Connect with us

Actualitate

Evaluare Națională 2023: Programele de examen, la Română și Matematică, publicate de minister. Ce vor avea de învățat elevii

Publicat

Publicitate

Examenul de Evaluare Națională pentru clasa a VIII-a din anul 2023 se va organiza ținând cont de programele dinainte de pandemie, a anunțat luni ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Potrivit calendarului provizoriu, probele de examen se vor desfășura în perioada 19-22 iunie 2023, elevii de clasa a VIII-a urmând să încheie cursurile în 9 iunie. 

„Având în vedere că în anul școlar 2021-2022 nu au fost perioade de întrerupere a școlii, în ipoteza în care nici în anul școlar 2022-2023 nu vor exista întreruperi, s-a decis, în acord cu partenerii de dialog social, revenirea la programele de examen în vigoare înainte de debutul pandemiei, atât pentru evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, cât și pentru examenul național de bacalaureat”, a precizat ministrul.

Programele de examen sunt incluse într-un ordin ME publicat în Monitorul Oficial, potrivit edupedu.ro.

Evaluare Națională 2023 – programele de examen

Evaluare Națională 2023: PROGRAMA pentru absolvenții clasei a VIII-a – ROMÂNĂ

În evaluarea competențelor și a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortografice, ortoepice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicționarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (Editura Univers Enciclopedic Gold, ediția a III-a revăzută și adăugită, 2021 – DOOM 3), Dicţionarul explicativ al limbii române etc. .

Competenţe generale și competențe specifice

Publicitate

1. Receptarea textului scris de diverse tipuri

  • identificarea informaţiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
  • corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
  • recunoașterea modurilor în care sunt organizate informaţiile în texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
  • prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse
  • compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
  • compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii
  • evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale
  • argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple

2. Redactarea textului scris de diverse tipuri

  • redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate
  • redactarea unui text complex, de exprimare a unor puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite
  • adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare
  • analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii
  • aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale

3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

  • analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic şi semantică prin raportare la limbile modern
  • folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor communicative
  • aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse
  • aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă
  • valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare
  • raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexical
  • redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și analogică (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară

4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

  • identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice
  • asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi
  • compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culture
  • argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare

Conţinuturi

Teme generale: Eu și universul meu familiar; Eu și lumea din jurul meu; Orizonturile lumii și ale cunoașterii; Reflecții asupra lumii

Lectură

  • cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă; planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei
  • tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar – în proză, în versuri: timp, spaţiu; instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje; mijloace de caracterizare; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; acțiune, momentele subiectului/etapele acțiunii; narativul nonliterar: acțiune, participanți, timp, spaţiu; narativul în texte multimodale: text și imagine – banda desenată); textul descriptiv (literar – în proză, în versuri; nonliterar); textul dialogat (dialogul în textul literar; dialogul în textul scris și în spectacol; dialogul în textul nonliterar – interviul); textul explicativ; textul argumentativ.
  • versificație: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv)
  • tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emoțiilor și a sentimentelor), textul dramatic și arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume,
    lumini, muzică)
  • texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ etc.).
  • Strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluţie etc.); predicții; împărtășirea impresiilor de lectură; reprezentări mentale, integrarea informațiilor textului în propriul univers cognitiv și afectiv; reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic; compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii.
  • Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparaţia, epitetul, enumerația, repetiția, metafora, aliterația, hiperbola, antiteza); interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; dezbateri pe marginea textelor citite.

Redactare

  • etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea, rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea în pagină; părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; prezentarea textului: organizarea unui text în funcție de situația de comunicare; adecvarea la temă.
  • planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei, rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirect
  • tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ, integrarea părților; comparaţie, analogie, pro-contra, „întrebările jurnalistului” (cine? ce? când? unde? de ce?); integrarea părților.
  • comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii; caracterizarea personajului; modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor; alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.;
  • etica redactării: originalitate; stil: proprietatea termenilor, puritate şi adecvare situaţională, originalitate, naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie.

Elemente de construcție a comunicării

Gramatică

  • enunțul: enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative; enunțuri eliptice; propoziția simplă; propoziția dezvoltată; propoziția afirmativă; propoziția negativă; norme de punctuaţie.
  • fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune; conjuncții coordonatoare; subordonarea prin conjuncții subordonatoare, prin pronume și adverbe relative; norme de punctuație (virgula, punctul-şi-virgula)
  • construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi; construcţii impersonale; construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; construcții concesive și condiționale.
  • predicatul verbal; predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat (simplu şi multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb); apoziţia; norme de punctuaţie
  • complementul: complementul direct, complementul indirect, complementul prepozițional; circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp, circumstanțialul de loc, circumstanțialul de cauză, circumstanțialul de scop; topica în propoziție; norme de punctuaţie (virgula).
  • realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă, completiva prepozițională, circumstanțiala de loc, de timp, de mod, cauzala, finala.
  • verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul): moduri verbale (indicativul, imperativul, conjunctivul şi condiţionalul-optativ) și timpurile lor; timpuri simple şi compuse; structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea); verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a părea, a rămâne, a însemna); forme verbale nepersonale; utilizări sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; posibilități combinatorii ale verbului.
  • prepoziția
  • substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective, substantive defective; punctuaţia vocativului; corelarea cazului morfologic cu funcția sintactică; posibilități combinatorii ale substantivului; articolul; posibilități combinatorii ale substantivului.
  • pronumele: tipuri de pronume – pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre pronumele reflexiv și pronumele personal); posibilități combinatorii ale pronumelui; anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ; folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât, a adjectivului pronominal de întărire; pronumele şi adjectivul pronominal negativ şi negaţia în propoziţie; posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale.
  • adjectivul: gradele de comparație; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica adjectivului; adjectivul participial; posibilități combinatorii ale adjectivului.
  • adverbul: tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); gradele de comparație
  • numeralul: tipuri de numeral (cardinal, ordinal); aspecte normative; posibilități combinatorii ale numeralului.
  • interjecția; onomatopeele; interjecția predicativă.

Ortoepie şi ortografie

  • alfabetul limbii române, ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic, dicţionarul, articolul de dicționar; tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală; corespondenţa sunet-literă; structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat; silaba, despărțirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea corectă a accentului, variante accentuale admise/neadmise de normă; scrierea şi pronunţia cuvintelor de origine străină, conţinând foneme nespecifice limbii române.

Vocabular

  • cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă şi sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului în crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; câmpul lexical; mijloace de îmbogăţire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat; familia lexicală; externe: împrumuturi lexicale); îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse; confuzii paronimice, pleonasmul.

Variaţie stilistică

  • limba standard; normă și abatere; limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia frazei); istoria cuvintelor – variații ale formei și ale sensului în timp; limbaj popular, variaţie regională a limbii, variații de registru, jargonul, argoul; limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare); termeni ştiinţifici; valori stilistice ale diminutivelor; organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor.

Elemente de interculturalitate

  • identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică; elemente de mitologie românească; carte românească de învățătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală; modele comportamentale în legende greco-romane, în textele literaturii universale; valori ale culturii populare în spațiul românesc; valori etice în legendele popoarelor; relații culturale constructive; noi și ceilalți; valori culturale românești în lume; despre limba și cultura țărilor din vecinătatea României; limba română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni; contacte culturale.

Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice.

Noutăți la Evaluarea Națională 2023 și admitere liceu

Pentru Evaluarea Națională 2023, elevii de clasa a VIII-a vor susține probă scrisă atât la Limba română, cât și la Matematică. Cei care studiază într-una dintre limbile minorităților naționale vor da probă scrisă și la Limba maternă.

Până acum, media de admitere pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu s-a calculat ca medie ponderată între Media Generală la Evaluarea Națională (care are o pondere de 80%) și Media Generală de absolvire a claselor V-VIII (care are o pondere de 20%).

Ministrul Educației a anunțat însă, luni, că media claselor V-VIII nu va mai fi luată în calcul pentru media de admitere liceu. Va rămâne doar cea de la Evaluare Națională, integral.

Evaluare Națională 2023 – calendar provizoriu

  • 6 – 9 iunie 2023: Înscrierea la evaluarea națională
  • 9 iunie 2023: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
  • 19 iunie 2023: Limba și literatura română – probă scrisă
  • 21 iunie 2023: Matematica – probă scrisă
  • 22 iunie 2023: Limba și literatura maternă – probă scrisă
  • 28 iunie 2023 (până la ora 14:00): Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor
  • 28 iunie 2023 (ora 16:00 – ora 19:00) – 29 iunie 2023 (ora 8:00 – ora 12:00): Depunerea contestațiilor
  • 29 iunie – 4 iulie 2023: Soluționarea contestațiilor
  • 4 iulie 2023: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

Structura anului școlar 2022-2023: cursuri și vacanțe – JUDEȚUL ALBA

  • cursuri (modulul 1) – de luni, 5 septembrie 2022, până vineri, 21 octombrie 2022
  • vacanţă (vacanța 1) – de sâmbătă, 22 octombrie 2022, până duminică, 30 octombrie 2022
  • cursuri (modulul 2) – de luni, 31 octombrie 2022, până joi, 22 decembrie 2022
  • vacanţă (vacanța 2) – de vineri, 23 decembrie 2022, până duminică, 8 ianuarie 2023
  • cursuri (modulul 3) – de luni, 9 ianuarie 2023, până vineri, 17 februarie 2023 (în Alba)
  • vacanţă (vacanța 3) – o săptămână: de luni, 20 februarie până vineri, 24 februarie, în Alba
  • cursuri (modulul 4) – de luni, 27 februarie 2023 până joi, 6 aprilie 2023
  • vacanţă (vacanța 4) – de vineri, 7 aprilie 2023, până marţi, 18 aprilie 2023
  • cursuri (modulul 5) – de miercuri, 19 aprilie 2023, până vineri, 16 iunie 2023
  • vacanţă (vacanța 6, de vară) – de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023.

Anul școlar 2022-2023 – „Şcoala altfel”, „Săptămâna verde” și încheierea cursurilor pentru clasele VIII și XII-XIII

În ziua de 5 octombrie – Ziua internaţională a educaţiei şi în zilele nelucrătoare/ de sărbătoare legală prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri.

Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară în perioada 27 februarie – 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.

Derularea celor două programe nu se planifică în acelaşi interval de cursuri (modul de învăţare).

Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 2 iunie 2023.

Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 9 iunie 2023.

Pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, cu excepția claselor a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, pentru clasele din învățământul postliceal, cu excepția calificărilor din domeniul sănătate și asistență pedagogică, și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 23 iunie 2023.

Vacanța din februarie în celelalte județe

  • Vacanță în perioada 6-10 februarie: Ilfov, Suceava
  • Vacanță în perioada 13-17 februarie: Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Călărași, Cluj, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Teleorman, Prahova.
  • Vacanță în 20-24 februarie: Sibiu, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Arad, Timiș, Constanța, Tulcea, Giurgiu, Ialomița, Olt, Dolj, Mehedinți, Caraș-Severin, Vâlcea, Buzău, Brăila, Galați, Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Accident la Suceava: Trei copii și trei adulți au ajuns la spital. A fost activat Planul roșu de intervenție

Publicat

Publicitate

Șase persoane, dintre care trei sunt minore, au fost transportate la spital în urma accidentului rutier produs, marți, pe drumul național DN 17, pe raza localității Șcheia din județul Suceava, au transmis reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU).

‘Toate cele șase persoane, conștiente și cooperante, dar cu diverse traumatisme, au fost transportate la Unitatea de Primiri Urgențe Suceava, pentru investigații suplimentare și tratament de specialitate’, au precizat oficialii ISU.
ORA 11.19 Suceava: Accident cu 10 persoane rănite pe DN 17; a fost activat Planul roșu de intervenție

Autoritățile din județul Suceava au activat Planul roșu de intervenție în urma unui accident rutier produs, marți, la ieșirea din localitatea Șcheia spre Gura Humorului, pe DN17, au transmis oficialii Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Suceava.

Potrivit acestora, în accident sunt implicate un autoturism și un microbuz, în care se aflau, în total, 10 persoane.

‘Pentru gestionarea optimă a evenimentului, a fost activat Planul roșu de intervenție, care presupune suplimentarea resurselor la fața locului în vederea optimizării misiunii de răspuns. La fața locului intervin pompierii militari, cu o autospecială pentru descarcerare, o ambulanță SMURD, o autospecială de transport victime multiple și o autospecială de stingere. În sprijin, au fost trimise și două echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean Suceava’, au precizat reprezentanții ISU.

Cele 10 persoane sunt conștiente și cooperante și sunt evaluate medical.

Publicitate

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informează că pe DN 17 Suceava – Gura Humorului, la kilometrul 247, în zona localității Șcheia, județul Suceava, a avut loc un accident rutier între două autoturisme și o autoutilitară cu șapte locuri, ce transporta mai mulți minori. În urma coliziunii, trei copii și doi dintre șoferi au suferit leziuni, fiind în evaluare medicală la fața locului.

Circulația rutieră este întreruptă pe ambele sensuri pentru a permite intervenția echipajelor specializate. Se estimează reluarea normală a circulației după ora 12:00. AGERPRES

 

Citeste mai mult

Educație

Titularizare 2025: La Botoșani, rata notelor peste 7 obținute de candidații care au susținut proba scrisă este de 41,76%,

Publicat

Publicitate

Rezultatele înregistrate la proba scrisă din cadrul Concursului național pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învățământul preuniversitar 2025

(înainte de contestații)

 

 

Rezultatele obținute de cadrele didactice care au susținut proba scrisă din cadrul Concursului național pentru ocuparea posturilor didactice din învățământul preuniversitar – sesiunea 2025 (înainte de înregistrarea contestațiilor) au fost publicate astăzi, 22 iulie 2025, pe pagina web dedicată: http://titularizare.edu.ro/ și pe pagina Inspectoratului Școlar Județean Botoșani: https://isjbotosani.ro/.

La nivelul județului Botoșani, rata notelor peste 7 (șapte) obținute de candidații care au susținut proba scrisă este de 41,76%, iar procentul notelor între 5 și 6,99 este de 38,89%.

Publicitate

Un candidat a obținut nota 10 la disciplina Electrotehnică, electromecanică energetică (maiștri instructori), iar 232 de candidați au obținut note între 7 și 9,99.

La proba scrisă din cadrul concursului național pentru ocuparea posturilor didactice din învățământul preuniversitar, s-au prezentat 632 de candidați, din totalul de 724 cu drept de participare.

În centrele de evaluare au fost notate 588 de lucrări, întrucât 71 de candidați s-au retras din concurs din motive personale/medicale, în conformitate cu prevederile metodologiei.

Contestațiile pot fi depuse la sediul Inspectoratului Școlar Județean Botoșani:

a) în data de 22 iulie 2025 contestațiile se depun, în scris, până la ora 21:00;

b) în data de 23 iulie 2025 contestațiile se depun, în scris, până la ora 12:00.

Contestațiile se depun/transmit, în scris, la sediul Inspectoratului Școlar Județean Botoșani sau la adresa de e-mail titularizarebt@isjbt.ro

Transmiterea contestațiilor la inspectoratele școlare se poate realiza și electronic (scanat), prin poștă electronică, în data de 22 iulie 2025 și în data de 23 iulie 2025 până la ora 12:00.

Rezultatele finale se afișează în data de 30 iulie 2025 pe site-ul dedicat: http://titularizare.edu.ro/, la sediul și pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Botoșani la adresa: https://isjbotosani.ro/

Pentru angajarea pe perioadă nedeterminată, candidații trebuie să obțină atât la proba scrisă cât și la inspecția la clasă/proba practică, minimum nota 7 (șapte), iar pentru angajarea pe perioadă determinată, candidații trebuie să obțină atât la proba scrisă cât și la inspecția la clasă/proba practică, minimum nota 5 (cinci).

Repartizarea candidaților care au obținut media de repartizare minimum 7 (șapte), conform art. 64 alin. (8), la concursul național, sesiunea 2025, indiferent de statutul acestora, pe posturi didactice/catedre vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, la nivelul județului în care au susținut proba practică sau inspecția specială la clasă în profilul postului, indiferent de județul în care au susținut proba scrisă, ierarhizați pe o listă unică, în ordinea descrescătoare a mediilor de repartizare, va avea loc în perioada 31 iulie – 1 august 2025, conform unui grafic care va fi afișat pe site la adresa https://isjbotosani.ro/

Citeste mai mult

Economie

Programul SGR-RetuRO ar putea fi extins la borcane și cartoane de lapte. Ce spune ministrul Mediului

Publicat

Publicitate

Programul SGR-RetuRO ar putea fi extins la borcane și cartoane de lapte. Autoritățile analizează extinderea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) la alte tipuri de ambalaje, cum ar fi borcane sau cartoane de lapte, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoioanu, la Antena 3 CNN

„Ne uităm să extindem acest sistem, cu alte tipuri de ambalaje. Cu același tip de echipament, pentru că operatorii au făcut deja investiții”, a declarat Diana Buzoianu.

Programul SGR-RetuRO ar putea fi extins la borcane și cartoane de lapte

Potrivit acesteia, urmează să fie analizate toate aspectele pentru a „ne asigura că nu facem mai mult rău decât bine”. „Suntem în discuții cu RetuRO tocmai pentru a identifica mai multe tipuri de ambalaje care astăzi nu pot fi puse în aceste echipamente,” a mai precizat Diana Buzoianu.

Sistemul Garanție-Returnare (SGR) se aplică în prezent doar anumitor tipuri de ambalaje. Sistemul se concentrează pe ambalajele primare nereutilizabile pentru băuturi, cum ar fi cele din PET, sticlă sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 litri și 3 litri.

Sistemul de Garanție – Returnare presupune ca la achiziția unei băuturi, consumatorul să plătească pe lângă prețul produsului o garanție (50 de bani / ambalaj) pe care o va revendica de la aparatele de colectat în momentul în care returnează ambalajul gol.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Violența domestică, în cifre alarmante: Peste 61.000 de cazuri în doar 6 luni. Mii de victime au refuzat brățara electronică pentru agresor

Publicat

Publicitate

Poliția Română a anunțat că în primele șase luni ale anului au fost înregistrate peste 61.000 de cazuri de violență domestică, în proporții aproape egale în mediul urban și rural.

De asemenea, din datele transmise de Poliție, în 1.248 de situații, a fost pusă în aplicare măsura de obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere (cunoscut ca ‘brățara electronică’, n.r.).

Pe de altă parte, în 4.042 de situații, victimele au refuzat măsura de obligare a agresorului de a purta acest dispozitiv.

Conform unui comunicat al Poliției Române remis sâmbătă, în prima jumătate a anului în curs polițiștii au intervenit la 61.431 de cazuri de violență domestică, dintre care 30.433 în mediul urban și 30.998 în mediul rural.

De asemenea, polițiștii au emis 5.956 de ordine de protecție provizorii, 2.271 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată.

Tot în primele 6 luni ale anului, numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenței domestice a scăzut cu 19% față de primele 6 luni ale anului 2024, de la 28.117 la 22.742 de fapte. Au fost înregistrate scăderi, comparativ cu perioada similară din anul 2024, pentru lovire sau alte violențe (de la 17.067 la 12.807 fapte), amenințare (de la 3.574 la 2.738 fapte) și nerespectarea ordinelor de protecție provizorii (de la 380 la 344 de fapte).

Publicitate

Cea mai mare pondere în cadrul infracțiunilor o reprezintă ‘lovirea sau alte violențe’ – 56% (12.807 fapte).

În aceeași perioadă, instanțele judecătorești au emis 6.483 de ordine de protecție, 2.271 fiind provenite din ordine de protecție provizorii.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate 2.572 infracțiuni. La nivel național, au fost emise 5.956 de ordine de protecție provizorii, 2.271 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție provizoriu, au fost sesizate 344 de infracțiuni, dintre care 217 în mediul urban și 127 în mediul în rural.

Totodată, în 1.248 de situații, a fost pusă în aplicare măsura de obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.

În 4.042 de situații, victimele au refuzat măsura de obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.

Începând cu data de 1 octombrie 2024, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a intrat în ultima etapă de implementare, astfel sistemul a fost operaționalizat în 18 județe, respectiv Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.

De asemenea, tot începând cu 1 octombrie 2024, sistemul de monitorizare electronică se aplică și în cadrul procedurilor de control judiciar, control judiciar sub cauțiune și arest la domiciliu, în cauzele în care organele judiciare vor dispune obligația de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere în sarcina inculpatului cercetat penal. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending