Connect with us

Eveniment

Este 23 august: Timp de 40 de ani, această zi a fost Ziua Națională a României. Se împlinesc 79 de ani de la întoarcerea armelor

Publicat

Publicitate

Astăzi este 23 august, o zi care timp de 40 de ani în perioada comunistă a fost Ziua națională a României. Se împlinesc 79 de ani de la unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria României, relatează alba24.ro.

În urmă cu 78 de ani, la 23 august 1944, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, URSS, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

Pactul Ribbentrop- Molotov actul prin care URSS anexa Basarabia și Bucovina

Cu câteva zile înainte de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, la 23 august 1939, era încheiat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic („Pactul Molotov-Ribbentrop”), al cărui protocol adiţional secret cuprindea consimţământul Germaniei la anexarea Basarabiei de către URSS (art. 3), notează volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Un an mai târziu, la 26 iunie 1940, ministrului României în Uniunea Sovietică, Gheorghe Davidescu, îi era înmânată nota ultimativă a guvernului sovietic, de către ministrul sovietic de externe, Veaceslav Mihailovici Molotov, prin care se cerea cedarea imediată a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, conform unei hărţi anexate.

A doua notă ultimativă a guvernului sovietic a fost prezentată în noaptea de 27/28 iunie, şi cerea guvernului român evacuarea în decurs de patru zile a teritoriilor respective, începând din 28 iunie 1940, orele 14.00.

Aflat sub presiunea notelor ultimative şi în contextul izolării totale a ţării, guvernul român a răspuns la termenul fixat că „pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să primească condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic”, consemnează aceeaşi lucrare.

Publicitate

Armata şi administraţia română s-au retras din Basarabia şi nordul Bucovinei, însă trupele sovietice au ocupat şi ţinutul Herţa, parte a vechiului Regat.

Teritoriul ocupat de sovietici avea o suprafaţă de 50.762 kmp şi avea o populaţie de 3.776.000 locuitori. Pierderea Basarabiei şi a nordului Bucovinei a determinat o schimbare esenţială în orientarea politicii externe a României.

Dictatul de la Viena: Cum s-a pierdut Transilvania

În urma capitulării Franţei în faţa Germaniei naziste la 22 iunie 1940, guvernul român a renunţat, la 1 iulie, în plină expansiune sovietică asupra teritoriului românesc, la garanţiile anglo-franceze din aprilie 1939.

Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, când Ungaria horthystă a ocupat 43.492 km pătraţi, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populaţie de 2.667.000 locuitori.

Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a încorporat judeţele Durostor şi Caliacra, cu o suprafaţă totală de 6.921 km pătraţi şi aproximativ 410.000 locuitori.

România intră în război alături de Germania împotriva URSS

La 22 iunie 1941, România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS, în vederea reîntregirii teritoriului său. Mareşalul Ion Antonescu a ordonat armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi Nordul Bucovinei.

Un comunicat militar oficial din 25 iulie 1941, arăta: „Lupta pentru dezrobirea brazdei româneşti de la răsărit s-a terminat. Din Carpaţi până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”.

La acţiunile pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord (până la 31 iulie 1941), au participat 473.103 militari români, pierderile ridicându-se la 24.396 militari morţi, răniţi, bolnavi, dispăruţi. După eliberarea teritoriilor româneşti, armata a primit ordin să-şi continue înaintarea dincolo de Nistru.

Preocupările oamenilor politici români, în ceea ce priveşte scoaterea ţării din război, au crescut în intensitate către sfârşitul anului 1943, printr-o serie de tratative duse la Ankara, între septembrie 1943-martie 1944, dar şi la Cairo (martie-iunie 1944) şi Stockholm (noiembrie 1943-iunie 1944).

În aprilie 1944, guvernul sovietic transmitea condiţiile „minimale” de armistiţiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România. Guvernul român a respins condiţiile de armistiţiu la 15 mai.

Arestarea mareșalului Ion Antonescu. Momentul zero al ieșirii din alianța cu Germania nazistă

În contextul declanşării, la 20 august 1944, a ofensivei pe direcţia Iaşi-Chişinău, trupele sovietice au făcut o puternică spărtură în frontul germano-român din Moldova.

Se demonstra, astfel, că ţara noastră se afla la capătul rezistenţei, situaţia de pe front agravându-se continuu. La 23 august, generalul Hans Friessner, comandantul Grupului de armate german „Ucraina de Sud”, a solicitat generalului Heinz Guderian, şeful Marelui Stat Major al forţelor terestre, asigurarea acoperirii aeriene pentru a menţine linia Focşani-Brăila. Demersul nu a avut succes.

În dimineaţa aceleiaşi zile, politicianul Gheorghe Brătianu a făcut un nou demers pe lângă mareşalul Antonescu, în vederea încheierii neîntârziate a armistiţiului.

La orele amiezii, mareşalul Ion Antonescu a fost în audienţă la regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), declarând că este dispus să semneze armistiţiul, după stabilizarea frontului şi obţinerea acordului lui Hitler. În aceste condiţii, regele Mihai I l-a destituit din funcţia de conducător al statului şi a ordonat arestarea acestuia.

Regele Mihai, anunță întoarcerea armelor împotriva puterilor Axei

În 23 august 1944, regele Mihai anunţa, la radio, că România întoarce armele împotriva Germaniei naziste şi se alătură Coaliţiei Naţiunilor Unite.

La orele 20.20, prin Proclamaţia către ţară, difuzată de posturile de radio, regele Mihai anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”.

În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: „din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”, conform volumului „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004).

Totodată, noul şef al Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, împuternicit de rege cu comanda supremă a armatei române, a transmis directiva operativă cu nr. 1: „Armata română încetează lupta alături de trupele germane, în scopul de a obţine pacea de la Naţiunile Unite şi de a reîncepe lupta alături de forţele armate ale acestora pentru eliberarea Ardealului de nord”, notează acelaşi volum.

Noaptea în care România s-a aflat în război cu toată lumea

În noaptea care a urmat, s-a creat o stare de panică şi confuzie generală, dat fiind faptul că România se afla în stare de război atât cu Germania, cât şi cu Uniunea Sovietică.

În aceste condiţii, Armata Roşie a dezarmat şi capturat peste 6.000 de ofiţeri, 6.000 de subofiţeri şi mai mult de 150.000 de soldaţi de trupă.

Totodată, linia fortificată Focşani-Nămăloasa-Brăila a fost trecută fără nicio rezistenţă de trupele sovietice, care în câteva zile au ajuns la graniţele cu Bulgaria şi Iugoslavia.

Pe de altă parte, aviaţia germană a bombardat Capitala în zilele de 24-26 august, provocând numeroase distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti.

La 25 octombrie 1944, prin eliberarea oraşelor Carei şi Satu Mare, s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan anexat de Ungaria în urma Dictatului de la Viena. La 9 martie 1945 avea loc restabilirea administraţiei româneşti în această regiune.

Participarea României la războiul auntifascist a continuat până la 12 mai 1945, perioadă în care ostaşii români, în cooperare cu armata sovietică, au luptat pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei.

Pe frontul de răsărit, armata română a suferit pierderi de 624.740 de militari, din care 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi bolnavi, 309.533 dispăruţi.

România declarată o țară înfrântă în război. Despăgubiri uriașe pentru URSS

Convenţia de armistiţiu semnată la 12 septembrie 1944, la Moscova, declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 de milioane de dolari, ce urmau a fi achitate în decurs de şase ani în produse petrolifere, lemnoase etc.

A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena, „Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind României; armata română urma să participe cu 12 divizii alături de cea sovietică la eliberarea Transilvaniei.

Aplicarea armistiţiului a fost supravegheată de Comisia Aliată de Control, în care participarea sovietică era hotărâtoare, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

În fapt, această Convenţie de armistiţiu consemna ocuparea României de către Armata Roşie şi impunerea unui regim de tip bolşevic.

Cu ajutorul principalului său instrument politic – Partidul Comunist, controlul sovietic s-a impus în toate sectoarele vieţii politice, economice şi culturale.

În acest context, actul de la 23 august 1944, prezentat iniţial ca o lovitură de stat, a devenit momentul „eliberării României de către glorioasa Armată Sovietică”, fiind elogiat în permanenţă de Partidul Comunist Român ca „insurecţie armată”, „insurecţie armată antifascistă şi antiimperialistă”, „insurecţie naţională antifascistă şi antimperialistă”, „revoluţie de eliberare socială şi naţională antifascistă şi antimperialistă”, notează „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004).

Începând cu anul 1948 şi până la 23 august 1989, ziua de 23 august a fost sărbătorită drept Ziua Naţională a României.

Ziua de 23 august era sărbatoarea naţională a României înainte de 1989. Pentru demonstraţiile de pe stadioanele și bulevardele fiecărui oraș din țară, se muncea enorm sub directa îndrumare a câte unui tovarăș local cu aptitudini artistice.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșani: Malformații severe, moarte intrauterină și avort. Efectele devastatoare ale unei boli pentru care tot mai mulți români refuză vaccinul

Publicat

Publicitate

Rubeola este cea mai periculoasă boală a copilăriei pentru o sarcină. Medicii spun că efectele sale asupra fătului sunt devastatoare. Îngrijorarea este și mai mare în condițiile în care aproape 40% dintre români refuză vaccinarea împotriva acestei afecțiuni, scrie ADEVĂRUL.

Sarcina este o perioadă specială pentru orice femeie, mai ales fiindcă trece prin tot felul de transformări de natură fizică și psihică. Cel mai delicat este primul trimestru, spun medicii. În primele trei luni se formează organele fătului iar trupul bebelușului prinde contur. Tocmai de aceea viitoarea mamă trebuie să fie foarte atentă, mai ales să se păzească de bolile infecțioase. Cea mai gravă pentru evoluția sarcinii este rubeola. Specialiștii spun că efectele acestei boli sunt devastatoare pentru făt. Situația este cu atât mai gravă cu cât în România vaccinul cu cea mai mare rată de refuz în rândul populației este tocmai ROR, adică serul care ne protejează în fața bolilor copilăriei, inclusiv a rubeolei.

De la malformații foarte grave până la deces

Medicul Carmen Zaboloteanu, șeful Secției de Neonatologie de la Maternitatea Botoșani, explică pentru „Adevărul” care sunt complicațiile rubeolei la o gravidǎ, bazându-se inclusiv pe experiența din practica de zi cu zi.

„Sunt foarte importante bolile copilăriei pentru o gravidă. Dacă mama va face în timpul sarcinii una dintre aceste boli, complicațiile pot fi de la foarte ușoare până la extrem de severe. Depinde și de momentul când intră în contact cu boala. Cea mai periculoasă este rubeola, mai ales dacă se întâmplă în primele trei luni de sarcină pentru că atunci se formează organele viitorului copilaș. Copilul poate avea complicații grave precum malformații cardiace, malformații oculare, retard mental sever și poate duce până la moartea intrauterină sau avortul spontan. Dacă boala survine, după acest interval de trei luni, riscurile sunt mai mici pentru că deja organele copilului sunt formate, dar nu sunt neglijabile”, precizează Carmen Zaboloteanu.

Malformațiile grave pot fi evitate printr-un simplă înțepătură

Publicitate

Toate bolile copilăriei care pot afecta sau chiar compromite o sarcină pot fi prevenite cu o vaccin ROR administrat gratuit în România. Se face îndeosebi copiilor, dar pot beneficia de el și adulții care nu au făcut bolile la o vârstă fragedă. „Vaccinul anti-rujeolic este prins în programul național împreună cu alte preparate vaccinale care asigură fix acest gen de protecție împotriva unor boli care de-a lungul timpului au produs pierderi de vieți omenești, dizabilități pe termen scurt sau lung”, spune Irina Alecu, medic epidemiolog în cadrul Direcției de Sănătate Publică Botoșani. Efectele acestor boli ale copilăriei, mult timp privite cu lejeritate de români, pot fi foarte grave, spun medicii. Este un soi de loterie pe socoteala propriului organism. În unele cazuri trec fără sechele, în alte situații pot da complicații devastatoare.

„Rujeola, rubeola și oreionul sunt boli care pot da sechele pe termen lung și pot rămâne cu urmări inclusiv în viața de adult. Starea de sănătate, de bază, face diferența între o evoluție severă, cu nevoie de asistență medicală sau un episod de boală gestionabil la domiciliu. Rujeola, de exemplu, produce o ștergere a imunității pentru câțiva ani. Oreionul, la băieți, dacă fac boala după 13-14 ani de cele mai multe ori produce sterilitate. Rubeola, în mod deosebit la femeile de vârstă activă ca și incidență de sarcină, crește riscul este de a produce pierderea sarcinii dar și mai riscul apariției de malformații la făt”, adaugă Irina Alecu.

Din experiența ca medic, Carmen Zaboloteanu spune că de multe ori femeile însărcinate contactează boala de la un copil nevaccinat: „Din acest motiv este foarte important ca un copil să fie vaccinat”.

Românii, campioni la refuzul vaccinării

Deși riscurile sunt mari, mulți români refuză vaccinarea. Culmea, vaccinul ROR, inclusiv contra rubeolei, are rata cea mai mare de refuz în rândul populației. Așa cum arată statisticile, aproape 40% dintre români au refuzat vaccinarea copiilor cu ROR. Iar acest lucru se simte, în România fiind înregistrate în ultimii șapte ani două epidemii de rujeolă.

„Sunt persoane care refuză orice fel de vaccin sau metodă de screening”, precizează medicul neonatolog Carmen Zaboloteanu. Fie că este vorba despre teorii conspiraționiste, motive religioase sau pur și simplu neîncrederea în produsele vaccinale, cert este că unele boli eradicate în trecut riscă să revină, în lipsa imunizării.

„Erau boli ținute sub control, dar care se întorc tocmai fiindcă avem această tendință globală de a fi reticenți față de vaccin. Este de fapt prețul succesului pentru vaccinuri. Au fost eficiente, au făcut ca bolile aceste grave pentru care au fost gândite să mai fie atât de prezente în populație și atunci  generațiile noi care în momentul acesta sunt reticente, unele chiar refuză de-a dreptul vaccinarea, o fac fiindcă nu au mai văzut cât de dramatică poată fi boala. Dacă nu vom păstra ritmul de acoperire vaccinală vom reveni și vom vedea din nou copii cu convulsii și cu sechele cerebrale de la tuse convulsivă, vom vedea din nou sechele pe viață de la rujeolă, sterilitate de la oreion”, spune epidemiologul Irina Alecu.

Citeste mai mult

Eveniment

Când nu se fac nunți, în 2025. Zilele în care nu se oficiază slujba religioasă și nu se fac petreceri

Publicat

Publicitate

”Nu se fac nunți în post”, spune o vorbă. Biserica a stabilit anumite perioade în care nunțile nu se pot oficia, cum ar fi posturile și marile sărbători religioase, deoarece acestea sunt dedicate rugăciunii și reflecției.

De asemenea, cununiile nu sunt permise nici în ajunul unor praznice mari, pentru a respecta importanța acelor zile.

În 2025, viitorii miri trebuie să țină cont de aceste sărbători atunci când își aleg data nunții, pentru a fi în armonie cu tradiția și credința.

Când nu se fac nunți, în 2025

Pentru cei care își planifică nunta în 2025, este important de știut că Biserica interzice cununiile religioase în anumite perioade ale anului.

Totodată cuplurile evită să programeze petrecerile în posturi. Asta și pentru că mulți nuntași ar refuza să participe

Cluj24 a realizat o listă cu toate zilele în care nu se oficiază nunți:

Publicitate
  • 28 – 29 mai: Înălțarea Domnului;
  • 7 – 9 iunie: Rusaliile;
  • 15 august: Adormirea Maicii Domnului;
  • 13 – 14 septembrie: Înălțarea Sfintei Cruci;
  • 24 februarie – 27 aprilie: De luni, după Lăsatul Secului de carne pentru Postul de Paște și până Duminica Sfântului Apostol Toma;
  • 16 iunie – 28 iunie: Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel;
  • 31 iulie – 14 august: În Postul Adormirii Maicii Domnului;
  • 29 august: Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul;
  • 15 noiembrie – 24 decembrie: Postul Nașterii Domnului;
  • 25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026: Intervalul dintre Crăciun și Bobotează.

Citeste mai mult

Eveniment

Trei persoane fără adăpost din municipiul Botoșani au fost salvate de gerul nopții trecute de pompierii și polițiștii locali

Publicat

Publicitate

Noaptea trecută, a fost ger la Botoșani, iar pompierii și polițiștii locali au continuat misiunile de patrulare în vederea identificării oamenilor fără adăpost. Aceste acțiuni s-au desfăşurat în municipiile Botoșani și Dorohoi. Trei astfel de persoane au fost găsite și transportate la centrele de cazare, după evaluarea stării de sănătate în Unitățile de Primiri Urgenţe.

Adresăm rugămintea tuturor cetățenilor care cunosc sau întâlnesc astfel de persoane să anunțe autoritățile.

În sezonul rece, expuși pot fi și oamenii în vârstă, care locuiesc singuri, motiv pentru care se recomandă să îi vizitați cât mai des, să îi sunați, mai ales dacă știți că au probleme de sănătate.

În zilele și nopțile geroase este recomandată evitarea deplasărilor pe distanțe lungi, expunerea în frig pentru perioade mari de timp sau extenuarea, deoarece efortul fizic la temperaturi scăzute poate cauza probleme de sănătate.

Totodată, este necesară respectarea următoarelor recomandări:

– îmbrăcați-vă gros;

Publicitate

– pe timpul cât stați afară, mișcați-vă permanent pentru a vă păstra căldura corporală și feriți-vă de ţurţurii care se pot forma pe clădiri;

– evitați trecerea, în mod brusc, din încăperile încălzite la temperaturile foarte scăzute din mediu;

– mâncaţi regulat şi consumaţi multe lichide, evitând excesul de cofeină sau alcool;

– protejaţi persoanele în vârstă, care au probleme de sănătate, copiii și femeile însărcinate;

– purtați încălțăminte cu tălpi groase, antiderapante, pentru a evita căderile;

– în situații de urgență, apelați numărul unic 112.

O atenție deosebită trebuie acordată respectării măsurilor de prevenire a incendiilor în locuințe și gospodării. Reamintim că, în perioada sezonului rece, odată cu scăderea temperaturilor, cele mai multe incendii la locuințe au drept cauză probabilă coșurile de fum necurățate, instalațiile electrice improvizate sau cu defecțiuni sau mijloacele de încălzire lăsate nesupravegheate.
Pentru evitarea situațiilor în care poate fi pusă în pericol viața persoanelor, facem un apel la responsabilitate din partea cetățenilor în ceea ce privește respectarea măsurilor de prevenire a incendiilor.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației de mobil DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Martinian

Publicat

Publicitate

Devenit monah la vârsta de 18 ani, Cuviosul Martinian a petrecut 25 de ani în înfrânare şi rugăciune, vieţuind într-o peşteră din apropierea Cezareei Palestinei. Dumnezeu l-a învrednicit cu darul tămăduirii şi mulţi oameni au dobândit vindecare prin rugăciunile lui. Martinian a vindecat şi mulţi îndrăciţi.

Pentru aceasta, diavolul avea să aducă asupra Sfântului Martinian numeroase ispite şi năluciri, pentru a-l depărta de viaţa de sihastru. Cel mai mult l-a ispitit diavolul pe Martinian cu patima desfrânării. Astfel, odată, primind în chilia sa o femeie – nu s-a îndurat să o lase afară, pe timpul nopţii, pradă animalelor sălbatice – aceasta i-a mărturisit că venise pentru el, pentru a se convinge toată lumea că viaţa lui nu este vrednică de laudă şi că poate fi ispitit. Mai înainte de a cădea în păcat, însă, cuviosul a fost tras înapoi, prin dumnezeiescul har. Atunci, aprinzând multe lemne, Martinian a sărit în mijlocul focului, dojenindu-se şi zicându-şi: “De vei putea să rabzi, Martiniane, focul iadului, lăsându-te în voia poftei, supune-te femeii!”. Şi aşa, arzându-se şi smerind sălbăticia trupului, pe femeia care şi-a venit în fire văzând toate acestea a trimis-o degrab la o mănăstire, să se pocăiască. Cuviosul s-a ascuns apoi pe o insulă pustie, unde a trăit timp de 10 ani. Într-o dimineaţă, naufragiind o corabie, o fată care se agăţase de o scândură, a scăpat cu viaţă şi a ajuns la locul unde se nevoia sfântul.

Acesta i-a lăsat fetei hrana şi adăpostul său, apoi s-a aruncat în mare şi a înotat până la ţărm, zicându-şi: “Fugi, Martiniane, să nu te ajungă ispita!”. Sfântul Martinian şi-a petrecut ultima parte a vieţii pribegind din loc în loc, până când a sosit la Atena. Acolo, a adormit în Domnul, învrednicindu-se a fi îngropat cu mare cinste de episcopul locului. Sinaxarul aminteşte despre cele două femei, amintite mai sus, că şi-au desăvârşit viaţa, dobândind semnele sfinţeniei. Prima, Zoe, s-a dus la mănăstire şi, trăind în curăţie, s-a învrednicit a face minuni. Cea de-a doua, Fotinia, a rămas pe acea insulă pustie până la sfârşitul vieţii sale şi a crezut în Domnul.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending