Procurorii Serviciului Teritorial Suceava din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 26 de persoane fizice și juridice într-un dosar privind săvârșirea unor fapte de dare și luare de mită, abuz în serviciu sau fals intelectual, se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de DNA.

Printre persoanele trimise în judecată se află și comisari ai Gărzii Naționale de Mediu Botoșani și angajați ai Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, în legătură cu protejarea intereselor unor firme care nu respectau normele de mediu.

Potrivit DNA, un comisar de mediu în cadrul Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Botoșani, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a 11 infracțiuni de luare de mită, dar și pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, infracțiuni de fals intelectual, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată sau folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite în formă continuată (14 acte materiale), precum și complicitate la infracțiunea menționată.

De asemenea, un alt comisar de mediu este acuzat de săvârșirea a șapte infracțiuni de luare de mită, șapte infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, șapte infracțiuni de fals intelectual, precum și de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite în formă continuată (3 acte materiale), precum și complicitate la infracțiunea menționată.

Un comisar de mediu este acuzat de săvârșirea a patru infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, trei infracțiuni de fals intelectual, precum și de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată sau folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Un altul, tot de la Garda de Mediu, a fost trimis în judecată pentru două infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și 2 infracțiuni de fals intelectual.

Un comisar de mediu în cadrul Gărzii Naționale de Mediu este acuzat de două infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și două infracțiuni de fals intelectual, în timp ce o colegă a sa este acuzată de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și fals intelectual.

Totodată, un consilier în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Botoșani este acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită în formă continuată și o complicitate la luare de mită, trafic de influență, abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două în formă simplă și una în formă continuată – 6 acte materiale), fals intelectual (două infracțiuni în formă simplă, una în formă continuată și sub forma instigării), precum și de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

O altă angajată a APM, care era șef serviciu Serviciu Avize, Acorduri, Autorizații în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, este trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie sub forma instigării la infracțiunea la fals intelectual.

În același dosar, primarul comunei Mihălășeni a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Doi administratori al unor societăți comerciale sunt și ei cercetați pentru săvârșirea unor infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, infracțiuni de complicitate la fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată și dare de mită

De asemenea, șase firme și reprezentanții acestora sunt acuzați de săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă simplă sau continuată.

Anterior, în cauză, procurorii anticorupție au încheiat trei acorduri de recunoaștere a vinovăției cu o firmă și două persoane fizice, care erau acuzate de săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Potrivit DNA, în perioada aprilie – octombrie 2022, inculpații menționați mai sus, funcționari publici în cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani și Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, și-ar fi îndeplinit în mod defectuos îndatoririle de serviciu, prin încălcarea dispozițiilor legale, în contextul activităților de inspecție și control desfășurate în domeniul protecției mediului la diverși agenți economici și unități administrativ – teritoriale (comisari de mediu) ori în contextul activității de emitere/ revizuire/ acordare viza anuală. Cât și de urmărire a îndeplinirii cerințelor legislației de mediu din actele de reglementare(angajați în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului).

Concret, aceștia ar fi omis să ateste în documentația de control întocmită, cu ocazia controalelor efectuate, toate faptele de încălcare a legislației de mediu ori ar fi atestat aspecte necorespunzătoare adevărului cu privire la neconformități/ încălcări ale legislației de mediu identificate, pentru care nu ar fi aplicate sancțiunile legale.

De exemplu, inculpații, funcționari publici, nu ar fi aplicat sancțiunile corespunzătoare în cazul unor incendii de vegetație despre care cunoșteau că ar fi fost provocate intenționat, în aceeași manieră procedând și în cazul unor depozitări nelegale de deșeuri din construcții și demolări ori în ceea ce privește evidența necorespunzătoare a uleiurilor uzate și a produselor chimice utilizate.

”În același context, o parte dintre inculpați ar fi permis accesul la informații ce nu sunt destinate publicității unor agenți economici pe care i-ar fi anunțat cu privire la sesizările/ controalele care îi vizau ori alte controale tematice/ inopinate care urmau să se desfășoare. În plus, pentru ‘serviciile’ oferite în sensul anterior menționate, inculpații (…), în calitate de comisari de mediu, ar fi pretins și primit, în mod direct sau prin intermediar, sume de bani sau alte foloase necuvenite, între 300 – 1.000 lei, precum și alte foloase necuvenite (de exemplu trei tone de deșeuri material lemnos, 500 kg grâu etc.). Din probele administrate în cauză a mai rezultat că exista o legătură strânsă între inculpații funcționari din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, Comisariatul Județean Botoșani și inculpații angajați din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani (autoritatea competentă să emită acte de reglementare), respectiv cu inculpata (…), șef serviciu Serviciu Avize, Acorduri, Autorizații în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani și (…), consilier în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani, în vederea sprijinirii societăților controlate, astfel încât să fie urgentate demersurile necesare pentru obținerea autorizațiilor de mediu ori pentru a evita eventuala suspendare a autorizațiilor, în caz de nereguli”, se arată în comunicat.

Concret, în lunile septembrie-octombrie 2022, consilierul în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Botoșani ar fi pretins de la diferiți agenți economici, prin reprezentanții acestora ori în contextul unor cereri formulate pentru proiecte proprii sau pentru persoane apropiate acestora, foloase care nu i se cuvin, respectiv mașini uzate care să corespundă cerințelor pentru obținerea reducerii la achiziția unei mașini noi prin programul rabla, în final funcționarul primind, de la doi agenți economici, documente pentru două mașini uzate, în legătură cu emiterea/ revizuirea/ acordarea vizei anuale, a autorizației de mediu, pentru a nu suspenda autorizația de mediu ori în schimbul avertizării asupra unor controale inopinate. De asemenea, inculpatul ar mai fi pretins și primit o sumă de bani și foloase necuvenite de la un agent economic pentru emiterea autorizației de mediu.

În plus, el le-ar fi oferit ”ajutor” unora dintre reprezentanții agenților economici, prin atestarea de aspecte necorespunzătoare adevărului în conținutul documentației necesare obținerii avizelor de mediu.

În acest dosar s-au dispus măsuri asiguratorii asupra bunurilor mobile și imobile deținute de inculpați în vederea confiscării speciale și a recuperării prejudiciilor.

Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor s-a constituit parte civilă în cauză, în vederea recuperării prejudiciilor.

AGERPRES

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

EMINESCU PEDAGOG (IX)

 Toma Chiricuță rezervă în studiul său un capitol care-l vizează pe Eminescu revizorul școlar (numit în august 1875).  Documentele lăsate  din această calitate  sunt unele care au maxim interes pentru istoria școlii românești, dar și pentru cunoașterea personalității lui Eminescu. În rapoartele sale se găsesc toate ideile pedagogice  asimilate până la nivelul anului 1875 și cele căpătate în urma observațiilor pe teren ca revizor. Pe drept se întreabă Toma Chiricuță: „Ce potrivire putea să fie între ideile acelea înalte, abstracte și generoase, pe care le-a sorbit Eminescu-studentul, din volumele groase de studii, citite prin biblioteci, sau din prelegerile atât de savante, pe care le-a audiat el la Universitățile din Viena și Berlin  și viața noastră națională? Această viață venea dintr-un făgaș de dezvoltare cu totul deosebit, în ceea ce pr4ivește elementele din care se alcătuia și în ce privește spiritul, care adia peste dânsa și o impregna în toate fibrele, decât acela în care se făurise cultura și știința, pe care o importa Eminescu din lumea germană. Orient și Occident, iată cuvintele care pot exprima mai concis antinomia reală în care se află Eminescu la începutul activității sale  de revizor școlar”. Privind această activitate de doar un an a lui Eminescu, Toma Chiricuță ne îndeamnă ca în primul rând să vedem entuziasmul extraordinar cu care se avântă în această muncă, o muncă ce completează pe cei patru Eminescu: vizionarul, sentimentalul, cugetătorul și reformatorul. Din această perspectivă, autorul studiului  ne propune: „Luați toate rapoartele lui, îndreptate către minister, sau fie numai acelea îndreptate către un simplu prefect, recitiți acel memorabil raport privitor  la conferințele cu învățătorii rurali din județul Iași („Raportul asupra conferințelor cu învățătorii din județul Iași”) treceți apoi la acela privitor la „Reorganizarea școalelor rurale din județul Vaslui” cu toate anexele lui, nu lăsați la o parte toate rapoartele, foarte multe,  îndreptate către prefectul de Iași, către prefectul de Vaslui și către ministrul instrucției, lupta lui Eminescu cu realitățile sociale, și în special cu administrația, numai pentru a-și coborî în faptă o picătură măcar din uriașul ocean de lumină și patriotism pe care îl purta în suflet”.  Observând că la conferințele cu învățătorii foarte mulți lipseau, spre exemplu la conferințele din Iași din 54 de învățători s-au prezentat doar 24, a simțit nevoia să  descopere cauzele.  Din rapoarte sale reiese că acestea nu s-au ținut în anii din urmă sau au fost organizate de formă.  Sub conducerea sa, conferințele au fost cu mult mai mult decât o formalitate.

Toma Chiricuță, studiind atent rapoartele întocmite de Eminescu, descoperă un  revizor practic, înțelept și iubitor de destinul școlii.  Mai mult, din raportul privind reorganizarea școlilor rurale din județul Vaslui, Toma Chiricuță este îndreptățit să spună că este unic în analele școlii noastre: „Căci în el se oglindește, pe lângă o minunată înțelegere a realităților sociale de la noi, pe lângă o pătrundere adânc sociologică a  problemei învățământului și a educației în genere, dar și un spirit de viziune practică a dezlegărilor celor mai bune a acestei probleme”.

Autorul studiului reia un pasaj din acest raport al lui Eminescu și care vizează județul Vaslui: „Impresia generală care mi-au făcut-o școalele rurale din acest județ a fost rea.  Pretutindeni frecvența mică, pretutindeni sărăcia muncitorului agricol, mortalitatea adesea înspăimântătoare, greutățile publice și angajamentele de muncă născute din aceste greutăți, aproape insuportabile. Atât mediul social, cât și administrația, fac să fie școala un lucru aproape de prisos.  Nu cutez încă a mă pronunța asupra cauzelor acestei stări de lucruri, însă cred de pe acum că ea nu se poate schimba decât prin un alt sistem de dări și prin o organizare mai liberă a muncii”. Pasiunea la extrem pusă în activitatea de revizor școlar  i-a adus unele probleme în raport cu șefii învățământului, inclusiv cu ministrul. De fapt D. Caracostea, în „Personalitatea lui M. Eminescu”, spune: „Atât prin puternica vitalitate sădită în el și vădită în portretul său fizic cât și prin intelect, temperament și întreg felul de a simți și lucra, personalitatea lui Eminescu, în ce avea mai adânc, e caracterizată printr-o sete nemărginită de afirmare a vieții, în toate domeniile, până la limita în care e îngăduit să se încordeze firea omenească”. (VA URMA)

În perioada ianuarie-mai 2025, au fost integrate pe piața muncii datorită măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă implementate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani un număr total de 1.482 persoane.

Din totalul persoanelor ocupate până la data de 31 mai 2025, 729 au peste 45 de ani,    219 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 65  au între 30 și 35 de ani, 132 au între 25 și  30 de ani, iar 337 sunt tineri sub 25 de ani. Din totalul persoanelor ocupate, 469 sunt tineri NEETs.

Numărul femeilor încadrate este de 614, iar al bărbaţilor de 868, ponderea acestora în totalul persoanelor încadrate fiind de 41,43%, respectiv de 58,57 %.

În funcţie de rezidenţă, 630 persoane angajate în perioada de referinţă provin din mediul urban, iar 852 persoane sunt din mediul rural.

Nivelul  de  pregătire  al  persoanelor  pentru  care  a  fost identificat un loc de muncă arată că cele mai multe au studii liceale (524), profesionale (386), gimnaziale 384),  postliceale (34) iar (103) fiind cu studii universitare. Din totalul persoanelor încadrate prin intermediul AJOFM Botoșani la data de 31.05.2025,  un număr de 360 persoane fac  parte  din  categoria  celor    greu şi foarte greu           ocupabile .

Precizăm că încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele AJOFM Botoşani.

În perioada de referință, numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 4.178  persoane.

FOTO cu caracter generic

„Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi Inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, profesor Bogdan Suruciuc.
Inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Botoșani a vorbit despre rezultatele finale ale elevilor din județ la examenul de Bacalaureat 2025, despre examenele de Evaluare Națională, dar și despre Olimpiadele Naționale care au avut loc în acest an la Botoșani. Nu mai puțin de nouă etape naționale ale olimpiadelor au avut loc în 2025 în județul nostru, iar cu implicarea profesorilor, elevilor voluntari, a oamenilor de afaceri și a Inspectoratului Școlar al Județului Botoșani organizarea a fost exemplară. Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare.