Connect with us

Eveniment

Este 23 august: Timp de 40 de ani, această zi a fost Ziua Națională a României. Se împlinesc 79 de ani de la întoarcerea armelor

Publicat

Publicitate

Astăzi este 23 august, o zi care timp de 40 de ani în perioada comunistă a fost Ziua națională a României. Se împlinesc 79 de ani de la unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria României, relatează alba24.ro.

În urmă cu 78 de ani, la 23 august 1944, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, URSS, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

Pactul Ribbentrop- Molotov actul prin care URSS anexa Basarabia și Bucovina

Cu câteva zile înainte de declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, la 23 august 1939, era încheiat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic („Pactul Molotov-Ribbentrop”), al cărui protocol adiţional secret cuprindea consimţământul Germaniei la anexarea Basarabiei de către URSS (art. 3), notează volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

Un an mai târziu, la 26 iunie 1940, ministrului României în Uniunea Sovietică, Gheorghe Davidescu, îi era înmânată nota ultimativă a guvernului sovietic, de către ministrul sovietic de externe, Veaceslav Mihailovici Molotov, prin care se cerea cedarea imediată a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, conform unei hărţi anexate.

A doua notă ultimativă a guvernului sovietic a fost prezentată în noaptea de 27/28 iunie, şi cerea guvernului român evacuarea în decurs de patru zile a teritoriilor respective, începând din 28 iunie 1940, orele 14.00.

Aflat sub presiunea notelor ultimative şi în contextul izolării totale a ţării, guvernul român a răspuns la termenul fixat că „pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, se vede silit să primească condiţiile de evacuare specificate în răspunsul sovietic”, consemnează aceeaşi lucrare.

Publicitate

Armata şi administraţia română s-au retras din Basarabia şi nordul Bucovinei, însă trupele sovietice au ocupat şi ţinutul Herţa, parte a vechiului Regat.

Teritoriul ocupat de sovietici avea o suprafaţă de 50.762 kmp şi avea o populaţie de 3.776.000 locuitori. Pierderea Basarabiei şi a nordului Bucovinei a determinat o schimbare esenţială în orientarea politicii externe a României.

Dictatul de la Viena: Cum s-a pierdut Transilvania

În urma capitulării Franţei în faţa Germaniei naziste la 22 iunie 1940, guvernul român a renunţat, la 1 iulie, în plină expansiune sovietică asupra teritoriului românesc, la garanţiile anglo-franceze din aprilie 1939.

Rapturile teritoriale au continuat prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, când Ungaria horthystă a ocupat 43.492 km pătraţi, respectiv nord-estul Transilvaniei, cu o populaţie de 2.667.000 locuitori.

Prin tratatul din 7 septembrie 1940, de la Craiova, Bulgaria a încorporat judeţele Durostor şi Caliacra, cu o suprafaţă totală de 6.921 km pătraţi şi aproximativ 410.000 locuitori.

România intră în război alături de Germania împotriva URSS

La 22 iunie 1941, România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS, în vederea reîntregirii teritoriului său. Mareşalul Ion Antonescu a ordonat armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi Nordul Bucovinei.

Un comunicat militar oficial din 25 iulie 1941, arăta: „Lupta pentru dezrobirea brazdei româneşti de la răsărit s-a terminat. Din Carpaţi până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune”.

La acţiunile pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord (până la 31 iulie 1941), au participat 473.103 militari români, pierderile ridicându-se la 24.396 militari morţi, răniţi, bolnavi, dispăruţi. După eliberarea teritoriilor româneşti, armata a primit ordin să-şi continue înaintarea dincolo de Nistru.

Preocupările oamenilor politici români, în ceea ce priveşte scoaterea ţării din război, au crescut în intensitate către sfârşitul anului 1943, printr-o serie de tratative duse la Ankara, între septembrie 1943-martie 1944, dar şi la Cairo (martie-iunie 1944) şi Stockholm (noiembrie 1943-iunie 1944).

În aprilie 1944, guvernul sovietic transmitea condiţiile „minimale” de armistiţiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România. Guvernul român a respins condiţiile de armistiţiu la 15 mai.

Arestarea mareșalului Ion Antonescu. Momentul zero al ieșirii din alianța cu Germania nazistă

În contextul declanşării, la 20 august 1944, a ofensivei pe direcţia Iaşi-Chişinău, trupele sovietice au făcut o puternică spărtură în frontul germano-român din Moldova.

Se demonstra, astfel, că ţara noastră se afla la capătul rezistenţei, situaţia de pe front agravându-se continuu. La 23 august, generalul Hans Friessner, comandantul Grupului de armate german „Ucraina de Sud”, a solicitat generalului Heinz Guderian, şeful Marelui Stat Major al forţelor terestre, asigurarea acoperirii aeriene pentru a menţine linia Focşani-Brăila. Demersul nu a avut succes.

În dimineaţa aceleiaşi zile, politicianul Gheorghe Brătianu a făcut un nou demers pe lângă mareşalul Antonescu, în vederea încheierii neîntârziate a armistiţiului.

La orele amiezii, mareşalul Ion Antonescu a fost în audienţă la regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), declarând că este dispus să semneze armistiţiul, după stabilizarea frontului şi obţinerea acordului lui Hitler. În aceste condiţii, regele Mihai I l-a destituit din funcţia de conducător al statului şi a ordonat arestarea acestuia.

Regele Mihai, anunță întoarcerea armelor împotriva puterilor Axei

În 23 august 1944, regele Mihai anunţa, la radio, că România întoarce armele împotriva Germaniei naziste şi se alătură Coaliţiei Naţiunilor Unite.

La orele 20.20, prin Proclamaţia către ţară, difuzată de posturile de radio, regele Mihai anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”.

În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: „din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”, conform volumului „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004).

Totodată, noul şef al Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, împuternicit de rege cu comanda supremă a armatei române, a transmis directiva operativă cu nr. 1: „Armata română încetează lupta alături de trupele germane, în scopul de a obţine pacea de la Naţiunile Unite şi de a reîncepe lupta alături de forţele armate ale acestora pentru eliberarea Ardealului de nord”, notează acelaşi volum.

Noaptea în care România s-a aflat în război cu toată lumea

În noaptea care a urmat, s-a creat o stare de panică şi confuzie generală, dat fiind faptul că România se afla în stare de război atât cu Germania, cât şi cu Uniunea Sovietică.

În aceste condiţii, Armata Roşie a dezarmat şi capturat peste 6.000 de ofiţeri, 6.000 de subofiţeri şi mai mult de 150.000 de soldaţi de trupă.

Totodată, linia fortificată Focşani-Nămăloasa-Brăila a fost trecută fără nicio rezistenţă de trupele sovietice, care în câteva zile au ajuns la graniţele cu Bulgaria şi Iugoslavia.

Pe de altă parte, aviaţia germană a bombardat Capitala în zilele de 24-26 august, provocând numeroase distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti.

La 25 octombrie 1944, prin eliberarea oraşelor Carei şi Satu Mare, s-a încheiat eliberarea întregului teritoriu transilvan anexat de Ungaria în urma Dictatului de la Viena. La 9 martie 1945 avea loc restabilirea administraţiei româneşti în această regiune.

Participarea României la războiul auntifascist a continuat până la 12 mai 1945, perioadă în care ostaşii români, în cooperare cu armata sovietică, au luptat pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei.

Pe frontul de răsărit, armata română a suferit pierderi de 624.740 de militari, din care 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi bolnavi, 309.533 dispăruţi.

România declarată o țară înfrântă în război. Despăgubiri uriașe pentru URSS

Convenţia de armistiţiu semnată la 12 septembrie 1944, la Moscova, declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 de milioane de dolari, ce urmau a fi achitate în decurs de şase ani în produse petrolifere, lemnoase etc.

A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena, „Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind României; armata română urma să participe cu 12 divizii alături de cea sovietică la eliberarea Transilvaniei.

Aplicarea armistiţiului a fost supravegheată de Comisia Aliată de Control, în care participarea sovietică era hotărâtoare, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

În fapt, această Convenţie de armistiţiu consemna ocuparea României de către Armata Roşie şi impunerea unui regim de tip bolşevic.

Cu ajutorul principalului său instrument politic – Partidul Comunist, controlul sovietic s-a impus în toate sectoarele vieţii politice, economice şi culturale.

În acest context, actul de la 23 august 1944, prezentat iniţial ca o lovitură de stat, a devenit momentul „eliberării României de către glorioasa Armată Sovietică”, fiind elogiat în permanenţă de Partidul Comunist Român ca „insurecţie armată”, „insurecţie armată antifascistă şi antiimperialistă”, „insurecţie naţională antifascistă şi antimperialistă”, „revoluţie de eliberare socială şi naţională antifascistă şi antimperialistă”, notează „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV, Mihai I” (Editura Enciclopedică, 2004).

Începând cu anul 1948 şi până la 23 august 1989, ziua de 23 august a fost sărbătorită drept Ziua Naţională a României.

Ziua de 23 august era sărbatoarea naţională a României înainte de 1989. Pentru demonstraţiile de pe stadioanele și bulevardele fiecărui oraș din țară, se muncea enorm sub directa îndrumare a câte unui tovarăș local cu aptitudini artistice.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșani: COD PORTOCALIU de instabilitate atmosferică! Populația a fost avertizată prin mesaj RO-ALERT

Publicat

Publicitate

Meteorologii au emis o nouă avertizare tip cod portocaliu de instabilitate atmosferică pentru mai multe localități din județul Botoșani valabilă de astăzi, până la ora 00:30.

Localitățile vizate sunt: Botoșani, Dorohoi, Vorona, Corni, Mihai Eminescu, Vlădeni, Curtești, Răchiți, Ibănești, Șendriceni, Vârfu Câmpului, Cristinești, Dersca, Hilișeu-Horia, Broscăuți, Pomârla, Roma, Mihăileni, Leorda, Cândești, Brăești, Văculești, Lozna, Dimăcheni și Bucecea.

Se vor semnala : grindină de medii dimensiuni (2-4 cm), averse torențiale (20…30 l/mp), frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului (50…70 km/h).

Populația a fost avertizată prin mesaj RO-ALERT.

Evoluţia fenomenelor meteorologice prognozate este permanent monitorizată prin Centrul Operaţional al ISU Botoșani.

Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite să intervină, în cel mai scurt timp, în sprijinul cetățenilor.

Publicitate

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

– fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

– nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt;

– parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

– îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

– nu atingeți firele căzute la pământ;

– curățați șanțurile și rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale;

– nu aruncați gunoaiele menajere sau resturile vegetale în albiile apelor curgătoare sau în șanțurile / canalele de colectare a apei.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

https://fiipregatit.ro/ghiduri/inundatii-despre-8-9#despre-33

https://fiipregatit.ro/ghiduri/furtuna-despre-8-6#siguranta-in-caz-de-furtuna-23

Citeste mai mult

Eveniment

Ce trebuie să facă românii pentru a rezista austerității și scumpirilor. Cinci sfaturi de supraviețuire de la specialiști în domeniul financiar

Publicat

Publicitate

După măsurile fiscale de austeritate aprobate recent de Guvern, specialiștii în economie spun că prețurile vor crește cu până la 5%. Pentru a face față scumpirilor, populația trebuia să ia în calcul un plan bine stabilit a bugetului lunar al familiei și să încerce metode de reducere a cheltuielilor, scrie ADEVĂRUL

Românii trebuie să reconsidere bugetul de cumpărături. Foto: Freepic
În ultimele săptămâni, guvernanții au propus o serie de măsuri fiscale de austeritate prin care se urmărește reducerea deficitului bugetar. Printre altele, creșterea TVA, ceea ce va însemna și o majorare a prețurilor, inclusiv la alimente, bunuri de larg consum, cărți și multe altele. Specialiștii spun că prețurile vor crește cu până la 5%, ceea ce înseamnă cheltuieli lunare mult mai mari pentru populație.

Nu suntem însă singura țară din lume care trece printr-o astfel de situație, inclusiv mările puteri mondiale având perioade de austeritate marcate de o povară financiară mai mare pentru populație. Tocmai de aceea, specialiștii americani au deja întocmite adevărate manuale de supraviețuire pentru omul de rând în perioadele de creștere a prețurilor și reducere a veniturilor. Câteva sfaturi esențiale trebuie luate în considerare pentru a depăși cu bine această perioadă.

Primul pas: reevaluarea bugetului de venituri și cheltuieli

Un adevărat decalog al supraviețuirii în perioade de scumpiri majore a fost întocmit de firma de contabilitate și consultanță financiară Porte Brown din Chicago. Primul pas, spun specialiștii de la Porte Brown, este reevaluarea bugetului personal sau al familiei. Exact ca un contabil, cel care se ocupă de bugetul familiei trebuie să realizeze o balanță simplă. Adică o linie verticală trasă pe mijlocul unei foi albe de hârtie, iar de-o parte și de alta trecute veniturile și cheltuielile în căsuțe separate. La urmă se trage linie. Dacă cheltuielile sunt mai mare decât veniturile trebuie luate neapărat măsuri. Fie renunțarea la celuielile care nu sunt vitale, fie creșterea veniturilor (dacă vorbim de rate și cheltuieli necesare care ne depășesc veniturile).

„Dacă ieșirile lunare de numerar depășesc intrările, un buget te poate ajuta să te încadrezi în posibilitățile tale. Împarte bugetul în categoriile principale, atât pentru intrări, cât și pentru cheltuieli. Vei vedea rapid dacă au apărut cheltuieli care nu sunt vitale sau atât de importante și care pot fi eliminate. Va trebui să ajustezi continuu bugetul pe măsură ce se schimbă circumstanțele. De asemenea, nu uita să pui deoparte un fond pentru „zile negre” pentru costuri neprevăzute, cum ar fi un frigider stricat sau reparații auto”, precizează specialiștii de la Porte Brown.

Publicitate

Cumpărături inteligente cu liste bine puse la punct, fără copii și cu oferte

Cumpărăturile inteligente pot face o economie considerabilă în bugetul familiei. Specialiștii de la Investopedia, una dintre cele mai importante surse de informare și educație financiară, au câteva ponturi pentru a reuși să ne aprovizionăm eficient și totodată economic, jonglând cu scumpirile în favoarea noastră. În primul rând, ne trebuie mereu liste pe care să trecem cumpărăturile absolut necesare. În perioade de austeritate, specialiștii ne sfătuiesc să renunțăm, mai ales dacă nu dispunem de resurse financiare importante sau tocmai am înregistrat o scădere a veniturilor, la răsfățuri inutile sau la produse care nu sunt neapărat necesare.

Lista de cumpărături trebuie să cuprindă în special produsele de bază, indispensabile, cum ar fi hârtia igenică, pasta de dinți sau săpunul, la care se adaugă treptat alte lucruri care ne sunt absolut folositoare, in special alimente de bază precum orezul, făina, uleiul, mălaiul și altele, în funcție de obiceiul nostru de consum. „Dacă te învârți prin magazinul alimentar și îți umpli coșul cu tot ce îți atrage atenția, vei cheltui mai mult decât dacă ți-ai fi pregătit o listă de cumpărături în avans. Planifică-ți mesele pentru săptămâna următoare și notează cu atenție ingredientele de care ai nevoie pentru a pregăti acele feluri de mâncare. Cumpără doar produsele de pe listă și evită cumpărăturile impulsive”, precizează Lisa Smith pentru Investopedia.

Nu trebuie să ne lăsăm impresionanți de multitudinea de oferte, mai ales dacă acele oferte nu sunt la produsele de care avem nevoie. Adică, spun specialiștii, nu trebuie să mergem pe ideea „lasă să fie acolo”. În schimb ar trebui să folosim toate ofertele disponibile pentru produsele de care suntem interesați. Deși obișnuim să cumpărăm o anumită marcă de produs, putem opta pentru variante mai ieftine, aflate la ofertă. Economia va fi vizibilă. Nu trebuie să ne ferim de produsele aflate aproape de data de expirare, mult reduse ca preț, dacă sunt în termenul de valabilitate și mai ales se potrivesc nevoilor noastre imediate.

Fără copii la cumpărături

Specialiștii recomandă să nu luăm copiii la cumpărături. Motivele sunt evidente.

„Copiii flămânzi, obosiți și morocănoși cresc costul cumpărăturilor. Fiecare minut în plus petrecut în magazin crește probabilitatea de a cumpăra mai mult – inclusiv jucării și gustări menite să-i țină pe copii liniștiți în timp ce tu încerci să te concentrezi pe găsirea unor chilipiruri. Supermarketurile vizează și copiii. Există un motiv pentru care cerealele zaharoase și dulciurile sunt expuse la nivelul ochilor copiilor”, precizează cei de la Investopedia. Nu trebuie să uitați să mergeți sătui la cumpărături. Este cunoscut faptul că în momentul în care suntem flămânzi avem tendința să supraestimăm nevoile noastre alimentare.

 

Gătitul și proviziile salvează mulți bani

În momentul în care prețurile cresc vertiginos, veniturile rămân la fel sau chiar scad în urma unor măsuri fiscale de austeritate, astfel că mâncatul în oraș ar trebui tăiat de pe listă, spun specialiștii, sau măcar redus la experiențe ocazionale. Cea mai ieftină opțiune este gătitul. Chiar și cei care nu sunt foarte pricepuți în ale bucătăriei pot găsi soluții. Dacă vrem să facem economie cu adevărat până și cafeaua trebuie să o bem acasă. „A lua masa în oraș este o idee scumpă. Multe dintre mesele pe care le plătești într-un restaurant pot fi gătite acasă la jumătate din preț. Chiar și cafeaua bună este mai ieftină dacă o faci singur acasă”, precizează jurnalistul Lisa Smith, specializată în domeniul financiar.

Să luăm drept exemplu o banală porție de cartofi prăjiți servită  la un restaurant. Costă minimum 9 lei chiar și într-un orășel de provincie. La piață, un kilogram de cartofi ajunge maximum la 3.5 lei. La un calcul simplu se vede că o porție de 300 de grame de cartofi prăjiți la restaurant este echivalentul a peste două kilograme de cartofi cumpărați de la piață sau supermarket. Iar exemplele pot continua. Economia la mâncare nu trebuie însă să ne poarte către zona fast-food sau a produselor nesănătoase, dar mai ieftine. De exemplu, am putea evita mezelurile, chiar și cele la preț de chilipir, și să optăm pentru o bucată de carne gătită sau o porție bună de carbohidrați sănătoși (fasole, de exemplu).

Mersul pe jos face piciorul frumos, dar mai ales ne ajută să facem economie

Și reducerea utilizării mașinii ne poate ajuta sǎ facem economii. De exemplu, putem folosi autoturismul pentru a parcurge distanțe lungi sau pentru a căra obiecte grele. În rest, pentru distanțele scurte și medii, putem opta pentru mersul pe jos sau pentru transportul în comun, mai ales dacă trăim în orașe mai mici.  În general, specialiștii recomandă că atunci când suntem nevoiți să folosim autoturismul trebuie să învățăm să conducem inteligent.

„Printre modalitățile simple, dar eficiente, de a reduce consumul de benzină se numără: facem toate treburile odată, planificat, pentru a reduce numărul de călătorii, evităm călătoriilor în orele de vârf, verificăm regulat presiunea în anvelope, limităm utilizarea aerului condiționat și oprim motorul când staționăm. Nu trebuie să uităm să folosim bicicleta și mersul pe jos ori de câte ori este posibil”, spune cei de la Porte Brown.

Tăiem din produsele de lux și căutăm alternative mai ieftine

Primele lucruri care trebuie reduse sau chiar eliminate din bugetul de criză sunt produsele de lux, dacă obișnuim să utilizăm așa ceva. În general, specialiștii recomandă să căutăm variante asemănătoare, fără să facem un rabat semnificat la calitate, dar mai ieftine. De exemplu, dacă ne place încălțămintea sport de brand, optăm pentru unul mai ieftin decât cel pe care-l foloseam de obicei. Același lucru se poate aplica la o mulțime de produse, cu economii consistente

„Majoritatea oamenilor, sunt fideli anumitor mărci, produse și magazine. De fapt, poți achiziționa anumite articole în mod regulat fără să te gândești dacă există ceva asemănător sau chiar mai bun, dar mai ieftin. Ia în considerare alternative mai ieftine. În multe cazuri, poți cheltui mai puțin fără a compromite calitatea. Multe magazine alimentare oferă produse generice sau de marcă proprie lângă produse de marcă pe rafturi. Produsele fără marcă sunt de obicei fabricate de companii mai mici, fără bugete mari de marketing, sau de aceleași companii care produc produse de marcă”, adaugă specialiștii de la Porte Brown.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul schimbă regulile pentru furnizorii de energie: Facturi transparente, protecție sporită pentru clienți și măsuri împotriva înșelătoriilor

Publicat

Publicitate

Guvernul vrea să introducă reguli noi pentru contractele de energie electrică. Clienții casnici ar putea beneficia de prețuri fixe, protecție împotriva debranșării și acces la energie regenerabilă partajată. Legea care schimbă regulile pe piața furnizorilor de energie este în dezbatere publică până pe 1 august, scrie alba24.ro.

Un proiect de Ordonanță de Urgență pus recent în dezbatere publică propune schimbări majore în legislația energiei electrice, cu efecte directe asupra milioanelor de clienți casnici din România. Dacă va fi adoptată, ordonanța ar putea aduce mai multă transparență în facturi, contracte mai clare și stabile, dar și o protecție reală pentru consumatorii vulnerabili. Documentul poate fi văzut AICI: OUG organizarea pietei de energie 22-07-2025, iar nota de fundamentare AICI: Nota de Fundamentare OUG-EX-1-modificare-Lege-123-2012-22.07.2025

Contracte pe durată fixă, cu preț garantat: Adio modificări din senin
Una dintre cele mai importante prevederi este obligarea marilor furnizori (cum ar fi Electrica, PPC sau Hidroelectrica) să ofere, la cererea clientului, contracte pe minimum un an cu preț fix.

Acest tip de contract ar deveni o alternativă sigură pentru cei care vor să se ferească de scumpiri neașteptate, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani pe piața liberă.

Mai mult, furnizorii nu vor mai putea modifica unilateral prețul în timpul unui astfel de contract și vor fi obligați să prezinte, la semnare, un rezumat clar, pe înțelesul oricui.

Facturi mai clare și comparabile între furnizori

Publicitate

OUG obligă furnizorii să le spună clar clienților dacă prețul este fix, variabil sau dinamic, ce taxe includ facturile, și care sunt condițiile de încetare sau prelungire a contractului.

Această transparență ar putea reduce abuzurile sau țepele contractuale, ajutându-i pe români să compare mai ușor ofertele și să aleagă în cunoștință de cauză.

Dreptul de a deveni prosumatori… și mai mult decât atât

Proiectul oferă clienților casnici dreptul nu doar de a produce și consuma energia generată (ex: panouri solare), ci și de a o partaja cu vecini sau membri ai aceleiași comunități, chiar și contra cost.

Astfel, inclusiv cei care nu au acoperișuri proprii sau terenuri ar putea beneficia de energie regenerabilă, prin asocieri locale, în blocuri sau comunități rurale.

Clienții vulnerabili: Protejați de la debranșare

Pentru persoanele în situații dificile (venituri mici, dependenți de echipamente electrice pentru sănătate etc.), ordonanța impune un principiu clar:
Nicio debranșare nu poate avea loc fără măsuri alternative sau sprijin social.
Autoritățile locale vor avea obligația să intervină cu ajutor financiar sau soluții de eșalonare a datoriilor.

Este pentru prima dată când legea oferă un cadru coerent care protejează oamenii de întreruperea curentului în cele mai grele momente, mai ales iarna.

Furnizorii de energie, obligați să joace corect

ANRE va avea atribuții extinse pentru a supraveghea:

cum sunt stabilite prețurile,
dacă furnizorii respectă obligația de a oferi contracte fixe,
dacă există comisioane abuzive la reziliere, și cum este tratat clientul vulnerabil sau prosumatorul.
Vor fi publicate rapoarte anuale privind impactul contractelor dinamice și comportamentul pieței, ceea ce ar putea duce la amenzi sau reglementări mai stricte, dacă apar abuzuri.

Intervenții ale statului în caz de criză

În situații excepționale (cum a fost criza energetică din 2022-2023), statul va putea impune prețuri reglementate sub nivelul costurilor, dar doar pentru o parte limitată din consum, și doar dacă furnizorii sunt compensați transparent.

Este o măsură de ultim resort, care poate ține în frâu facturile populației în fața unor scumpiri explozive.

Ce urmează: proiectul e încă în dezbatere publică

Proiectul de OUG este publicat de Ministerul Energiei și poate fi consultat și comentat până la 1 august 2025. După această dată, Guvernul poate decide adoptarea prin aprobare în ședință. Dacă se adoptă, va fi o schimbare majoră în favoarea populației
Acest proiect de ordonanță nu este perfect, dar oferă cel mai coerent pachet de protecție pentru consumatori din ultimii ani.

Dacă va fi adoptat, românii vor avea:

contracte mai sigure și stabile,
facturi mai clare,
acces extins la energie verde,
protecție reală în fața debranșării și abuzurilor.

Citeste mai mult

Eveniment

Tânără de 23 de ani din Văculești, dată dispărută! Poliția cere sprijinul cetățenilor

Publicat

Publicitate

Vineri, în jurul orei 15:47, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 4 Dorohoi au fost sesizați cu privire la dispariția tinerei Agavriloae Rodica Gabriela, în vârstă de 23 de ani. Tânăra a plecat de la domiciliu și nu a mai revenit, iar familia nu mai reușește să ia legătura cu aceasta.

Semnalmentele persoanei dispărute sunt următoarele: înălțime 1,65 metri, greutate 60 kg, ochi căprui, păr șaten.

Polițiștii desfășoară activități de căutare pentru depistarea tinerei și fac apel către persoanele care pot oferi informații cu privire la locul unde s-ar putea afla să anunțe cea mai apropiată unitate de poliție sau să apeleze numărul unic de urgență 112.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending