Connect with us

Eveniment

Este 23 august: Timp de 40 de ani, această zi a fost Ziua Națională a României. Se împlinesc 79 de ani de la întoarcerea armelor

Publicat

Publicitate

Astăzi este 23 august, o zi care timp de 40 de ani în perioada comunistă a fost Ziua națională a României. Se împlinesc 79 de ani de la unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria României, relatează alba24.ro.

În urmă cu 78 de ani, la 23 august 1944, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, URSS, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

Pactul Ribbentrop- Molotov actul prin care URSS anexa Basarabia și Bucovina

Cu câteva zile înainte de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, la 23 august 1939, era încheiat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic („Pactul Molotov-Ribbentrop”), al cărui protocol adiţional secret cuprindea consimţământul Germaniei la anexarea Basarabiei de către URSS (art. 3), notează volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Un an mai târziu, la 26 iunie 1940, ministrului României în Uniunea Sovietică, Gheorghe Davidescu, îi era înmânată nota ultimativă a guvernului sovietic, de către ministrul sovietic de externe, Veaceslav Mihailovici Molotov, prin care se cerea cedarea imediată a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, conform unei hărţi anexate.

A doua notă ultimativă a guvernului sovietic a fost prezentată în noaptea de 27/28 iunie, şi cerea guvernului român evacuarea în decurs de patru zile a teritoriilor respective, începând din 28 iunie 1940, orele 14.00.

Aflat sub presiunea notelor ultimative şi în contextul izolării totale a ţării, guvernul român a răspuns la termenul fixat că „pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să primească condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic”, consemnează aceeaşi lucrare.

Publicitate

Armata şi administraţia română s-au retras din Basarabia şi nordul Bucovinei, însă trupele sovietice au ocupat şi ţinutul Herţa, parte a vechiului Regat.

Teritoriul ocupat de sovietici avea o suprafaţă de 50.762 kmp şi avea o populaţie de 3.776.000 locuitori. Pierderea Basarabiei şi a nordului Bucovinei a determinat o schimbare esenţială în orientarea politicii externe a României.

Dictatul de la Viena: Cum s-a pierdut Transilvania

În urma capitulării Franţei în faţa Germaniei naziste la 22 iunie 1940, guvernul român a renunţat, la 1 iulie, în plină expansiune sovietică asupra teritoriului românesc, la garanţiile anglo-franceze din aprilie 1939.

Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, când Ungaria horthystă a ocupat 43.492 km pătraţi, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populaţie de 2.667.000 locuitori.

Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a încorporat judeţele Durostor şi Caliacra, cu o suprafaţă totală de 6.921 km pătraţi şi aproximativ 410.000 locuitori.

România intră în război alături de Germania împotriva URSS

La 22 iunie 1941, România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS, în vederea reîntregirii teritoriului său. Mareşalul Ion Antonescu a ordonat armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi Nordul Bucovinei.

Un comunicat militar oficial din 25 iulie 1941, arăta: „Lupta pentru dezrobirea brazdei româneşti de la răsărit s-a terminat. Din Carpaţi până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”.

La acţiunile pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord (până la 31 iulie 1941), au participat 473.103 militari români, pierderile ridicându-se la 24.396 militari morţi, răniţi, bolnavi, dispăruţi. După eliberarea teritoriilor româneşti, armata a primit ordin să-şi continue înaintarea dincolo de Nistru.

Preocupările oamenilor politici români, în ceea ce priveşte scoaterea ţării din război, au crescut în intensitate către sfârşitul anului 1943, printr-o serie de tratative duse la Ankara, între septembrie 1943-martie 1944, dar şi la Cairo (martie-iunie 1944) şi Stockholm (noiembrie 1943-iunie 1944).

În aprilie 1944, guvernul sovietic transmitea condiţiile „minimale” de armistiţiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România. Guvernul român a respins condiţiile de armistiţiu la 15 mai.

Arestarea mareșalului Ion Antonescu. Momentul zero al ieșirii din alianța cu Germania nazistă

În contextul declanşării, la 20 august 1944, a ofensivei pe direcţia Iaşi-Chişinău, trupele sovietice au făcut o puternică spărtură în frontul germano-român din Moldova.

Se demonstra, astfel, că ţara noastră se afla la capătul rezistenţei, situaţia de pe front agravându-se continuu. La 23 august, generalul Hans Friessner, comandantul Grupului de armate german „Ucraina de Sud”, a solicitat generalului Heinz Guderian, şeful Marelui Stat Major al forţelor terestre, asigurarea acoperirii aeriene pentru a menţine linia Focşani-Brăila. Demersul nu a avut succes.

În dimineaţa aceleiaşi zile, politicianul Gheorghe Brătianu a făcut un nou demers pe lângă mareşalul Antonescu, în vederea încheierii neîntârziate a armistiţiului.

La orele amiezii, mareşalul Ion Antonescu a fost în audienţă la regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), declarând că este dispus să semneze armistiţiul, după stabilizarea frontului şi obţinerea acordului lui Hitler. În aceste condiţii, regele Mihai I l-a destituit din funcţia de conducător al statului şi a ordonat arestarea acestuia.

Regele Mihai, anunță întoarcerea armelor împotriva puterilor Axei

În 23 august 1944, regele Mihai anunţa, la radio, că România întoarce armele împotriva Germaniei naziste şi se alătură Coaliţiei Naţiunilor Unite.

La orele 20.20, prin Proclamaţia către ţară, difuzată de posturile de radio, regele Mihai anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”.

În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: „din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”, conform volumului „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004).

Totodată, noul şef al Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, împuternicit de rege cu comanda supremă a armatei române, a transmis directiva operativă cu nr. 1: „Armata română încetează lupta alături de trupele germane, în scopul de a obţine pacea de la Naţiunile Unite şi de a reîncepe lupta alături de forţele armate ale acestora pentru eliberarea Ardealului de nord”, notează acelaşi volum.

Noaptea în care România s-a aflat în război cu toată lumea

În noaptea care a urmat, s-a creat o stare de panică şi confuzie generală, dat fiind faptul că România se afla în stare de război atât cu Germania, cât şi cu Uniunea Sovietică.

În aceste condiţii, Armata Roşie a dezarmat şi capturat peste 6.000 de ofiţeri, 6.000 de subofiţeri şi mai mult de 150.000 de soldaţi de trupă.

Totodată, linia fortificată Focşani-Nămăloasa-Brăila a fost trecută fără nicio rezistenţă de trupele sovietice, care în câteva zile au ajuns la graniţele cu Bulgaria şi Iugoslavia.

Pe de altă parte, aviaţia germană a bombardat Capitala în zilele de 24-26 august, provocând numeroase distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti.

La 25 octombrie 1944, prin eliberarea oraşelor Carei şi Satu Mare, s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan anexat de Ungaria în urma Dictatului de la Viena. La 9 martie 1945 avea loc restabilirea administraţiei româneşti în această regiune.

Participarea României la războiul auntifascist a continuat până la 12 mai 1945, perioadă în care ostaşii români, în cooperare cu armata sovietică, au luptat pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei.

Pe frontul de răsărit, armata română a suferit pierderi de 624.740 de militari, din care 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi bolnavi, 309.533 dispăruţi.

România declarată o țară înfrântă în război. Despăgubiri uriașe pentru URSS

Convenţia de armistiţiu semnată la 12 septembrie 1944, la Moscova, declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 de milioane de dolari, ce urmau a fi achitate în decurs de şase ani în produse petrolifere, lemnoase etc.

A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena, „Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind României; armata română urma să participe cu 12 divizii alături de cea sovietică la eliberarea Transilvaniei.

Aplicarea armistiţiului a fost supravegheată de Comisia Aliată de Control, în care participarea sovietică era hotărâtoare, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

În fapt, această Convenţie de armistiţiu consemna ocuparea României de către Armata Roşie şi impunerea unui regim de tip bolşevic.

Cu ajutorul principalului său instrument politic – Partidul Comunist, controlul sovietic s-a impus în toate sectoarele vieţii politice, economice şi culturale.

În acest context, actul de la 23 august 1944, prezentat iniţial ca o lovitură de stat, a devenit momentul „eliberării României de către glorioasa Armată Sovietică”, fiind elogiat în permanenţă de Partidul Comunist Român ca „insurecţie armată”, „insurecţie armată antifascistă şi antiimperialistă”, „insurecţie naţională antifascistă şi antimperialistă”, „revoluţie de eliberare socială şi naţională antifascistă şi antimperialistă”, notează „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004).

Începând cu anul 1948 şi până la 23 august 1989, ziua de 23 august a fost sărbătorită drept Ziua Naţională a României.

Ziua de 23 august era sărbatoarea naţională a României înainte de 1989. Pentru demonstraţiile de pe stadioanele și bulevardele fiecărui oraș din țară, se muncea enorm sub directa îndrumare a câte unui tovarăș local cu aptitudini artistice.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Minivacanță de patru zile la început de mai pentru bugetari, elevi și profesori

Publicat

Publicitate

Prima minivacanță după Paște. Românii se pregătesc pentru un nou weekend prelungit la începutul lunii mai.  După zilele libere de Paște, angajații din România se vor bucura de o nouă minivacanță. La începutul lunii mai, urmează un weekend prelungit de patru zile, oferind o nouă oportunitate de relaxare înainte de vară, scrie alba24.ro.

Ziua de vineri, 2 mai a fost declarată zi liberă pentru angajații din sectorul bugetar, pentru a crea o punte între Ziua Muncii (joi, 1 Mai) și weekendul 3 – 4 mai.

Prima minivacanță după Paște

Reamintim faptul că ziua de joi, 1 Mai (Ziua Muncii) este declarată zi liberă nelucrătoare, conform prevederilor art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Pentru a asigura o utilizare eficientă a duratei timpului de muncă, dar şi pentru a crea personalului instituțiilor și autorităților publice timp liber pentru recuperarea capacității de muncă, Guvernul a hotărât ca ziua de vineri, 2 mai să fie declarată zi liberă.

Există însă excepții în sectorul bugetar. Hotărârea nu se aplică:

  • personalului din locurile de muncă unde activitatea nu poate fi întreruptă din cauza specificului producției sau activității
  • magistraților și personalului din instanțele judecătorești implicat în soluționarea proceselor programate pentru data de 2 mai 2025

Cei din mediul privat vor avea liber doar în data de 1 Mai, care este sărbătoare legală conform Codului Muncii.

Publicitate

Minivacanță și pentru elevi și profesori

Pentru elevii și cadrele didactice, care revin la școală după vacanța de Paște luni, pe 28 aprilie, această minivacanță va oferi o pauză binevenită la începutul ultimului modul de învățare al anului școlar.

Întrucât profesorii fac parte din sistemul bugetar, aceștia vor beneficia și ei de ziua liberă din 2 mai.

Conform reglementărilor, ziua de cursuri din 2 mai va trebui recuperată până la finalul anului școlar 2024-2025.

Calendar complet al zilelor libere rămase în 2025

Românii mai beneficiază de următoarele zile libere legale în 2025:

  • 1 iunie – Ziua Copilului (duminică)
  • 8 iunie – Prima zi de Rusalii (duminică)
  • 9 iunie – A doua zi de Rusalii (luni)
  • 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri)
  • 30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică)
  • 1 decembrie – Ziua Națională a României (luni)
  • 25 decembrie – Prima zi de Crăciun (joi)
  • 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (vineri)

De remarcat că trei dintre sărbătorile legale din 2025 cad în zile de duminică (1 iunie, 8 iunie și 30 noiembrie), ceea ce înseamnă că nu vor aduce zile libere suplimentare pentru majoritatea angajaților.

Citeste mai mult

Eveniment

Vremea se menține caldă în primele zile ale acestei săptămâni, iar ulterior va intra într-un proces de răcire

Publicat

Publicitate

Vremea se menține caldă în primele zile ale acestei săptămâni, iar ulterior va intra într-un proces de răcire în majoritatea regiunilor, în timp ce precipitațiile vor fi prezente, în anumite intervale, până la începutul lunii mai, reiese din prognoza publicată, luni, de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 21 aprilie – 4 mai 2025.

În Banat, temperaturile maxime vor scădea în primele trei zile, de la o medie de 26 de grade, în ziua de 21 aprilie, până la aproximativ 21 de grade, în data de 23 aprilie. O altă scădere a maximelor termice se poate identifica în perioada 25-27 aprilie, când media acestora va coborî până spre 16 grade. În a doua săptămână se observă creșterea mediei temperaturilor din timpul zilei, de la 18 grade (28-30 aprilie) până la 21 de grade (la finalul intervalului). Din punct de vedere al mediei minimelor termice, aceasta va fi de 10 – 11 grade, în primele zile, apoi va scădea până spre 6 – 7 grade, în perioada 28 aprilie – 2 mai. Ulterior, media acestora va crește, astfel încât la sfârșitul intervalului de analiză se va atinge valoarea de 9 grade. Vor fi perioade cu averse, îndeosebi în timpul după-amiezilor și al serilor, iar în prima săptămână, pe arii restrânse, vor fi cantități de apă însemnate.

În Crișana, maximele termice vor scădea treptat în prima săptămână, de la o medie de 26 de grade (21 aprilie), până la aproximativ 16 grade (27 aprilie). În a doua săptămână se remarcă creșterea treptată, astfel că la finalul acesteia, maximele termice vor avea o medie de 19 grade. Dacă se face raportare la media temperaturilor minime, aceasta va avea variații în jurul a 10 grade, în primele cinci zile, apoi va scădea până spre 6 grade, în zilele de 27 și 28 aprilie. Ulterior, nu vor fi variații semnificative ale temperaturilor din timpul nopților, astfel că acestea vor avea o medie cuprinsă între 6 și 8 grade. Vor fi intervale cu averse, îndeosebi pe parcursul după-amiezilor și al serilor, iar în prima săptămână, pe arii restrânse, vor fi cantități de apă însemnate.

În Transilvania, în ziua de 21 aprilie, temperaturile din timpul zilei vor avea o medie de 24 de grade, apoi în următoarele zile nu vor varia semnificativ. O scădere bruscă a mediei temperaturilor maxime se poate observa în zilele de 26 și 27 aprilie, când va atinge valoarea de 15 grade. În cea de-a doua săptămână de referință, media maximelor se va situa între 17 și 19 grade. În situația temperaturilor minime, acestea vor avea o medie în jurul a 7 grade, în intervalul 22-26 aprilie, apoi va scădea până spre 2 grade, în data de 28 aprilie. După această dată, minimele termice vor crește treptat, astfel încât media acestora va ajunge până spre 6 grade, la finalul celei de-a doua săptămâni de analiză. Vor fi intervale cu averse, îndeosebi pe parcursul după-amiezilor și al serilor.

În Maramureș, maximele termice vor scădea în primele trei zile, de la o medie de 25 de grade, până spre 22 de grade. Ulterior, temperaturile maxime vor crește, astfel că, mediat, se vor atinge 23 de grade, în 24 și 25 aprilie. După aceste zile, se poate evidenția o scădere bruscă a mediei temperaturilor din timpul zilei, până spre aproximativ 16 grade, în data de 27 aprilie. În a doua săptămână de referință nu vor fi variații termice semnificative, astfel că media maximelor va fi cuprinsă între 17 și 19 grade. Dacă se face referire la media temperaturilor nocturne, aceasta va fi de aproximativ 9 grade, în primele cinci zile, apoi va scădea semnificativ, spre 3 grade, în data de 28 aprilie. După aceasta, va urma o creștere treptată a minimelor termice, astfel încât, imediat, se va înregistra o valoare de 7 grade, la finalul celei de-a doua săptămâni. Vor fi intervale cu averse, mai ales după-amiaza și seara.

În Moldova, până în data de 25 aprilie, vremea va fi caldă cu temperaturi maxime medii de 23 – 25 de grade și minime medii de 8…10 grade, dar la sfârșitul primei săptămâni de referință, valorile termice vor scădea treptat și se vor apropia de cele normale, astfel media maximelor va tinde spre 14 grade în data de 27 aprilie, iar cea a minimelor va ajunge la 2 grade în noaptea de 28 aprilie. În cea de-a doua săptămână tendința vremii va fi de încălzire ușoară, maximele de la medii de 16 grade spre 20 de grade, iar cele minime de la medii de 4 grade spre 8 grade. Temporar va ploua și sub formă de aversă în data de 26 aprilie, dar ploi slabe de scurtă durată se vor semnala pe arii mai restrânse și în perioada 1 – 5 mai.

Publicitate

În Dobrogea, vremea va fi caldă până în data de 26 aprilie, cu temperaturi maxime medii de 21 – 23 de grade, mai scăzute pe litoral spre 18 – 20 de grade și minime medii de 8…12 grade, apoi valorile termice vor scădea treptat și se vor apropia de cele normale. În perioada 27 -29 aprilie, media maximelor va fi de 15 – 16 grade, iar cea a minimelor de 4 – 6 grade. Ulterior, tendința vremii va fi de încălzire ușoară, maximele vor tinde spre medii de 18 grade, iar cele minime spre medii de 8 – 9 grade. Temporar va ploua și sub formă de aversă în 26 și 27 aprilie, dar ploi slabe de scurtă durată se vor semnala pe arii mai restrânse și după data de 1 mai.

În Muntenia, până în data de 25 aprilie, vremea va fi deosebit de caldă în cea mai mare parte a regiunii cu temperaturi maxime medii de 23 – 25 de grade și minime medii de 8 – 10 grade, dar la sfârșitul primei săptămâni de referință, valorile termice vor scădea treptat și se vor apropia de cele normale, astfel media maximelor va tinde spre 16 grade în data de 27 aprilie, iar cea a minimelor va ajunge la 4 grade în noaptea de 28 aprilie. În cea de-a doua săptămână tendința vremii va fi de încălzire ușoară, maximele de la medii de 16 grade spre 22 de grade, iar cele minime de la medii de 4 grade spre 8 grade. Temporar va ploua și sub formă de aversă în 26 și 27 aprilie, dar ploi slabe de scurtă durată se vor semnala pe arii mai restrânse și după data de 1 mai.

În Oltenia, vremea va fi caldă până în data de 26 aprilie, cu temperaturi maxime medii de 22 – 24 de grade și minime medii de 9 – 11 grade, apoi valorile termice vor scădea treptat și se vor apropia de cele normale. În perioada 27 -29 aprilie, media maximelor va fi de 16 – 17 grade, iar cea a minimelor de 5 – 7 grade. Ulterior, tendința vremii va fi de încălzire ușoară, maximele vor tinde spre medii de 20 grade, iar cele minime spre medii de 8 – 9 grade. Până în data de 28 aprilie, temporar va ploua și sub formă de aversă în 26 și 27 aprilie, dar ploi slabe de scurtă durată se vor semnala pe arii mai restrânse și după data de 1 mai.

La munte, până în data de 26 aprilie, vremea va fi mai caldă decât în mod obișnuit cu temperaturi maxime medii de 12 – 14 de grade și minime medii de 5 – 6 grade, dar la sfârșitul primei săptămâni de referință, valorile termice vor scădea treptat și se vor apropia de cele normale, astfel media maximelor va tinde spre 6 – 7 grade în zilele de 27 și 28 aprilie, iar cea a minimelor va ajunge până spre -2 grade în noaptea de 28 aprilie. În cea de-a doua săptămână tendința vremii va fi de încălzire ușoară, maximele de la medii de 7 grade spre 10 de grade, iar cele minime de la medii de 0 grade spre 4 grade. Temporar va ploua, mai ales sub formă de aversă în cea mai mare parte a intervalului, iar în perioada 22-27 aprilie, local vor fi și cantități de apă mai însemnate.

Estimarea este realizată folosind produsele numerice ale Centrului European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată). Sunt prognozate temperaturile maxime și minime, mediate pentru fiecare regiune a țării și adaptate local cu modele statistice și sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicată de apariție a precipitațiilor.

AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani: Sute de amenzi în valoare de peste 150.000 de lei și 21 de permise reținute , bilanțul acțiunilor polițiștilor din ultimele 48 de ore

Publicat

Publicitate

În ultimele 48 de ore, polițiștii botoșăneni au desfășurat activități preventive pe raza  întregului județ. În această perioadă nu au fost înregistrate incidente deosebite care să tulbure ordinea și liniștea publică.

Astfel, au fost organizate acțiuni punctuale, pe raza întregului județ cu sprijinul jandarmilor, prilej cu care s-a acționat atât pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale, cât și pentru impunerea unui climat de siguranță rutieră.
Pentru ca cetățenii să se bucure în siguranță de sărbătorile pascale.

Polițiștii care s-au aflat în teren au constatat aproximativ 300 de sancțiuni contravenționale în valoare de peste 150.000 de lei și au fost reținute 21 de permise de conducere și 9 certificate de înmatriculare.

Dintre sancțiuni, cele mai multe au fost aplicate pentru abateri la regimul rutier și nerespectarea normelor de conviețuire socială.

Citeste mai mult

Eveniment

Un vitezoman din București s-a dat în spectacol la Dorohoi. Polițiștii l-au lăsat pieton

Publicat

Publicitate

Amenda de 2.000 de lei și permis reținut pentru 120 de zile
Cea mai mare viteză a fost înregistrată pe DN 29 B, în Dorohoi.

Conducătorul auto, un bărbat din municipiul București, a fost depistat în timp ce se deplasa cu o viteză de 128 de km/h.

Acesta a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de peste 2.000 de lei, iar permisul de conducere i-a fost reținut pentru 120 de zile, fără a avea drept de circulație.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending