A XII-a ediție a festivalului Zilele Nordului, desfășurată între 31 iulie și 3 august 2025 la Darabani, a adunat peste 13.000 de participanți la 100 de evenimente culturale, artistice, civice și sportive, continuând misiunea festivalului de a reconecta Nordul prin cultură și de a propune un model de dezvoltare pentru comunitățile mici din România.

Dezvoltat în parteneriat cu autoritățile locale și regionale și susținut de comunitate și companii responsabile, festivalul a consolidat în acest direcția strategică anunțată anul trecut: pregătirea unei candidaturi regionale pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2035.

Cei mai mulți oameni, în Poiana Teioasa și în noua Piață a Nordului

Concertele au atras, ca de obicei, cei mai mulți participanți — 5.475 de persoane au fost prezente la show-urile susținute de Irina Rimes, Om la Lună, Coma, Mădălina Pavăl Orchestra, Moonlight Breakfast, Ada Milea & Berti Barbera și alți artiști români.

În premieră, parte din festival s-a mutat în Piața Nordului, parcarea centrală reconvertită temporar într-un forum urban viu, verde, cultural și civic. Piața a găzduit dezbateri, concerte, activități pentru copii și familii, animație stradală, târguri, spectacole de muzică și poezie și proiecții de film în aer liber, atrăgând în total peste 2.000 de participanți în cele patru zile.

Evenimentele speciale – semnul distinctiv al ZN

Forumul Orașelor Mici, devenit o referință națională în discuția despre dezvoltarea urbană a comunităților sub 30.000 de locuitori, a reunit la Darabani reprezentanți ai Guvernului, primari, experți ai Băncii Mondiale, arhitecți și universitari din toată țara. Între invitații ediției s-au numărat Kövér Orsolya Mária, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Vasile Asandei, director al ADR Nord-Est, Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România, Călin Hințea și Șerban Țigănaș, decani ai facultăților de administrație publică și, respectiv, arhitectură de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Maratonul Nordului, cu ediții de MTB la Dersca și Trail la Darabani, a atras 1.500 de sportivi și susținători, în timp ce Campionatul Mondial de Borș Moldovenesc a adunat 500 de pofticioși și curioși în jurul ceaunelor, alături de invitații săi speciali, familia Stan, păstrătorii tradiției crucilor vesele de la Săpânța, și Dana Burlacu-Vistiernicu, culegătoare de rețete și ambasador al gastronomiei tradiționale.

Un moment aparte a fost Duminica fără mașini, care a adus peste 2.000 de dărăbăneni la evenimente în aer liber desfășurate în centrul orașului, devenit pietonal: spectacole de teatru, dezbateri, lecturi, ateliere, muzică live și un show spectaculos de videomapping pe fațada Casei de Cultură.

Cultură vie: filme, expoziții, întâlniri, teatru

Proiecțiile de film, realizate în parteneriat cu regizori și actori prezenți la festival, au adus peste 500 de cinefili în spații neconvenționale din oraș. Filmele „Anul nou care n-a fost”, „Siberia din oase”, „Maria” și „Pădurea de molizi”au fost prezentate în prezența unor invitați precum actorul Mihai Călin sau regizoarea Leontina Vatamanu.

Trei spectacole de teatru – „Să nu ne răzbunați”, „La cuțite” și „Jocuri din curte” – au adunat aproape 300 de spectatori, iar expozițiile din festival au fost vizitate de 500 de persoane. Între expozițiile din agendă, două au fost premiere importante: expoziția „Vremuri în care știrile sunt mai rapide decît gloanțele”, semnată de artistul Pavel Brăila, este prima expoziție de artă contemporană din istoria festivalului și a orașului, iar „Greatest Clicks”, semnată de Hajdu Tamás, este cea mai amplă expoziție de fotografie prezentă vreodată în festival, cu 50 de lucrări superbe din urbanul mic românesc.

Întâlnirile Nordului au adus la aceeași masă istorici, jurnaliști, activiști, cercetători și artiști din toată țara și din Republica Moldova, printre care Dorin Dobrincu, Liviu Jicman, Dan Sociu, Ala Sainenco, Mihai Călin, Leontina Vatamanu sau familia Ioan și Anamaria Stan de la Săpânța.

„O platformă europeană de cooperare culturală”

„Ne bucură nu doar numărul de participanți, ci mai ales calitatea întâlnirilor pe care le generăm. Zilele Nordului este astăzi o platformă de cooperare între artiști, comunități, autorități și instituții publice din România, Moldova și Ucraina. Ne dorim ca în viitorul apropiat festivalul să capete o dimensiune internațională și, de asemenea, să stimuleze crearea unei rețele a orașelor mici din România și din Europa”, a declarat Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord.

2026: Festivalul Zilele Nordului revine în 6–9 august

Organizatorii au anunțat deja perioada următoarei ediții, 6–9 august 2026, și au pus în vânzare abonamente la cel mai mic preț posibil pe www.zilelenordului.ro. Abonamentele pot fi achiziționate online, în număr limitat.

Despre Zilele Nordului

Zilele Nordului este un festival cultural non-profit organizat de Asociația Nord și sprijinit de către Primăria și Consiliul Local Darabani, Administrația Fondului Cultural Național, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, precum și al Băncii Transilvania, Caraiman, Iulius Mall Suceava, MDR Mobilier Delagrave, Cadasplan și alte companii și parteneri locali.

Festivalul a implicat, în cei 12 ani de existență, peste 2.000 de voluntari, a generat peste 600 de evenimente culturale, a contribuit la crearea de infrastructură culturală și la formarea unui brand regional centrat pe cultură, implicare civică și cooperare.

Astăzi, copiii înscriși la Școala de vară organizată de Parohia „Pacea” din municipiul Botoșani au avut parte de o întâlnire specială cu pompierii, în cadrul unei activități de informare și educare preventivă desfășurată sub genericul „Siguranța nu intră în vacanță”.

Salvatorii le-au vorbit celor mici despre cum pot preveni incendiile, cum trebuie să reacționeze în diferite situații de urgență și cât de important este să cunoască regulile de bază pentru a rămâne în siguranță acasă, pe stradă, la locurile de joacă și la școală. Întâlnirea a fost una interactivă, cu multe întrebări și curiozități din partea copiilor, dar și cu exemple practice, adaptate vârstei lor.

Pentru ca experiența să fie cât mai interesantă, pompierii au venit însoțiți de autospecialele de stingere și pirotehnică, pe care copiii le-au putut explora și chiar testa. De asemenea, pirotehnicienii le-au arătat celor mici diferite elemente de muniție rămase neexplodate din timpul conflictelor armate și le-au explicat cât de periculoase pot fi acestea, dar și ce trebuie să facă dacă descoperă astfel de obiecte. Copiii au avut chiar ocazia să probeze o parte din echipamentul pirotehnic și să afle mai multe despre rolul acestor specialiști în intervențiile delicate.

Toți participanții au primit materiale informative din cadrul campaniilor naționale de prevenire „Nu tremur la cutremur”, „Preveniți ghinionul”, „RISC „, „Ai grijă la cea mai mare grijă: siguranța copilului tău „.

La final, cei mici au plecat cu zâmbetul pe buze și cu o lecție foarte importantă: viața este neprețuită, iar siguranța începe cu fiecare dintre noi – indiferent de vârstă sau de anotimp.