Inițiatorii propunerii legislative, care prevede că un șofer a comis o infracțiune atunci când în sângele său a fost depistată o substanță psihoactivă, organizează, pe 4 martie, la Senat, dezbaterea publică intitulată ‘Droguri. Toleranță zero’.

La această dezbatere vor participa senatori și deputați, reprezentanți ai instituțiilor interesate, medici cu diverse specializări, psihologi, reprezentanți ai DIICOT, ai Uniunii Naționale a Barourilor din România, alți specialiști și experți.

‘Mesajul proiectului inițiat este foarte clar: ‘Toleranță zero la droguri’. Totul pornește de la o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind stabilirea unor limite pentru a determina cazuistica condamnării în condițiile consumului de substanțe psihotrope și pentru a stabili dacă substanțele psihoactive afectează capacitatea de a conduce. În cadrul dezbaterii, vom analiza ce înseamnă să definim substanțele psihotrope și ce înseamnă consumul acestor substanțe. Pe lângă droguri, așa cum le numim noi, mai există și medicamente care conțin aceste substanțe și societatea civilă s-a alarmat că simplul consum de substanțe medicamentoase ar putea conduce la condamnarea celor care au condus sub influența lor’, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Comisiei de cultură din Senat, Cristian Niculescu-Țâgârlaș, unul dintre inițiatorii proiectului.

El a explicat că ‘orice medicament care conține astfel de substanțe are prevăzută în prospect interdicția de a conduce’.

‘Iar dacă vorbim de Xanax, de medicamente care se eliberează doar cu prescripție medicală pentru persoane cu tulburări anxioase, stări depresive sau alte afecțiuni, în momentul eliberării rețetei, medicul atenționează pacientul că nu are voie să conducă. Din punct de vedere legal, nu există diferență dacă fumezi un joint sau iei Xanax și conduci. Efectul este imposibilitatea de a conduce în mod normal, cu toate elementele care determină reflexele și, drept urmare, pui în pericol viața și siguranța celorlalți care se află în trafic sau în zone de posibilă interferență cu autoturismul condus de către persoana aflată sub influența substanțelor psihotrope’, a adăugat Niculescu-Țâgârlaș.

Senatorul a punctat că și ‘partea de media este foarte importantă pe latura de prevenție, pentru a informa și avertiza populația asupra riscului de a conduce după consumul de substanțe cu efecte psihotrope, pentru a nu intra în sfera infracțională’.

Pe 30 ianuarie, la Senat, ca primă Cameră sesizată, a fost depusă o inițiativă legislativă care prevede că un șofer a comis o infracțiune atunci când în sângele său a fost depistată o substanță psihoactivă. Propunerea legislativă de modificare a Codului penal a fost inițiată de mai mulți parlamentari, printre care se numără Alina Gorghiu, Robert Cazanciuc, Cristian Niculescu-Țâgârlaș și Daniel Fenechiu.

‘Conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanțe cu efecte psihoactive se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi’, prevede propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

În expunerea de motive a propunerii legislative se arată că ‘legiuitorul a considerat, dintotdeauna, gravă conduita persoanei care conduce autovehiculul ulterior consumului de substanțelor psihoactive, indiferent de cantitatea consumată sau de concentrația depistată în organism, având în vedere efectele pe care astfel de substanțe le produc asupra organismului. De aceea, pe fondul creșterii consumului de droguri, e necesară mărirea limitelor de pedeapsă de la 2 la 7 ani pentru a descuraja conducerea sub efectul unor droguri sau substanțe cu efecte psihoactive’.

În prezent, Codul penal pedepsește conducerea unui vehicul sub influența alcoolului/substanțelor psihoactive cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.

AGERPRES

Farurile Angel Eye, noua modă de pe drumurile din România. Precizările Registrului Auto Român: Nu cumpărați așa ceva, riscați să rămâneți fără certificatul de înmatriculare, relatează alba24.ro. Farurile Angel Eye, cunoscute și sub denumirea de „corona rings”, sunt un tip de iluminare auto care a devenit popular datorită aspectului său distinctiv, oferind mașinilor un look sportiv și agresiv.

Reprezentanții Registrului Autor Român au precizat că utilizarea lor poate duce la amenzi și chiar la retragerea talonului auto:

”Am montat “angel eyes” cumpărate de pe net, ca să am mai multă vizibilitate și siguranță în trafic, dar nimeni nu apreciază!

Vă reamintim că sursele de iluminat sunt supuse reglementărilor care interzic montarea dispozitivelor neomologate pentru acel tip de autovehicul pe o mașină care circulă pe drumurile publice.

Recomandarea noastră este să nu dați banii pe astfel de dispozitive care vă pot aduce sancțiuni contravenționale în trafic sau chiar reținerea certificatului de înmatriculare” au transmis reprezentanții registrului Auto Român.

Aceste faruri au fost introduse inițial de BMW în 2001 pe modelul BMW Seria 5 E39 facelift.

Designul inovator a devenit rapid un element de semnătură pentru BMW și a fost adoptat ulterior de alte mărci auto.

Conceptul a fost inspirat de ideea de inel luminos în jurul sursei principale de iluminare, oferind o estetică futuristă și o semnătură luminoasă unică.

Farurile Angel Eye au devenit extrem de populare în comunitatea de tuning auto, fiind adesea instalate pe mașini aftermarket.

Modificările aftermarket trebuie să fie omologate pentru a evita problemele la inspecțiile tehnice sau amenzi din partea autorităților.

Foto: Registrul Auto Român

Mai multe organizații solicită înființarea unei comisii speciale pentru investigarea abuzurilor suferite de copiii instituționalizați din România. „Solicităm formarea unei comisii de cercetare a abuzurilor asupra copiilor instituționalizați, similar comisiei internaționale pentru studierea Holocaustului în România și comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România 2006”, se arată în manifestul citit de Oana Drăgulinescu, fondatoare a Muzeului Abandonului, vineri, într-o conferință de presă, relatează Adevărul.

Printre semnatarii manifestului se numără Muzeul Abandonului, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Centrul de Resurse Juridice, Hope and Homes for Children România și Justice Initiative Romania.

„Această comisie trebuie să fie alcătuită din istorici, sociologi, experți în protecția copilului și reformarea sistemului, cercetători ai instituționalizării, jurnaliști și neapărat supraviețuitori. Nu trebuie să fie o comisie politică”, a declarat Oana Drăgulinescu.

Drăgulinescu a subliniat că problema rămâne actuală, dând exemplul descoperirilor recente din ianuarie 2025, când Centrul de Resurse Juridice a găsit la Târgu Mureș copii trăind în condiții similare celor din căminele-spital din perioada comunistă.

„Așa cum a existat un proces de condamnare a comunismului, care a fost coordonat de Comisia Tismăneanu, un grup de specialiști, de istorici, de oameni care au putut veni cu date concrete despre ce a însemnat dimensiunea traumei comunismului în România, ne dorim același lucru, să existe o comisie de analiză și să ajungem în punctul în care această națiune recunoaște istoria sa recentă și maniera în care și-a tratat copiii până acum și încă o face, pentru că, în ianuarie 2025, la Târgu Mureș, Centrul de Resurse Juridice descoperea copii care trăiau fix ca în căminele-spital din timpul comunismului, tot legați cu lanțuri și închiși cu lacăte, tot înfometați, tot în frig, tot complet lipsiți de orice tip de empatie și umanitate”, a afirmat Drăgulinescu.

În paralel, la Galeria Galateca din București, se desfășoară performance-ul teatral „Horror Vacui”, considerat cel mai lung din lume. Evenimentul, organizat de Asociația ART Fusion sub umbrela Papercuts, reunește peste 500 de actori care recită mărturii despre abandonul copiilor în România.

„Performance-urile au fost despre abandon în general. Nu poți să vorbești despre o rană atât de complicată limitându-te doar la copii, dar probabil că, dintre aspectele cele mai complicate ale abandonului în România, abandonul copiilor iese în evidență”, a punctat Oana Drăgulinescu.

Georgiana Pascu, senior program manager la Centrul de Resurse Juridice, a atras atenția că, în ciuda angajamentelor României față de Comisia Europeană, copiii continuă să fie închiși în centre de plasament și căsuțe de tip familial, deși acestea ar fi trebuit închise până la finalul anului 2024.

Top universități din România. Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca este pe primul loc în metarankingul național pe 2024, publicat de Ministerul Educației și Cercetării, scrie alba24.ro.

În top 5 se mai află Universitatea din București, UNST Politehnica București, UMF „Carol Davila” din București și Universitatea „Transilvania” din Brașov.

Metarankingul Național stă la baza procedurilor prin care ministerul alocă fonduri pentru cercetarea în universități, notează Edupedu.ro.

Metaranking Național 2024 include 32 de universități din România. Față de ediția anterioară, Universitatea Transilvania urcă pe poziția 5, iar UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca coboară pe 6.

În Top 10 mai intră Universitatea Al.I. Cuza din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, ASE București și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Top universități din România – Metaranking Național 2024

1. Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca
2. Universitatea din București
3. UNST Politehnica București
4. UMF „Carol Davila” din București
5. Universitatea „Transilvania” din Brașov
6. UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca
7. Universitatea Al. I. Cuza din Iași
8. Universitatea de Vest din Timișoara
9. Academia de Studii Economice din București
10. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
11. Universitatea din Oradea
12. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
13. Universitatea Politehnica Timișoara
14. USAMV din Cluj-Napoca
15. UMF „Grigore T. Popa” din Iași
16. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
17. UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș
18. UMF din Craiova
19. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
20. Universitatea din Craiova
21. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
22. UMF „Victor Babeș” din Timișoara
23. Universitatea „Ovidius” din Constanța
24. USAMV din București
25. Universitatea „Titu Maiorescu” din București
26. Universitatea „Valahia” din Târgoviște
27. Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara
28. Universitatea Tehnică de Construcții din Bucureșți
29. Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca
30. Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad
31. Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești
32. Universitatea pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași

Ministerul nu a publicat, deocamdată, și raportul aferent metarankingului, elaborat de grupul responsabil cu realizarea clasamentului.

Metarankingul național se bazează pe analiza unor clasamente internaționale ale instituțiilor de învățământ superior, recunoscute de „IREG (International Ranking Expert Group), Inventory of International Rankings“, în care sunt prezente instituțiile de învățământ superior românești.

În selectarea clasamentelor internaționale ale instituțiilor de învățământ superior se ține cont de gradul de accesibilitate pentru diferite tipuri de instituții de învățământ superior, criteriile utilizate și de nivelul final de apreciere, ce trebuie să se reflecte printr-un scor global al instituției de învățământ superior, potrivit metodologiei.

Metarankingul este realizat atât la cererea Ministerului Educației, cât și separat, de un grup independent de experți din mai multe instituții de învățământ superior.