Connect with us

Eveniment

Elena Udrea va merge la închisoare. (ICCJ) a respins joi, ca nefondate, contestaţiile în anulare în dosarul „Gala Bute”

Publicat

Publicitate

Un complet format din cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins joi, ca nefondate, contestaţiile în anulare depuse de Elena Udrea şi ceilalţi inculpaţi din dosarul ‘Gala Bute’, fostul ministru al Turismului urmând să execute condamnarea de 6 ani de închisoare.

Decizia instanţei a fost luată cu majoritate de voturi şi este definitivă, astfel încât Elena Udrea va merge la închisoare.

A existat şi o opinie separată în complet, în sensul admiterii contestaţiilor depuse de inculpaţi şi DNA.

La închisoare vor ajunge şi fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, care are de executat o condamnare de cinci ani, şi Tudor Breazu (administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea), care a primit 3 ani cu executare.

Ceilalţi inculpaţi au pedepse cu suspendare: Ştefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea) – un an şi şase luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia (fost secretar general în Ministerul Dezvoltării) – 4 ani cu suspendare; Ana Maria Topoliceanu (fost director al Companiei Naţionale de Investiţii) – 3 ani cu suspendare, Dragoş Marius Botoroagă (administratorul unei firme) – doi ani şi şase luni cu suspendare.

Pe de altă parte, prin respingerea contestaţiei DNA a fost menţinută decizia de achitare primită de fostul ministru al Economiei Ion Ariton.

Publicitate

Pedepsele din acest dosar fuseseră suspendate în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis că nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de 5 judecători de la Instanţa supremă, iar sentinţa definitivă în dosarul ‘Gala Bute’ a fost dată de un complet nelegal.

Practic, prin respingerea contestaţiei în anulare, Instanţa supremă a aplicat o hotărâre a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care a stabilit că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a Curţii Constituţionale, dacă sunt anulate sentinţele în dosarele de fraude cu fonduri europene.

De asemenea, judecătorii români au confirmat supremaţia dreptului UE asupra dreptului intern, prin neaplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale.

Avocatul care a apărat-o pe Elena Udrea este Tudorel Toader, fost ministru al Justiţiei şi fost judecător la Curtea Constituţională.

Trebuie menţionat că DNA a avut o poziţie ambiguă în acest caz.

Astfel, la dezbaterile pe fond care au avut loc luni, procurorul de şedinţă a fost de acord cu admiterea contestaţiei în anulare şi rejudecarea dosarului în apel, după care DNA a trimis miercuri în instanţă concluzii scrise, „pentru evitarea oricăror neclarităţi”, în care solicita aplicarea deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi, „în caz contrar”, respingerea contestaţiilor în anulare.

În iunie 2018, Elena Udrea a fost condamnată definitiv la 6 ani închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, însă ea a fugit la acea vreme din România, fiind depistată şi încarcerată în Costa Rica.

De asemenea, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a primit cinci ani de închisoare cu executare.

Celelalte pedepse în dosar au fost: Tudor Breazu (administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea) – 3 ani închisoare cu executare; Ştefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea) – un an şi şase luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia (fost secretar general în Ministerul Dezvoltării) – 4 ani cu suspendare; Ana Maria Topoliceanu (fostă prietenă cu Elena Udrea şi fost director al Companiei Naţionale de Investiţii) – 3 ani cu suspendare, Dragoş Marius Botoroagă (administratorul unei firme) – doi ani şi şase luni cu suspendare.

Udrea a mai fost obligată atunci să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Ulterior, în decembrie 2018, Curtea Constituţională a decis că nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de 5 judecători de la această instanţă. În consecinţă, condamnările din dosarul „Gala Bute” au fost suspendate, iar Tudor Breazu şi Rudel Obreja au ieşit din penitenciar.

De asemenea, Elena Udrea a fost eliberată din arestul din Costa Rica şi s-a întors în România.

Odată revenită în România, Elena Udrea şi ceilalţi inculpaţi au apelat la căi extraordinare de atac – contestaţie în anulare şi recurs în casaţie – prin care solicitau anularea condamnărilor şi reluarea judecării dosarului.

Ulterior, judecătorii de la Instanţa supremă au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu trei întrebări, care se referă la posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene.

În decembrie 2021, CJUE a stabilit că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a Curţii Constituţionale, dacă prin aceasta sunt anulate sentinţe definitive în dosarele de fraude cu fonduri europene. CJUE a amintit de principiul supremaţiei dreptului comunitar asupra dreptului intern.

În dosarul „Gala Bute”, Udrea este acuzată că a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la ‘Gala Bute’, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

AGERPRES

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Astăzi este Ziua Limbii Române. Sărbătoarea este marcată în fiecare an la 31 august

Publicat

Publicitate

Ziua Limbii Române este sărbătorită în fiecare an la 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013, relatează agerpres.ro.

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost inițiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicită proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române. Demersul legislativ a fost aprobat de Senat în ședința din 6 decembrie 2011 și de Camera Deputaților la 19 februarie 2013. Legea a fost promulgată de președintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 și publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.

Potrivit prezentei legi, Ziua Limbii Române poate fi sărbătorită de către autoritățile publice din România și de către reprezentanțele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau de alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific. De asemenea, legea prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot include în cadrul programelor lor manifestările dedicate acestei zile. Legea 53/2013 a fost completată prin legea 290/2013, prin introducerea unui alineat care stipulează că Ministerul Culturii elaborează normele metodologice de punere în aplicare a legii, cu consultarea comisiilor pentru cultură din cele două camere ale Parlamentului.

Ziua Limbii Române se sărbătorește în Republica Moldova începând din anul 1990. În urma solicitărilor celor circa 700.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Chișinău, care a avut loc la 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat, la 31 august 1989, Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de stat, se arată pe site-ul moldova.org. Totodată, o altă lege stipula renunțarea la grafia chirilică și revenirea la alfabetul latin, ambele acte legislative menționând explicit faptul că limba moldovenească este identică cu limba română. Anul următor, la 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca sărbătoarea națională ”Limba noastră cea română”, iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în ”Limba noastră”. Cu toate acestea, sărbătoarea continuă să rămână cunoscută ca Zi a Limbii Române, rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova fiind consfințit și în Declarația de independență adoptată la 27 august 1991.

În anul 2011, mai multe asociații și organizații românești din Serbia, Bulgaria, Ungaria și Ucraina au stabilit ca ziua de 31 august – Ziua Limbii Române să fie sărbătoarea națională a acestor comunități românești, urmând ca, începând cu anul 2012, ea să fie sărbătorită în toate aceste comunități. De asemenea, au solicitat și celorlalte asociații și organizații românești din întreaga lume să proclame ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române și să fie marcată similar.

Publicitate
Citeste mai mult

Administratie

Se pregătește eliminarea funcției de viceprimar. Bolojan spune că începând cu mandatul din 2027 se poate renunța

Publicat

Publicitate

Premierul Ilie Bolojan a declarat, în ședința Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, că funcția de viceprimar ar putea fi eliminată începând cu mandatul din 2027. Anunțul a fost făcut pe fondul discuțiilor legate de reforma administrației publice locale, unde Guvernul și reprezentanții sindicatelor au purtat schimburi aprinse de opinii.

Ședința CNT, desfășurată vineri la Palatul Victoria, a avut pe ordinea de zi Pachetul nr. 2 de reforme, care vizează restructurarea personalului bugetar. Executivul a venit cu propunerea de reducere cu 25% a personalului din primării și poliția locală, fără a atinge însă funcțiile de conducere.

Sindicatele cer reducerea aparatului administrativ, nu doar a personalului din primării

Reprezentanții Sindicatului Național Forța Legii (SNFL) au criticat această abordare.

„Nu suntem împotriva reformei în administrația publică locală, dimpotrivă, aceasta este necesară și așteptată de mulți ani. Dar direcția în care Guvernul vede lucrurile nu este cea corectă și nu atinge punctele cu adevărat sensibile”, a declarat președintele Ringo Dămureanu, citat de Știri pe Surse.

Acesta a propus eliminarea funcțiilor de viceprimar și administrator public, cel puțin în comune și orașe mici, precum și reducerea indemnizațiilor primarilor și consilierilor locali.

Bolojan: „Sunt multe primării care nu mai au viceprimari”

Premierul Ilie Bolojan a surprins participanții la ședință prin reacția sa. Potrivit Știri pe Surse, acesta a arătat că în multe primării din țară funcția de viceprimar nu mai există deja, din considerente bugetare.

Publicitate

Mai mult, Bolojan a acceptat ideea unei desființări totale.

„Poate intra în vigoare în mandatele următoare. Din 2027, problema se va discuta și sub acest aspect”, a afirmat premierul.

O reformă contestată de partide, dar susținută de sindicate

Propunerea ar putea genera economii semnificative la buget, însă nu este privită cu ochi buni de partidele politice.

Sindicaliștii susțin că eliminarea viceprimarilor și administratorilor publici ar fi o măsură de eficientizare reală a administrației, în timp ce reducerea doar a personalului de execuție ar afecta funcționarea serviciilor publice.

„În caz de vacantare a funcției de primar, consiliul local poate să desemneze un primar interimar”, a mai precizat Ringo Dămureanu.

Rămâne de văzut dacă această propunere va fi transpusă în legislație, dar poziția lui Ilie Bolojan marchează un prim pas oficial spre restructurarea funcțiilor de conducere în administrația locală.

Citeste mai mult

Eveniment

Explozii în două localități din Botoșani: Două persoane rănite și transportate la spital după acumulări de gaze de la butelii

Publicat

Publicitate

Două explozii puternice, produse în mai puțin de 12 ore în județul Botoșani, au trimis la spital două persoane care au suferit arsuri grave. În ambele cazuri, deflagrațiile au fost generate de acumulări de gaze provenite de la butelii utilizate pentru alimentarea locuințelor.

Primul incident s-a produs în localitatea Buimăceni, unde un bărbat de 55 de ani a fost surprins de explozie în propria locuință. Deflagrația a fost urmată de un incendiu, care a mistuit bunurile dintr-o încăpere. La fața locului au intervenit pompierii, care au reușit să stingă flăcările și să împiedice extinderea acestora la întreaga casă. Victima a suferit arsuri de gradul II și III pe mâini, picioare și față și a fost transportată de urgență la spital.

Câteva ore mai târziu, o explozie similară s-a produs în comuna Vorniceni. O femeie de 69 de ani a fost rănită după ce gazele acumulate în locuință au fost aprinse accidental. Și în acest caz, victima a suferit arsuri grave, fiind nevoie de intervenția medicilor pentru stabilizare și transfer la spital.

Ambele persoane se află sub supraveghere medicală, iar pompierii avertizează că astfel de incidente pot avea consecințe dramatice nu doar pentru locatari, ci și pentru vecini.

Specialiștii atrag atenția că folosirea necorespunzătoare a buteliilor, lipsa aerisirii spațiilor sau manipularea lor în apropierea surselor de foc duc la acumulări periculoase de gaze.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență recomandă populației să verifice periodic instalațiile, să nu folosească improvizații și să aerisească bine încăperile înainte de a aprinde aragazul sau alte surse de foc. Totodată, este important ca buteliile să fie depozitate și utilizate corect, iar la primele semne de scurgeri să fie solicitat sprijinul specialiștilor.

Publicitate

„O clipă de neatenție poate însemna o viață distrusă. Recomandăm cetățenilor să fie extrem de atenți atunci când folosesc butelii sau alte surse de gaz. Prevenția rămâne cea mai bună măsură pentru a evita tragediile”, transmit reprezentanții ISU Botoșani.

Exploziile provocate de acumulările de gaze, urmate sau nu de incendiu, pot fi devastatoare. Pentru a preveni astfel de tragedii, pompierii botoșăneni atrag atenția asupra necesității respectării următoarelor măsuri:

– verificați etanșeitatea conductelor și racordurilor de gaze numai cu emulsie de apă și săpun. Nu folosiți flacăra!

– respectați principiul „gaz pe flacără”: întâi aprindeți flacăra, apoi deschideți robinetul de gaz;

– asigurați o bună ventilare a încăperilor unde sunt instalate aparate cu flacără deschisă, alimentate cu gaze;

– dacă simțiți miros de gaz, închideți imediat robinetul buteliei și al aparatului, apoi deschideți ușile și ferestrele pentru aerisire;

– nu aprindeți foc, țigări, chibrituri, brichete și nu manevrați întrerupătoarele electrice, soneriile sau telefoanele înainte de a aerisi încăperea;

Este strict interzisă verificarea etanșeității buteliei, garniturilor sau furtunului cu flacără;
Folosiți doar butelii comercializate în unități autorizate.

Respectarea acestor reguli simple poate face diferența între viață și moarte.

Citeste mai mult

Eveniment

CNAIR: Rovinietele nu vor putea fi emise timp de o oră în noaptea de duminică spre luni. Se trece la noile prețuri

Publicat

Publicitate

CNAIR a anunțat pentru utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi că, în intervalul 31 august 2025 (duminică) ora 23:30 – 1 septembrie 2025 (luni) ora 00:30, emiterea rovinietelor în punctele de distribuție, prin intermediul portalurilor web/aplicațiilor dezvoltate pentru sistemele de operare ale telefoanelor mobile, SMS și a dispozitivelor de procesare a plăților numerar/ electronice (terminale) va fi suspendată, relatează alba24.ro.

Această scurtă suspendare, de o oră, este ncesară pentru actualizarea în Sistemul Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control al Rovinietei – SIEGMCR a informațiilor privind nivelul tarifului de utilizare (rovinieta) aplicabil în cazul autoturismelor, ca urmare a prevederilor Legii nr. 141/2025 privind unele masuri fiscal – bugetare.

În acest sens, CNAIR a publicat tarifele pentru rovinietă aplicabile în cazul autoturismelor, valabile începând cu data de 1 septembrie 2025.

De asemenea, CNAIR reamintește utilizatorilor rețelei rutiere de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi că au posibilitatea de a achita în avans Rovinieta, tarifele achitate anterior datei de 1 septembrie 2025 menținându-și valabilitatea.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending