Opt persoane și-au pierdut viața, în ultimii ani, în timp ce se aflau la scăldat sau pescuit. Râul Prut este locul unde s-au produs cele mai multe dintre tragedii.

Vara îi îndeamnă pe oameni la scăldat, însă, pentru evitarea unor adevărate drame, este foarte important să aleagă doar locurile special amenajate. Condițiile de înot pot fi imprevizibile în râuri, iazuri, lacuri sau în mare.

De cele mai multe ori, tragediile la scăldat se produc, fie din cauza faptului că persoanele respective nu știu să înoate foarte bine, fie intră în ape în care curenții sunt puternici sau în locuri unde nivelul apei se schimbă brusc și nu mai reușesc să iasă la suprafață.

Din acest motiv, recomandăm tuturor cetăţenilor să respecte următoarele măsuri de siguranță atunci când merg la scăldat:

✔ frecventaţi doar locurile special amenajate pentru înot şi scăldat;

✔evitaţi scăldatul în lacuri, canale sau alte cursuri de apă unde malurile sunt abrupte, curenţii foarte puternici, albiile nămoloase sau acoperite cu plante, pietre, crengi sau trunchiuri de copaci;

✔evitaţi să intrați singuri în apă, fără a avea alte persoane prin apropiere, mai ales dacă nu ştiţi să înotaţi;

✔ nu intrați în apă după ce ați consumat alcool sau pe timp de noapte;

✔ nu intrați în apa rece după expunerea prelungită la soare;

✔nu săriți de pe platforme, poduri sau alte construcţii;

✔nu lăsați niciodată copiii nesupravegheați în apă sau în apropierea acesteia, nici măcar în piscinele achiziționate pentru cei mici;

✔ echipamentele speciale pentru siguranța înotului (colac de salvare, aripioare sau tuburi gonflabile etc.) trebuie utilizate de către copii, sub atenta supraveghere a unui adult.

Memorialul Ipotești și Casa Corpului Didactic Botoșani invită profesorii de limba și literatura română și publicul interesat la un nou dialog cu genericul „Cum îl mai citim pe Eminescu?”, la care vor participa Mihai Zamfir și Mihaela Mancaș. Dialogul va avea loc în data de 13 iunie 2025, începând cu ora 13:00, în Amfiteatrul „Laurențiu Ulici” al Memorialului Ipotești.

Mihai ZAMFIR este profesor emerit al Facultății de Litere a Universității din București. Este specialist în stilistică, istorie literară și literatură comparată. A fost profesor la Universitatea din Lisabona (1972-1975), cofondator al Secției de Portugheză de la Universitatea din București (1975), Subsecretar de Stat la Ministerul Educației și Cercetării (1990-1993), Ambasador al României în Portugalia (1997-2001) și în Brazilia (2007-2012).

A publicat numeroase articole și  sinteze de specialitate: Proza poetică românească în secolul al XIX-lea (1971), Introducere în opera lui Al. Macedonski (1972), Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian (1976), Poemul românesc în proză (1981), Formele liricii portugheze (1985), Cealaltă față a prozei (1988), Din secolul romantic (1989), Discursul anilor ’90 (1997), Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române (vol. I, 2011, 2012; vol. II, 2017). Este autorul romanelor Poveste de iarnă (1987), Acasă (1992), Educație târzie (2 vol., 1998-1999), Fetița (2003), Se înnoptează. Se lasă ceață (2006), În așteptare (2020). O selecție a articolelor sale de după 1990 a apărut în volumele Jurnalul indirect (2 vol., 2015) și Alt jurnal indirect (2020).

„Literatura e o superviață. E o viață la pătrat sau chiar la cub. E ceea ce ne face unici în Univers. Suntem ființe care știm că vom dispărea, care știm că Universul însuși va dispărea, care știm că nu însemnăm nimic în raport cu dimensiunile Universului. Cu toate acestea, ne încăpățânăm să facem lucrul cel mai inutil, aparent. Ne încăpățânăm să oferim o mică șansă celor din jurul nostru. Numesc această mică șansă – literatura. Ea reprezintă un fel de superviață, pentru că, de fapt, contrazice frontal tot ceea ce viața «reală»  înseamnă”, afirma într-un interviu Mihai Zamfir.

Mihaela Mancaș este profesor emerit al Facultății de Litere a Universității din București. Este specialistă în stilistică literară, istoria limbii române literare, poetică, retorică și traducătoare din limba franceză.

A contribuit la elaborarea unor volume colective și a unor dicționare fundamentale din domeniul lingvisticii. Este membră a Societății Române de Lingvistică și a Societății de Științe Filologice. A publicat numeroase articole în reviste de specialitate din țară și din străinătate, precum și numeroase studii: Stilul indirect liber în româna literară (1972); Istoria limbii române literare (1974); Limbajul artistic românesc în secolul al XIX-lea (1983); Limbajul artistic românesc în secolul XX (1991); Limbajul artistic românesc modern. Schiță de evoluție (2005); Tablou și acțiune. Descrierea în proza narativă românească (2005); Lexicul afectivității și poezia românească din secolul XX (2014); Metafora afectivității în poezia românească (2020); Stil și stilistică, vol. I-II (2022); volume în colaborare: Structuri tematice și retorico-stilistice în romantismul românesc (1976); Dicionário romeno-português (1977), Dicționar general de științe. Dicționarul științelor limbii (1997); ed. a 2-a, revăzută și adăugită, Dicționar de științe ale limbii (2001; 2005).

Activitatea științifică și universitară a Mihaelei Mancaș este omagiată în volumele: Text și discurs. Omagiu Mihaelei Mancaș (2011) și Limbă, societate, cultură. In honorem Liliana Ionescu-Ruxăndoiu și Mihaela Mancaș, vol. I-II (2021).

Proiectul „Zilele Eminescu, ediția iunie” este finanțat de Ministerul Culturii prin axa de proiecte prioritare. Ediția din iunie 2025 a Zilelor Eminescu este organizată de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, cu susținerea Consiliului Județean Botoșani, în parteneriat cu Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Cinematograful „Unirea” și cu sprijinul Inspectoratului Școlar Botoșani, al Casei Corpului Didactic, al liceelor și școlilor din oraș și al mediului privat. Programul desfășurat al Zilelor Eminescu poate fi consultat pe pagina Memorialului Ipotești: http://www.eminescuipotesti.ro/

Elevii de clasa a VIII-a vor termina anul școlar 2024 – 2025 vineri, urmând să susțină Evaluarea Națională în perioada 23 – 27 iunie, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.

Pe 23 iunie este programată proba la Limba și literatura română, iar pe 25 iunie cea la Matematică.

Elevii din partea minorităților naționale vor susține proba la Limba și literatura maternă pe 27 iunie.

Rezultatele vor fi afișate pe 3 iulie, până la ora 12:00, și tot în aceeași zi se vor putea vizualiza lucrările scrise și depune contestațiile în intervalul orar 14:00 – 18:00, precum și în zilele de 4 și 5 iulie.

Rezultatele finale vor fi afișate pe 10 iulie, după soluționarea contestațiilor.

Aproape două treimi (64,01%) dintre elevii care au participat la simularea Evaluării Naționale au luat note mai mari sau egale cu cinci la Limba și literatura română, 71,97% la Matematică și 89,16% la Limba și literatura maternă. AGERPRES

Sub îndemnul „Fii silvicultor pentru o zi!”, reprezentanții Ocolului Silvic Trușești împreună cu elevii Liceului „Demostene Botez” și-au propus o incursiune inedită în lumea pădurii și a profesiei de silvicultor, într-un eveniment special, dedicat Zilei Silvicultorului.

Într-un cadru educativ și recreativ deosebit din pădurea Guranda, inginerii Cătălin Ciobanu, Andrei Apalaghie și Pavăl Octavian au organizat cu elevii drumeții și ateliere educative de conștientizare a rolului esențial pe care silvicultorii îl au în protejarea pădurilor, în educația forestieră a comunității și in conservarea patrimoniului natural. Cum și în cât timp se ajunge de la sămânță la pădure a fost curiozitatea copiilor de azi, în timp ce au luat contact cu experiența vieții de silvicultor.

Copiii au fost încurajați pentru a deveni factori activi ai protejării mediului, acționând și corectând propriul stil de viață, și implicit și pe cel al persoanelor din jur. Străbătând pașii firești de cunoaștere prin acțiunea nemijlocită a mediului asupra copiilor aceștia își îmbogățesc zestrea de cunoștințe cu care vor rămâne pentru viitor. Cei prezenți au aflat astăzi că pădurea te învață să fii răbdător, oferind lecții despre fragilitate și forță, ascunzând povești pe care doar tăcerea le poate auzi.

Ziua Silvicultorului trebuie să fie un moment de sărbătoare, dar şi de reflecţie, de conştientizare a importanţei pe care o are pădurea deoarece funcţiile de mediu ale acesteia sunt fundamentale pentru viaţa noastră, a tuturor.

(Comunicat de presă)