Connect with us

Eveniment

Elena Udrea va merge la închisoare. (ICCJ) a respins joi, ca nefondate, contestaţiile în anulare în dosarul „Gala Bute”

Publicat

Publicitate

Un complet format din cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins joi, ca nefondate, contestaţiile în anulare depuse de Elena Udrea şi ceilalţi inculpaţi din dosarul ‘Gala Bute’, fostul ministru al Turismului urmând să execute condamnarea de 6 ani de închisoare.

Decizia instanţei a fost luată cu majoritate de voturi şi este definitivă, astfel încât Elena Udrea va merge la închisoare.

A existat şi o opinie separată în complet, în sensul admiterii contestaţiilor depuse de inculpaţi şi DNA.

La închisoare vor ajunge şi fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, care are de executat o condamnare de cinci ani, şi Tudor Breazu (administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea), care a primit 3 ani cu executare.

Ceilalţi inculpaţi au pedepse cu suspendare: Ştefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea) – un an şi şase luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia (fost secretar general în Ministerul Dezvoltării) – 4 ani cu suspendare; Ana Maria Topoliceanu (fost director al Companiei Naţionale de Investiţii) – 3 ani cu suspendare, Dragoş Marius Botoroagă (administratorul unei firme) – doi ani şi şase luni cu suspendare.

Pe de altă parte, prin respingerea contestaţiei DNA a fost menţinută decizia de achitare primită de fostul ministru al Economiei Ion Ariton.

Publicitate

Pedepsele din acest dosar fuseseră suspendate în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis că nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de 5 judecători de la Instanţa supremă, iar sentinţa definitivă în dosarul ‘Gala Bute’ a fost dată de un complet nelegal.

Practic, prin respingerea contestaţiei în anulare, Instanţa supremă a aplicat o hotărâre a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care a stabilit că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a Curţii Constituţionale, dacă sunt anulate sentinţele în dosarele de fraude cu fonduri europene.

De asemenea, judecătorii români au confirmat supremaţia dreptului UE asupra dreptului intern, prin neaplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale.

Avocatul care a apărat-o pe Elena Udrea este Tudorel Toader, fost ministru al Justiţiei şi fost judecător la Curtea Constituţională.

Trebuie menţionat că DNA a avut o poziţie ambiguă în acest caz.

Astfel, la dezbaterile pe fond care au avut loc luni, procurorul de şedinţă a fost de acord cu admiterea contestaţiei în anulare şi rejudecarea dosarului în apel, după care DNA a trimis miercuri în instanţă concluzii scrise, „pentru evitarea oricăror neclarităţi”, în care solicita aplicarea deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi, „în caz contrar”, respingerea contestaţiilor în anulare.

În iunie 2018, Elena Udrea a fost condamnată definitiv la 6 ani închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, însă ea a fugit la acea vreme din România, fiind depistată şi încarcerată în Costa Rica.

De asemenea, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a primit cinci ani de închisoare cu executare.

Celelalte pedepse în dosar au fost: Tudor Breazu (administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea) – 3 ani închisoare cu executare; Ştefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea) – un an şi şase luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia (fost secretar general în Ministerul Dezvoltării) – 4 ani cu suspendare; Ana Maria Topoliceanu (fostă prietenă cu Elena Udrea şi fost director al Companiei Naţionale de Investiţii) – 3 ani cu suspendare, Dragoş Marius Botoroagă (administratorul unei firme) – doi ani şi şase luni cu suspendare.

Udrea a mai fost obligată atunci să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Ulterior, în decembrie 2018, Curtea Constituţională a decis că nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de 5 judecători de la această instanţă. În consecinţă, condamnările din dosarul „Gala Bute” au fost suspendate, iar Tudor Breazu şi Rudel Obreja au ieşit din penitenciar.

De asemenea, Elena Udrea a fost eliberată din arestul din Costa Rica şi s-a întors în România.

Odată revenită în România, Elena Udrea şi ceilalţi inculpaţi au apelat la căi extraordinare de atac – contestaţie în anulare şi recurs în casaţie – prin care solicitau anularea condamnărilor şi reluarea judecării dosarului.

Ulterior, judecătorii de la Instanţa supremă au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu trei întrebări, care se referă la posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene.

În decembrie 2021, CJUE a stabilit că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a Curţii Constituţionale, dacă prin aceasta sunt anulate sentinţe definitive în dosarele de fraude cu fonduri europene. CJUE a amintit de principiul supremaţiei dreptului comunitar asupra dreptului intern.

În dosarul „Gala Bute”, Udrea este acuzată că a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la ‘Gala Bute’, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

AGERPRES

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Campanie de combatere a ambroziei în județul Botoșani. Autoritățile locale somate să ia măsuri urgente

Publicat

Publicitate

Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Botoșani a demarat recent o amplă campanie de informare și conștientizare a populației, instituțiilor și autorităților locale cu privire la necesitatea combaterii buruienii ambrozia (Ambrosia Artemisiifolia), o plantă extrem de invazivă care s-a răspândit semnificativ în județ în ultimii ani.

Ambrozia, cunoscută popular drept „iarba de paragină”, „iarba pârloagelor” sau „floarea pustiei”, este recunoscută pentru adaptabilitatea sa crescută și capacitatea rapidă de înmulțire, fiind întâlnită pe terenuri abandonate, necultivate sau slab întreținute. Potrivit specialiștilor, această buruiană apare frecvent în apropierea căilor ferate, drumurilor publice, lacurilor și cursurilor de apă, dar și în grădini, parcuri neîngrijite, șantiere de construcții sau zone unde există pământ excavat.

Conform legislației în vigoare, proprietarii sau administratorii terenurilor afectate sunt obligați să efectueze lucrări specifice pentru prevenirea, combaterea și distrugerea ambroziei. Autoritățile recomandă intervenții până la data-limită de 30 iunie a fiecărui an, perioada optimă fiind de la răsărirea plantei și până înainte de apariția primelor inflorescențe. Totodată, în cazul reapariției focarelor de ambrozie, lucrările de combatere trebuie repetate pe întreaga durată a anului, astfel încât planta să nu ajungă la înflorire și să producă efecte negative asupra sănătății populației.

„Instituția noastră a transmis notificări principalelor autorități responsabile din județ, respectiv primăriilor, Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA), Căilor Ferate, Direcției Județene de Drumuri și Poduri (DJDP) și Secției Drumuri Naționale (SDN), solicitându-le măsuri concrete și urgente pentru a stopa răspândirea acestei plante invazive. Necesitatea intervenției imediate este cu atât mai importantă cu cât am primit tot mai multe sesizări din partea cetățenilor, nemulțumiți că terenurile sau chiar grădinile din apropierea locuințelor lor sunt invadate de ambrozie, provocând un disconfort semnificativ”, a declarat Narcisa-Maria Dumitriu, director executiv al APM Botoșani.

Ambrozia afectează nu doar culturile agricole, ci și sănătatea populației, provocând alergii severe, motiv pentru care combaterea sa reprezintă o prioritate de interes public pentru autoritățile județene.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

CCR a RESPINS definitiv candidatura lui Călin Georgescu la prezidențiale. Decizia BEC rămâne valabilă

Publicat

Publicitate

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins apelul depus de candidatul pro-rus Călin Georgescu împotriva deciziei Biroului Electoral Central (BEC), care i-a interzis participarea la alegerile prezidențiale din luna mai. Hotărârea CCR, luată cu unanimitate de voturi, este definitivă, astfel că Georgescu nu mai poate candida la scrutinul prezidențial.

Informația privind respingerea apelului a fost confirmată inițial pe surse, în jurul orei 18:50, fiind ulterior preluată de presa centrală. CCR nu a făcut deocamdată publice motivele care au stat la baza deciziei, acestea urmând să fie explicate în perioada următoare.

Primul lider politic care a reacționat vehement după anunțul CCR a fost președintele AUR, George Simion. Acesta a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj prin care condamnă decizia judecătorilor constituționali: „Rușine! Rușine! Rușine! Nu ne veți învinge! Deja poporul român s-a trezit și va fi învingător! CG”.

În fața sediului Curții Constituționale s-au adunat câteva sute de protestatari care și-au exprimat nemulțumirea față de această decizie. Zona este supravegheată îndeaproape de un dispozitiv impresionant de jandarmi, pregătit să intervină în cazul escaladării tensiunilor.

Reamintim că duminică, 9 martie, Biroul Electoral Central (BEC) a respins dosul de candidatură al lui Călin Georgescu, politician susținut de formațiunile suveranistă AUR și extremistă POT, acuzându-l că adoptă o atitudine contrară valorilor fundamentale ale statului de drept. Potrivit motivării oficiale a BEC, Georgescu „nu întrunește condițiile de legalitate, întrucât prin comportamentul său a încălcat însăși obligația fundamentală de a apăra democrația”.

Controversele din spatele lui Georgescu

Călin Georgescu este în prezent sub control judiciar, fiind acuzat de șase infracțiuni, printre care fals în declarații, tentativă la instigare de acțiuni contra ordinii constituționale, dar și comunicarea de informații false.

Publicitate

Asupra candidaturii acestuia planează însă și o serie de aspecte pe care nu le-a lămurit.

De altfel, nici nu avea cum, pentru că el comunică unidirecțional și nu acceptă întrebări de la jurnaliști sau de la oamenii cu care se întâlnește.

Călin Georgescu își va depune vineri candidatura. Aspecte pe care nu le-a clarificat:

Legăturile cu Horațiu Potra, negate inițial. Ulterior s-a dovedit că Potra i-a dat bani și o mașină (lucru care trebuia declarat potrivit legii finanțării campaniei electorale) și i-a cerut bani lui Frank Timiș pentru Georgescu.

Legături cu personaje controversate. Anturajul lui Georgescu este împănat de oameni de afaceri cu probleme penale, interlopi și, mai ales, rezerviști din structurile de forță ale statului.

Discursuri publice controversate, plagiate din Corneliu Zelea Codreanu, Osho, filme artistice, seriale de succes sau cărți. Aparent, Călin Georgescu le-a învățat pe de rost și le-a servit publicului drept mesaje proprii.

Declarații pentru ieșirea României din UE și NATO, declarații pentru ”înțelepciunea rusească”, despre desființarea partidelor politice și a unor forme de proprietate (idei fasciste clasice).

Legături potențiale cu serviciile secrete românești. Călin Georgescu a făcut o declarație despre ”colegii din SIE”, alimentând teoria că ar fi agent acoperit încă din anii 80. De altfel, au apărut o serie de articole pe această temă. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat pentru publicația maghiară Maszol că și Călin Georgescu ar fi „o emanație” a rețelei Caraman.

Om al sistemului: Deși se prezintă ca un outsider, Georgescu a fost tot timpul parte a sistemului, învârtindu-se în cercurile de putere politică și financiară.

Nu a clarificat din ce a trăit în Austria în ultimii zece ani, într-un cartier bogat, fără să aibă venituri declarate.

Este susținut în mod asumat de Moscova prin vocea unor instituții sau lideri importanți.

Problemele din CV cum ar fi apartenența la Clubul de la Romafuncția deținută la ONU sau perioada de circa 10 ani petrecută la Viena fără vreo sursă clară de venit, felul în care și-a făcut averea au atras atenția și au fost demontate de diverse investigații de presă.

Citeste mai mult

Educație

Profesorii pensionari nu mai pot avea contracte de muncă în școli. Angajarea încetează automat după pensionare

Publicat

Publicitate

Profesorii care primesc decizia de pensionare nu vor mai putea continua să lucreze în școli cu contract individual de muncă, indiferent dacă solicită sau nu suspendarea plății pensiei, relatează alba24.ro.

Raportul de muncă al acestora încetează automat odată cu emiterea deciziei de pensionare, conform unei analize realizate de portalul Edupedu, care detaliază noile prevederi legale.

Măsura a fost introdusă prin Ordonanța de Urgență nr. 9 din 6 martie 2025, care modifică și completează Legea salarizării unitare nr. 153 din 2017. Potrivit actului normativ, profesorii pensionari mai pot activa în învățământ doar în regim de plată cu ora, pierzând astfel posibilitatea de a mai fi încadrați permanent cu contract individual de muncă.

De asemenea, în baza unei recente decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), aceleași reguli se aplică și funcționarilor publici care au primit deja decizia de pensionare. Astfel, nici funcționarii publici nu vor mai putea lucra în administrația publică după pensionare, indiferent dacă au cerut suspendarea plății pensiei.

Noile prevederi clarifică astfel situația juridică a angajaților pensionari, eliminând cumulul pensiei cu veniturile salariale obținute printr-un contract permanent de muncă în școli și instituții publice. Măsura vizează atât cadrele didactice, cât și personalul administrativ care au atins vârsta de pensionare.

Publicitate
Citeste mai mult

Dorohoi

Furnizarea apei potabile, ÎNTRERUPTĂ două zile în Dorohoi și localitățile limitrofe

Publicat

Publicitate

Compania Nova Apaserv anunță întreruperea furnizării apei potabile în perioada 14-15 martie 2025, ca urmare a unor lucrări esențiale de intervenție și modernizare la conducta principală de aducțiune Leorda – Dorohoi.

Potrivit reprezentanților Nova Apaserv, lucrările sunt necesare pentru îmbunătățirea semnificativă a sistemului de alimentare cu apă, crescând siguranța și calitatea serviciilor oferite populației.

În aceste două zile, alimentarea cu apă va fi sistată integral în municipiul Dorohoi, dar și în localitățile Dealu Mare, Broscăuți, Șendriceni, Leorda, Brăești, Poiana, Dolina, Văculești și Saucenița.

Nova Apaserv recomandă locuitorilor afectați să își asigure din timp rezerve minime de apă potabilă pentru a evita disconfortul generat de această situație.

Conducerea companiei își cere scuze pentru inconveniențele create și asigură consumatorii că echipele de intervenție vor lucra operativ pentru finalizarea cât mai rapidă a lucrărilor.

„Ne cerem scuze față de abonații afectați și îi asigurăm că depunem toate eforturile pentru ca disconfortul resimțit să fie minim, iar lucrările să fie finalizate cât mai repede posibil”, a transmis directorul general al Nova Apaserv, Alin-Cătălin Cirimpei.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending