează astfel:

0,2 MA + 0,8 NP = MFA,

unde:

NP = nota la proba de verificare a cunoştinţelor la disciplinele Limba şi literatura română şi Matematică;

MA = media de admitere

MFA = media finală de admitere.

Evaluare Națională 2022 – teste de antrenament și bareme 2022

TESTE de ANTRENAMENT  și BAREME setul 6 – modele de subiecte – EVALUARE NAȚIONALĂ 2022 – 30 mai/3 iunie

TESTE de ANTRENAMENT și BAREME setul 5 – modele de subiecte – EVALUARE NAȚIONALĂ 2022 – 23/27 mai

TESTE de ANTRENAMENT și BAREME setul 4 – modele de subiecte – EVALUARE NAȚIONALĂ 2022 – 16/20 mai

TESTE de ANTRENAMENT  și BAREME setul 3 – modele de subiecte – EVALUARE NAȚIONALĂ 2022 – 9/13 mai

TESTE de ANTRENAMENT și BAREME setul 2 – modele de subiecte – EVALUARE NAȚIONALĂ 2022 – 2/6 mai

TESTE de ANTRENAMENT și BAREME setul 1 – modele de subiecte – EVALUARE NAȚIONALĂ 2022

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Actualitate

Se apropie 1 Mai. ANPC: Micii și berea trebuie cumpărate doar din locuri autorizate. Atenție la aspectul produselor

Publicat

Publicitate

Directorul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, recomandă consumatorilor să acorde o atenție deosebită la aspectul produselor din carne tocată și la cel al berii, dar să verifice și modul de etichetare al acestor produse, având în vedere că în această perioadă românii sărbătoresc ziua de 1 Mai cu tradiționalii mici și bere, relatează agerpres.ro.

‘La achiziționarea produselor alimentare: verificați cu atenție aspectul cărnii tocate; nu cumpărați produse neetichetate; eticheta trebuie să conțină informații despre ingredientele alergene și termenul de valabilitate. Refuzați produsele cu etichete lipsă, modificate sau expirate. Evitați achiziția de carne tocată din locuri neautorizate, pentru că riscați să cumpărați produse nesigure’, a scris duminică Paul Anghel, pe pagina sa de Facebook.

În ceea ce privește berea, directorul general al ANPC recomandă verificarea stării ambalajelor, limpiditatea lichidului și data durabilității minimale.

‘Dacă petreceți ziua de 1 Mai în zone de agrement: asigurați-vă că produsele sunt expuse în vitrine frigorifice funcționale. Ambalajele trebuie să fie intacte, iar etichetele să conțină toate informațiile necesare. Vânzătorii trebuie să fie echipați corespunzător și să respecte regulile de igienă’, a subliniat el.

Nu în ultimul rând, consumatorii trebuie să acorde atenție prețului afișat și să verifice concordanța între prețurile afișate și cele marcate pe bonurile de casă.

‘Solicitați și păstrați bonul fiscal: este singura dovadă în cazul unei reclamații justificate!’, a mai scris Anghel pe rețeaua de socializare.

Publicitate

În urma controalelor din anii anteriori, ANPC a constatat nereguli grave, printre care: utilizarea produselor expirate sau fără etichetă, comercializarea alimentelor cu urme de mucegai, folosirea de ulei ars și ustensile neigienizate, nerespectarea temperaturilor de depozitare și a condițiilor igienico-sanitare, lipsa informării privind alergenii sau proveniența produselor (proaspete vs. decongelate).

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 27 aprilie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 27 aprilie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 27 aprilie 2025:

Loto 6/49: 9, 46, 16, 8, 43, 29

Loto 5/40: 38, 24, 9, 29, 33, 31

Joker: 6, 28, 43, 37, 15 + 18

Noroc: 6 0 0 9 4 6 8

Publicitate

Noroc Plus: 4 5 9 5 1 6

Super Noroc: 3 2 6 1 4 2

Citeste mai mult

Eveniment

Trăim în România: Un nou-născut a dispărut din maternitatea din Bacău. Polițiștii au demarat cercetări

Publicat

Publicitate

Un nou-născut a dispărut din secția de maternitate a unui spital din municipiul Bacău, duminică după-amiază, polițiștii sesizați de către personalul medical demarând cercetări pentru găsirea copilului și clarificarea incidentului, informează Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ), relatează agerpres.ro.

„La data de 27 aprilie a.c., în jurul orei 15:10, polițiștii Secției 1 Poliție Bacău au fost sesizați de către personalul medical al unui spital din municipiu despre faptul că, din secția de maternitate, a dispărut un nou-născut. Polițiștii deplasați la fața locului au identificat mama copilului, o femeie de 33 de ani, din comuna Valea Seacă. Aceasta a născut gemeni la data de 23 aprilie a.c., iar astăzi, în jurul orei 14:45, când s-a dus în salon să îi alăpteze, a observat că unul dintre copii lipsește”, precizează sursa citată.

Cazul a fost preluat de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale și ai Biroului de Investigații Criminale Bacău, care desfășoară activități sub coordonarea Direcției de Investigații Criminale din cadrul I.G.P.R. pentru identificarea copilului și clarificarea tuturor împrejurărilor în care s-a produs incidentul, se mai arată în informarea transmisă de reprezentanții IPJ Bacău.

Citeste mai mult

Actualitate

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (346)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Poetul, eseistul şi criticul literar spaniol Juan Carlos Abril, în „Observator cultural” nr. 978 din 2019, despre poezie, într-un interviu acordat Doinei Ioanid: „Da, poezia este o necesitate de expresie, deşi, ca limbaj vorbit, trebuie să o învăţăm. Ne este dificil atunci când nu cunoaştem codul, ne încarcă cu semnificaţiile şi complexitatea sa şi avem tendinţa să abandonăm lectura poeziei dacă nu suntem specialişti. Poezia este precum matematica, trebuie să o înveţi pas cu pas. Poezia – fie că e verbală sau nu – este forma artistică prin care obiectivăm lumea, iar fiinţa umană întotdeauna a dorit să arate lucrurile aşa cum sunt, în perplexitatea şi uluirea de a fi viu, cu toate contradicţiile sale.”;

Citesc „Pâlpâiri” (Editura „Polirom”, 2018), un roman scris de Dan Lungu. Reţin: 1. „Am fost educaţi să privim tot înainte, în monitoare, să nu întoarcem capul”; 2. „Dincolo de monitoare este jungla. Capătul lumii e acolo unde eşti offline”; 3. „O altă epistemologie înseamnă alt stil de viaţă”; 4. „Suprafaţa apei şi ecranele au mult mai multe în comun decât pare la prima vedere”; 5. „Orice speranţă e o fantă prin care se întrezăreşte o lume mai bună, o altă realitate”; 6. „Nici un apelativ nu este absolut întâmplător, ci e o atribuire identitară”; 7. „Ai sentimentul unei violenţe subtile atunci când lucrezi cu numere mari şi al unei trădări a umanului”; 8. „Mereu am avut sentimentul că toţi consilierii sunt oamenii sistemului şi tot ce-i mai bun pentru tine lasă la urmă, e ultima ofertă”; 9. În sat „până şi mirosurile se separă: în faţă te întâmpină mireasma de trandafiri sau regina nopţii, iar în spate cea de balegă sau de găinaţ”; 1o. „Întreaga realitate a satului se sprijină pe suveicile cuvintelor care ţes încontinuu”; 

Pavel Şuşară despre femeie: „În literatură (artă în general) există o metaforă a feminităţii, chipul ei nu apare explicit, el este subînţeles în logica interioară a discursului. Tipuri de femei: a) femeia solitară (apăsată de vagi melancolii); b) femeia multiplicată (îşi caută febril o identitate); c) femeia astrală (cu chip rece şi animată subtil de nostalgia cuplului); d) femeia angelică; e) femeia demonică (ambele aspirante unice către absolutul feminin)”; 

Valeriu Nicolae, în „Dilema veche” nr. 804 din 2019: „Havel scria că intelectualii ar trebui să prevadă şi să discute diversele ameninţări, orori sau catastrofe, iar politicianul ar trebui să îi asculte, să se gândească la cum ar putea acestea să fie evitate şi să acţioneze în consecinţă. În acest moment, rolurile în societate sunt aproape inversate: intelectualii şi jurnaliştii caută soluţii politice, iar politicienii sunt preocupaţi de a discuta ameninţările şi ororile datorate adversarilor lor politici. Partea de acţiune este elegant ignorată de toată lumea. Cele de mai sus le-am scris în 2012. Dan Diaconescu a fost înlocuit de Liviu Pleşoianu, Gigi Becali de Rareş Bogdan, iar Adrian Năstase de doamna Viorica Dăncilă.”;

Publicitate

În „Ramuri” nr. 7 din 2019, un poem de Adrian Popescu şi intitulat „Poeţii”: „Poeţii sunt defuncţii pentru care, / Cu ochii roşi, tulburi şi sticloşi, / Îmi mai luam o carte la culcare. / O terminam în cântec de cocoşi. // Dormeam, sfios, cu ea sub pernă, / Credeam că ei deţin secretul, / Prin care poţi avea, eternă, / O viaţă plină cu buchetul…// Nu semănau cu cei din cărţi, / Boemi notorii, ţara îi cinsteşte. / Traşi de dorinţe-n două părţi, / Maeştri în prisosul ce lipseşte. / De unde versurile minunate? // Îi alăptase vreo zeiţă? Cine? / Că nu au sângele de om în vine. / Şi dacă-l au de unde vine?”;

Farkas Jeno, în „Ramuri” nr. 7 din 2019, publică articolul „Cerchişti în mărturii inedite”.  În conţinutul acestui articol, autorul prezintă cele trei abordări despre exil ale lui Nicolae Balotă: a) cea a lui Cioran („ce se caracterizează prin traumatism lingvistic, renegarea limbii şi fuga de condiţia de exilat”); b) cea a lui Ionescu („ce s-a dovedit a fi o reuşită invenţie, o virtute literară: absurdul, adică perfecţiunea maşinăriei lingvistice care funcţionează de minune…în gol”); c) cea a găsirii unei limbi ideale în exilul terestru biblic („parte a condiţiei noastre umane”);

Sever Voinescu, în „Dilema veche” nr. 802 din 2019, despre răspântie: „În toate mitologiile lumii, răspântiile stârnesc fiori. La intersecţia drumurilor se petrec mereu lucruri care scapă de sub control pentru că ceea ce, în general, era ordonat şi previzibil pe o cale se dezordonează şi se bulversează la impactul cu o altă cale. Direcţiile, clare pe orice drum, se relativizează la intersecţii şi paşii celui care străbate drumul nu mai merg inexorabil înainte. Pot fi la dreapta sau la stânga. Direcţia paşilor nu mai este dusă de drum. Voinţa călătorului devine decisivă. Şi de câte ori bietul om e pus să aleagă, el e pus, de fapt, într-o încurcătură. Drumul nu te încurcă; răspântia, însă, da. Şi mai adaug că, la intersecţie, nu se pune doar problema mea – „Pe unde o iau?” -, ci şi problema întâlnirii mele cu altul – „Cine are prioritate?”. Şi nu-i de glumă. Din aşa ceva se iscă războaie”;

Mark Twain: „Când te trezeşti făcând parte dintr-o majoritate, e timpul să faci o pauză şi să reflectezi”;

Rainer Maria Rilke despre poezie: „Totul este să preamăreşti. În poezie noi vorbim de cele mai multe ori despre creaţia lui Dumnezeu. În momentul în care ştii să preamăreşti smerit un om, un copac, o floare, o întâmplare din viaţă, o taină, se naşte poezia. Noi trăim din uitare în uitare, dar poezia înseamnă a-ţi aminti cumva ceea ce nu ai trăit încă”;

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending