Connect with us
Publicitate

Eveniment

Este lege! Bacşişul va putea fi plătit și cu cardul și va fi impozitat

Publicat

Publicitate

În cazul în care pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor se optează pentru evidenţierea bacşişului pe bonul fiscal.

Legea ce reglementează bacșișul, de la 1 ianuarie 2023, a fost adoptată, marți, de Parlament. Potrivit actului normativ, bacșișul va putea fi plătit pe card şi va fi impozitat.

S-au înregistrat 189 voturi „pentru”, 34 „împotrivă” şi 4 abţineri.

Publicitate

Proiectul de lege reglementează definirea bacşişului în vederea evidenţierii acestei sume pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acesteia de veniturile încasate de către operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populaţie şi asigurării fiscalizării bacşişului. Va fi cel mult 15% din valoarea consumaţiei.

Bacșișul, evidențiat pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare

Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 – „Restaurante”, 5630 – „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.

Bacşişul nu poate fi asimilat, din punctul de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

Publicitate

Pentru operatorii economici, bacşişul încasat de la clienţi se evidenţiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia.

Obligațiile localurilor pentru clienți

Operatorii economici au obligaţia de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacşişului oferit, între 0% şi 15% din valoarea consumaţiei.

Nota de plată trebuie să conţină şi o altă rubrică, în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacşiş, în valoare absolută, dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacşişului acordat.

Publicitate

Este interzis operatorilor economici să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului.

Excepții

Prin excepţie, pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor, operatorii economici nu au obligaţia de a evidenţia bacşişul pe bonul fiscal.

Bacşişul se evidenţiază distinct pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate şi este introdus în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacşiş”.

În situaţia în care, la solicitarea clienţilor, utilizatorii eliberează acestora şi factură, bacşişul se evidenţiază distinct şi pe aceasta. Sumele reprezentând bacşiş, astfel evidenţiate în factură, se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici sau altor entităţi plătitoare pe seama cheltuielilor de protocol şi au regimul fiscal al acestora, în limita nivelului de deductibilitate stabilită prin Codul fiscal.

Cum se înregistrează în contabilitate

Sumele provenite din încasarea bacşişului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii, folosind un analitic distinct şi se distribuie integral salariaţilor, pe baza unei evidenţe nominale a acestora.

Operatorii economici stabilesc printr-un regulament intern procedura şi modalitatea de distribuire către salariaţi a sumelor provenite din încasarea bacşişului.

Din punct de vedere fiscal, sumele provenite din încasarea bacşişului, de la client de către operatorul economic, nu pot fi asimilate unui element de natura veniturilor pentru acesta din urmă, iar distribuirea acestora către salariaţi nu poate fi asimilată unui element de natura cheltuielilor.

Sumele provenite din încasarea bacşişului de către salariaţi sunt calificate ca venituri din alte surse şi se supun regimului fiscal prevăzut de Titlul IV – Cap. X din Legea nr. 227/2015, nefiindu-le aplicabile prevederile Titlului V – Contribuţii sociale obligatorii – din acelaşi act normativ. Impozitului pe venit datorat de salariat se reţine la sursă la momentul distribuirii bacşişului de către plătitorii de venituri şi se achită la bugetul de stat, potrivit art. 115 din Codul fiscal. Aceste sume nu pot fi reîncadrate fiscal ca venituri salariale sau asimilate salariilor.

În cazul în care pentru livrarea produselor la domiciliul clienţilor se optează pentru evidenţierea bacşişului pe bonul fiscal.

Dispoziţiile legii intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023. Camera Deputaţilor este for decizional.

sursă: Agerpres

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

S-au speriat și polițiștii de TUPEU: Într-o comună din Botoșani figurează 10.000 de cetățeni din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă

Publicat

Publicitate

Polițiștii de frontieră din cadrul Direcției de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și ai Inspectoratelor Teritoriale ale Poliției de Frontieră Iași și Sighetu Marmației, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au pus în data de 20.11.2024, în executare, 90 de mandate de percheziție domiciliară la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice din judeţele Botoşani, Suceava şi municipiul Bucureşti.

Activitățile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici de pe raza județului Botoșani, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari publici din două servicii de evidență a populației din cadrul unor primării, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Publicitate

În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile care aparțineau unor cetățeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netrasportabili sau plecați în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor.

Astfel, într-o comună din județul Botoșani figurează aproximativ 10.000 de cetățeni originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, marea majoritate având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declarații de luare în spațiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverințe emise de reprezentanți ai primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.

Sumele de bani plătite pentru obținerea unei cărți de identitate românești ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro și variau în funcție de serviciile oferite de către intermediar.

Publicitate

Banii se împărțeau astfel:

– 100-150 de euro/persoană celor dispuși să ia în spațiu, în mod fictiv, cetățeni născuți în Republica Moldova, Ucraina și chiar în Federația Rusă, la imobile pe care le dețin, în marea lor majoritate fără titlu locativ valabil, cunoscând că aceștia nu vor locui vreodată la adresă;

– între 50-100 de euro/persoană funcționarilor publici din cadrul Serviciului de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu în legătură cu primirea, introducerea, fără drept, în RNEP de date neconforme realității, care se referă la domiciliul persoanei, cunoscând că este fictiv, dar și a altor date de identificare a persoanei, precum și eliberarea în regim de urgență a cărților de identitate neconforme realității; există situații când în două zile beneficiarul a obținut atât cartea de identitate cât și pașaportul;

Publicitate

– 50 de euro se împărțeau altor funcționari din cadrul celor două primării pentru eliberarea unor documente necesare emiterii actelor de identitate și anume chitanțe, adeverințe de rol fiscal, efectuarea de copii de pe documentele de stare civilă, dar și taxa pentru eliberarea documentelor, în valoare de 7 lei.

“Activitățile au fost efectuate în colaborare cu Brigada Specială de Intervenție ”Vlad Țepeș”, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău, precum și cu sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române și a Serviciului Tehnic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În urma perchezițiilor efectuate ieri, au fost aduse la audieri 18 persoane, dintre care 12 au fost reținute și 4 se află sub control judiciar.

Totodată, au fost confiscate importante sume de bani 358.000 lei, 65.250 euro, 3.215 dolari, 2000 lire și100 franci elvețieni”, a precizat într-un comunicat Poliția de Frontieră.

Citeste mai mult

Eveniment

„Invitatul Zilei” la Botosani24.ro: Cătălin Silegeanu, candidat A.U.R. la Senatul României

Publicat

Publicitate

”Invitatul Zilei” la Interviurile Botosani24.ro a fost astăzi candidatul A.U.R. la Senatul României Cătălin Silegeanu, practic, liderul acestei formațiuni politice de la Botoșani.

Cătălin Silegeanu a vorbit despre despre „Planul Simion” și oferta acestui partid politic pentru România.

Un interviu realizat în studioul on-line al publicației Botosani24.ro de editorul șef Tudor Carare. (CMF: 11240014)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Deputatul PSD Marius Budăi a deschis dezbaterea cu liberalii cu patru întrebări despre Programul PNL de guvernare

Publicat

Publicitate

Prim-vicepreședintele PSD Botoșani, deputatul Marius Budăi, a răspuns la cererea pentru dezbatere din partea secunzilor șefului PNL Botoșani cu adresarea a patru întrebări legate de Programul PNL de guvernare.

Social-democratul a spus că va participa la o dezbatere în direct cu șeful PNL Botoșani, dacă acesta va răspunde la întrebările de care fuge de la începutul campaniei și dacă dezbaterea va fi despre alegerile parlamentare și nu despre cele locale, cum propuneau liberalii.

Marius Budăi a deschis dezbaterea cu patru întrebări despre Programul PNL de guvernare:

Publicitate
  1. „De ce nu ați scris nimic despre sistemul public de pensii, despre Pilonul 1? Nimic despre creșterea pensiei medii? Asta înseamnă că vreți să înghețați pensiile, cum ați mai făcut-o în 2021!
  2. De ce vorbiți în programul dumneavoastră de „punctul de pensie”? Această noțiune nu mai e aplicabilă de la 1 septembrie 2024. Acum pensiile se calculează pe baza „valorii punctului de referință”.
  3. De ce promiteți în programul dvs. că nu veți coborî pragul pentru regimul de impozitare la microîntreprinderi? Tot dvs. ați scris în PNRR exact opusul! Că în 3 ani trebuie redus acest prag cu 15%, apoi cu 33% și apoi din nou cu 33%, astfel încât doar una din 5 microîntreprinderi să mai poată beneficia de impozitarea cu 1% din cifra de afaceri.
  4. De ce colegii dumneavoastră de la PNL vorbesc despre generalizarea cotei unice? Asta însemnă creșterea impozitului la salarii de la 10% la 16%, la pensiile sub 3.000 de lei, de la 0% la 16%, la pensiile de peste 3.000 de lei, de la 10% la 16%, dublarea impozitului de 8% pe dividende și desființarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri la microîntreprinderi și trecerea lor la impozit pe profit!Ați vrut dezbatere! Poftim dezbatere! Nu circ! Răspundeți la întrebări!”, a scris Marius Budăi.

 

https://www.facebook.com/share/p/182HYhMNog/?mibextid=WC7FNe

 

Publicitate

CMF11240017

Citeste mai mult

Eveniment

Rata şomajului înregistrat în evidenţele AJOFM  Botoșani la sfârșitul lunii trecute

Publicat

Publicitate

La sfârșitul lunii octombrie 2024, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 4.938 șomeri (din care 2.288 femei), rata șomajului fiind de 4,49%.

Din totalul de 4.938 persoane înregistrate în evidențele AJOFM Botoșani, 897 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 4.041 erau șomeri neindemnizați. În ceea ce privește mediul de rezidență 3.576 șomeri provin din mediul rural și 1.362 sunt din mediul urban.

 

Publicitate

 

Grupa de vârstă Stoc la finele lunii
Total 4.938
< 25 ani    414
între 25-29    193
între 30-39    779
între 40-49       1.333
între 50-55 1.071
peste 55 ani       1.148

 

Șomerii cu nivel de instruire gimnazial au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Botoșani 43,99%. Șomerii cu studii primare si fara studii cu reprezintă 21,71% din totalul șomerilor înregistrați, cei cu învățământ liceal 14,62%,  cei cu învățământ profesional 15,82%,cei cu studii superioare sunt 2,84% iar cei cu învățământ postliceal  1,03% .

Publicitate

Structura șomerilor înregistrați pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 326 persoane foarte greu ocupabile, 3.358 greu ocupabile,1.227 mediu ocupabile, iar 27 sunt persoane ușor ocupabile. Încadrarea  într-o categorie de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre.

Informaţii detaliate despre structura şomajului la nivelul judeţului Botoșani sunt afişate pe pagina agenției la adresa : https://www.anofm.ro/botosani/programe-statistici/.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending