Connect with us
Publicitate

Actualitate

Este OFICIAL! Șoferii cu categoria B pot conduce și scutere de 125 cmc

Publicat

Publicitate

Curtea Constituțională a României a dat undă verde legii care prevede că posesorii de permis auto categoria B, au voie să conducă și scutere de până la 125 de centimetri cubi. Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, ca neîntemeiată, sesizarea depusă de preşedintele Klaus Iohannis privind ordonanţa de urgenţă care le permite posesorilor de carnet categoria B să conducă scutere, scrie realitatea.net.

Legea transmisă către promulgare completează OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice în sensul extinderii valabilităţii permiselor de conducere eliberate pentru categoria B şi pentru motocicletele cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW şi cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/ kg, categoria A1. De asemenea, sunt instituite anumite condiţii pentru deţinătorii permiselor de categoria B care doresc să conducă şi motociclete de tipul celor anterior menţionate.

CCR a constatat că dispoziţiile legii criticate de preşedinte respectă exigenţele constituţionale ale art.1 alin.(5) referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii.

Referitor la critica privind depăşirea limitelor reexaminării, CCR susţine că, prin forma legii adoptată ulterior reexaminării, legiuitorul a realizat o corelare a noilor reglementări cu soluţia legislativă existentă în actuala reglementare, această formă fiind menită să asigure integrarea organică a noilor dispoziţii în ansamblul legislaţiei, precum şi punerea lor în acord cu prevederile actelor normative cu care se află în conexiune.

Astfel, Curtea a constatat că dispoziţiile legii criticate au fost adoptate cu respectarea art.77 alin.(2) din Constituţie, astfel cum acesta a fost interpretat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi, implicit, a art.147 alin.(4) din Constituţie referitor la efectele obligatorii ale deciziilor instanţei constituţionale.

În ceea ce priveşte critica potrivit căreia sintagma “experienţă de cel puţin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B” încalcă principiul clarităţii şi previzibilităţii legii, CCR a reţinut că maniera de reglementare a dispoziţiilor legale analizate nu le lipseşte pe acestea de claritate, precizie şi previzibilitate, înţelesul lor putând fi dedus din interpretarea sistematică a ansamblului normativ cu care acestea se află în relaţie.

Publicitate

Anul trecut, în iulie, şeful statului a solicitat reexaminarea acestui act normativ de către Parlament din următoarele motive: plasarea greşită a intervenţiei legislative, precum şi neclaritatea legii din perspectiva modului în care se va face dovada absolvirii celor 10 ore de pregătire practică, dacă această dovadă trebuie deţinută fizic şi prezentată în cazul unui control de fiecare conducător de vehicule, alături de permisul de conducere. De asemenea, preşedintele a invocat lipsa de claritate a intenţiei legiuitorului de a acorda dreptul posesorilor permiselor de conducere eliberate pentru categoria B de a conduce doar motociclete cu transmisie automată din categoria A1.

La sfârşitul lunii decembrie, în urma reexaminării, Parlamentul a transmis spre promulgare legea pentru completarea OUG 195/2002.

Iohannis arăta în sesizarea la CCR că legea introduce o nouă literă, cu următorul cuprins: permisele de conducere eliberate pentru categoria B sunt valabile şi pentru motociclete cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW şi cu un raport putere/ greutate de cel mult 0,1 kW/ kg, categoria A1, cu condiţia ca deţinătorii permiselor să aibă vârsta de minimum 24 de ani împliniţi, o experienţă de cel puţin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B şi fac dovada, printr-o adeverinţă, că au absolvit un curs de pregătire practică de minimum 10 ore în acest sens în cadrul unei unităţi autorizate de pregătire a conducătorilor de vehicule.

Publicitate

Adeverinţa obţinută se înscrie în Registrul naţional al cursanţilor gestionat de către Autoritatea Rutieră Română, iar informaţia deţinerii acesteia se transmite pe cale electronică Direcţiei Generale Permise de Conducere şi Înmatriculări în vederea introducerii menţiunilor corespunzătoare în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate.

Conform preşedintelui, deşi Parlamentul trebuia să îşi limiteze intervenţia la cadrul trasat de cererea de reexaminare, acesta a reconfigurat condiţiile în care deţinătorul unui permis pentru categoria de vehicule B ar putea utiliza permisul şi pentru motocicletele cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, excedând acestor limite.

În procedura de reexaminare, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adus o serie de amendamente, printre care înlocuirea sintagmei “deţinătorii permiselor trebuie să aibă (…) permisul pentru categoria B obţinut de minimum 3 ani” cu sintagma “deţinătorii permiselor să aibă (…) o experienţă de cel puţin 3 ani de conducere pentru categoria de vehicule B”.

Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a menţinut sintagma “o experienţă de cel puţin”, însă a redus cu un an durata menţionată, şi anume la cel puţin 2 ani.

Preşedintele cerea CCR să admită sesizarea şi să constate că legea este neconstituţională, în condiţiile în care intervenţiile realizate de Parlament au fost făcute cu depăşirea limitelor cererii de reexaminare şi cu nerespectarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

ITM Botoșani: Pentru angajatori – Legea nr.367/2022 privind dialogul social a fost modificată și completată

Publicat

Publicitate

Legea Dialogului Social nr. 367/2022 prevede că negocierea colectivă este obligatorie la nivelul unităților care au cel puțin 10 angajați/lucrători. În cazul în care intr-o unitate nu există contract colectiv de muncă, angajatorul sau orice altă persoană îndreptățită  să participe la negocierea colectivă, conform prezentei legi, poate iniția negocierea contractului colectiv de muncă în orice moment(art.108, alin.3 din Legea nr. 367/2022).

Pentru angajați, negocierea colectivă generează avantaje multiple precum: mai multă justiție socială, drepturi superioare privind condițiile de muncă și de angajare, salariile, securitatea și sănătatea în muncă, aplicarea principiului egalității de șanse și tratament, protecție suplimentară în exercitarea drepturilor legale, concilierea vieții profesionale cu cea de familie, locuri de muncă și venituri mai stabile, o influență mai mare la locul de muncă și participarea la procesele decizionale.

Pentru angajatori, negocierea colectivă aduce avantaje privind asigurarea păcii sociale și a unui climat de muncă favorabil performanței, productivitatea și loialitatea personalului îmbunătățite,participarea mai mare a forței de muncă la locul de muncă, eficacitate și planificare bugetară, rezolvarea timpurie a litigiilor.

Neîndeplinirea de către angajatori a obligației privind negocierea colectivă constituie contravenție și se sancționează cu amendă de  la 15.000 lei la 20.000 lei.

Citeste mai mult

Eveniment

Ajutor de încălzire iarna 2024 – 2025. Cine beneficiază și ce acte sunt necesare

Publicat

Publicitate

Ajutor de încălzire iarna 2024 – 2025. Cum se calculează, cine beneficiază și ce acte sunt necesare sunt întrebările pe care și le pun potențialii beneficiari.

Suma se calculează în funcție de venitul persoanei sau familiei. Astfel, ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă în funcție de venitul net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, au transmis reprezentanții Ministerului Muncii.

Venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul pentru încălzire este de:

  • 1386 lei /persoană în cazul familiei
  • 2053 lei, în cazul persoanei singure

Venit mediu lunar pe membru de familie sau persoană singură în procente:

  • Mai mic de 200 lei: 100% compensație
  • Între 200,1 și 320 lei: 90% compensație
  • Între 320,1 și 440 lei: 80% compensație
  • Între 440,1 și 560 lei: 70% compensație
  • Între 560,1 și 680,1 lei: 60% compensație
  • Între 680,1 și 920 lei: 50% compensație
  • Între 920,1 și 1040 lei: 40% compensație
  • Între 1040,1 și 1160 lei: 30% compensație
  • Între 1160,1 și 1280 lei: 20% compensație
  • Între 1280,1 și 1386 lei (pe membru de familie): 10% compensație
  • Între 1280,1 și 2053 lei (pentru persoană singură): 10% compensație

Poți lua ajutor de încălzire dacă ți-a crescut pensia? Ce spune Marcel Ciolacu

Ajutorul de încălzire contribuie la acoperirea facturilor la gaze, lemne sau alte surse de încălzire.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că persoanele ale căror pensii au crescut după recalculare vor primi în continuare ajutor de încălzire pentru iarna 2024 – 2025.

Publicitate

”Venim cu o decizie importantă și în privința ajutorului pentru încălzire: sumele rezultate în urma recalculării pensiilor nu se iau în calcul la stabilirea drepturilor pentru acest tip de ajutor.

Rămâne valabil ultimul talon de pensie emis înainte de recalculare. În acest fel, ne asigurăm că un număr cât mai mare de pensionari pot primi în continuare sprijinul în următoarea perioada”, a transmis Marcel Ciolacu.

Ajutorul de încălzire se acordă și în iarna 2024 – 2025

Pensionarii care primesc ajutor pentru încălzire vor beneficia de bani și în iarna 2024 – 2025. Anunțul a fost făcut de Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Publicitate

”Ajutorul pentru încălzirea locuințelor și suplimentul pentru energie, energie termică, gaze naturale, energie electrică, combustibili solizi sau petrolieri va fi acordat în continuare tuturor persoanelor care au beneficiat de acest sprijin.

Potrivit Ordonanței de urgență adoptate astăzi de Guvern, cuantumul majorat al pensiilor, rezultat în urma procesului de recalculare potrivit Legii 360/2023 din sistemul public de pensii, nu se ia în calcul la stabilirea drepturilor la ajutorul pentru încălzirea locuinței și la suplimentul pentru energie.

Pentru a obține aceste drepturi, pensionarii vor prezenta ultimul talon de pensie emis înainte de recalcularea acestei pensii.

Măsura se va aplica 1 septembrie 2024 – 15 octombrie 2025”, a anunțat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, citat de Antena 3.

Ajutor de încălzire iarna 2024 – 2025: Condiții

Veniturile care vor fi luate în calcul la stabilirea ajutorului pentru încălzirea locuinței reprezintă totalitatea veniturilor nete pe care le realizează persoana singură sau, după caz, membrii familiei, în luna anterioară lunii în care se solicită ajutorul pentru încălzire.

Veniturile care se iau în calcul sunt aceleași ca și în cazul ajutorului social, respectiv salarii, pensii, indemnizații de șomaj, alte drepturi de asigurări sociale, indemnizații speciale etc., cu excepţia:

  • alocaţiei pentru susţinerea familiei
  • alocaţiei de stat pentru copii
  • bugetului personal complementar lunar şi a prestaţiilor sociale privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
    burselor școlare
  • stimulentului educațional oferit sub formă de tichet social pentru stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor proveniți din familii defavorizate;
  • sprijinului financiar prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 1.488/2004 privind aprobarea criteriilor şi a cuantumului sprijinului financiar ce se acordă elevilor în cadrul Programului național de protecție socială „Bani de liceu”
  • veniturilor obținute din activitățile cu caracter ocazional desfășurate de zilieri
  • sumelor ocazionale acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale cu caracter de despăgubiri sau sprijin financiar pentru situații excepționale.

Ajutor de încălzire iarna 2024 – 2025: Acte necesare

1. Cerere şi declaraţie pe proprie răspundere, însoţită de documentele doveditoare

2. Documente de identitate titular şi membrii (B.I., C.I., C.I.P., P, P.S.T., P.S.P., D.I.);

3. Copie factura energie termică, gaze naturale, energie electrică;

4. Acte doveditoare privind locuinţa:

– Contract de vânzare-cumpărare;

– Contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere sau cu clauză de habitaţie;

– Contract de închiriere;

– Contract comodat;

– Certificat de moştenitor/act succesiune;

– Împuternicire notarială întocmită de proprietarul locuinţei sau de titularul contractului de închiriere, ori de reprezentantul legal al persoanei singure care nu a împlinit vârsta de 16 ani;

– Titularii trebuie să facă dovada legală a gospodăririi separate (factură de curent electric, factură de gaze, factură de apă) în situaţia în care la o adresă locuiesc mai multe familii;

– Adeverinţă de la Asociaţia de Proprietari/Locatari din care să rezulte numele, prenumele, persoanelor înregistrate în cartea imobilului şi care figurează la cotele de întreţinere; codul radet; adresa de e-mail a asociaţiei;

– Alte documente, după caz.

5. Ajutor de încălzire iarna 2024 – 2025 – Acte doveditoare privind componenţa familiei:

– Copie act de identitate solicitant şi ale tuturor membrilor familiei care au vârsta peste 14 ani (B.I., C.I., C.I.P.);

– Copie certificate de naştere ale copiilor pâna în 14 ani;

– Copie certificat de căsătorie;

– Hotărâre de divorţ/act notarial – dacă este cazul.

– Declaraţie pe propria răspundere că persoanele sunt despărţite în fapt – dacă este cazul.

– Certificat de deces – dacă este cazul .

– Copie hotărâre judecătorească definitivă de încredinţare a copilului sau încuviinţare a adopţiei, Hotărârea Comisiei pentru Protecţia Copilului privind măsura de plasament familial al minorului, Decizia Directorului General al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sau Hotărârea Judecătorească privind măsura plasamentului în regim de urgenţă/Hotărârea Judecătorescă de instituire a tutelei/curatelei sau, după caz, Dispoziţia Autorităţii tutelare, potrivit legii şi dacă este cazul.

– Alte acte doveditoare privind componenţa familiei, după caz;

6. Acte doveditoare privind veniturile:

– Adeverinţa de salariat pentru toţi membrii familiei, din care să reiasă venitul net obţinut în luna anterioară depunerii cererii, valoarea bonurilor de masă sau menţiunea că nu se primesc bonuri, prime, indemnizaţii de hrană etc.

– Copii taloane pensie (pentru toate tipurile de pensie)/adeverinţă de la Casa de Pensii din luna anterioară depunerii cererii;

– Adeverinţă eliberată de Casa de Pensii din care să reiasă dacă figurează cu dosar de pensie, dacă este cazul;

– Copie talon de plată a indemnizaţiei de şomaj şi/sau venitul lunar de completare a şomajului;

– Copii talon alocaţie de stat, plasament sau alte indemnizaţii, din luna anterioară depunerii cererii;

– Copii taloane indemnizaţie handicap sau orice alte indemnizaţii acordate conform legii, venit din luna anterioară depunerii cererii;

Venituri realizate din arendare, dobânzi bancare, înstrăinare de bunuri etc., dacă este cazul; (în funcţie de veniturile obţinute, vor putea fi solicitate la depunere acte suplimentare, de exemplu: un extras de cont pentru luna în care se depune cererea pentru a constata dacă persoana sau familia deţine un depozit bancar cu valoare mai mare de 3000 lei).

Persoanele apte de muncă, ce nu realizează venituri din salariu sau din alte activitaţi, au obligaţia de a prezenta o adeverinţă care să ateste că sunt înregistrate în evidenţă agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene.

7. Alte documente doveditoare:

-Declarație GDPR

-Persoanele care deţin autoturisme – copie carte autoturism /talon autoturism (din care să reiasă anul de fabricaţie al autoturismului);

– Pentru persoanele care solicită ajutor pentru încălzirea locuinţei cu energie electrică, contract de debranşare energie termică/gaze naturale sau adeverinţă eliberată de către administraţia blocului, în care să se specifice că încălzirea locuinţei se face cu energie electrică;

– Orice alte documente solicitate, după caz.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfinții Mucenici Trofim, Savatie și Dorimedont

Publicat

Publicitate

În veacul al treilea, în timpul domniei împăratului roman Probus (276-282), pe când Atticus era guvernatorul Antiohiei, au sosit în această slăvită cetate doi cetăţeni de vază, Creştini cu credinţa, Trofim şi Savatie. Ei au sosit tocmai în toiul unui festival păgânesc, în care se aduceau jertfe idolului lui Apollon, ce se afla lângă Dame.

Observându-se că aceşti cetăţeni nu participă la necuratele jertfe, cineva l-a informat de aceasta pe Atticus. Atticus i-a adus pe cei doi la judecată, şi văzând că ei refuză să se lepede de Hristos, i-a torturat în chip bestial, pe rând. După ce l-a torturat şi l-a bătut astfel pe Trofim, Atticus l-a trimis în Frigia la Dionisie, care era un călău şi mai bestial al creştinilor decât el. Apoi Atticus l-a scos pe Savatie din închisoare şi a început să îl judece după felul păgânesc. întrebat fiind care îi este patria şi rangul, Savatie a zis: „Rangul meu şi patria mea şi slava mea şi bogăţia mea sunt Hristos Domnul, Fiul lui Dumnezeu, Carele Viu este în veci, şi prin a Cărui Providenţă s-au făcut şi se ţin în viaţă toate câte sunt”.

Pentru acest răspuns el a fost bătut şi sfâșiat cu unghii de fier până când i s-au văzut oasele de sub carne, în aceste torturi bestiale Sfântul şi-a dat duhul său. În Frigia, călăul Dionisie l-a dat pe Trofim unor torturi încă şi mai mari, căci îl chinuia bestial, apoi îl arunca în închisoare spre a-l scoate la torturi şi mai mari. Dar la el în temniţă venea un cetăţean de vază al acelei cetăţi, Dorimedont, care în taină era creştin, şi îi slujea lui.

Când a aflat despre acestea torţionarul, el i-a torturat şi pe Trofim şi pe Dorimedont la fel, apoi i-a aruncat la fiarele sălbatice, dar fiarele sălbatice nu s-au atins de ei. Sfântul Dorimedont chiar a strigat la ursoaică şi a tras-o de urechi, spre a o provoca să îl sfâșie, dar ursoaica s-a făcut chiar mai blândă. La urmă călăul a poruncit ca Sfinţii Trofim şi Dorimedont să fie decapitaţi cu sabia. Sufletele acestor mucenici sălăşluiesc acum în ceruri.

Citeste mai mult

Actualitate

Peste 30 de adolescente cu vârste între 15 şi 17 ani, din judeţul Botoşani, au devenit mame, de la începutul acestui an

Publicat

Publicitate

Peste 30 de adolescente cu vârste între 15 şi 17 ani, din judeţul Botoşani, au devenit mare, de la începutul acestui an, potrivit unor date prezentate, miercuri, de purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) “Mavromati”, Ioan Asaftei.

Potrivit oficialului SJU, din cele 33 de mame minore, şapte au vârsta de 15 ani, opt au vârsta de 16 ani, iar 18 au împlinit 17 ani.

Cele mai multe dintre mămicile minore, 26 sunt din mediul rural, iar şapte din mediul urban.

În cazul a patru bebeluşi născuţi de mame minore, a fost instituită măsura plasamentului la asistenţi maternali profesionişti, în timp ce patru cupluri mamă- copil au fost transferate din Maternitate la Centrul Maternal ” Micul Prinţ” Botoşani.

Cele 33 de mame minore au dat naştere la 20 de băieţei şi 13 fetiţe. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending