Amendă uriașă pentru hrănirea urșilor: este vorba despre sancțiuni severe, cu amendă între 10.000 și 60.000 lei. România ar putea interzice, prin lege, hrănirea și apropierea intenționată de urși, după ce tot mai mulți oameni ignoră pericolul și se apropie de animale pentru fotografii, filmări sau postări pentru rețelele sociale, scrie alba24.ro.

Astfel, potrivit unui comunicat PSD, citat de Agerpres, deputata Corina Ene și deputatul Marius Isac au lansat o inițiativă legislativă pentru protejarea cetățenilor și a faunei sălbatice.

Proiectul prevede interzicerea hrănirii și apropierea intenționată de urși, la o distanță mai mică de 50 de metri, dar și a promovării de materiale (publicarea în mediul online) care încurajează astfel de comportamente riscante.

Ce prevede legea

Fiind vorba despre sancțiuni severe, cu amendă între 10.000 și 60.000 lei, precum și interzicerea accesului în habitatul natural al speciei în caz de recidivă.

De asemenea, se prevede instituirea unui Registru Național al Interacțiunilor cu Fauna Sălbatică, pentru a fundamenta viitoarele politici publice.

Un alt aspect important este cel al organizării unor campanii anuale de educare și responsabilizare derulate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cu sprijinul autorităților locale și instituțiilor de învățământ în prevenție și informare.

Totodată, proiectul de lege prevede fundamentarea unui curriculum național, respectiv a unor programe de cercetare care să adreseze această problematică a populației de urs brun.

Amendă uriașă pentru hrănirea urșilor

„Această lege vine din nevoia de a proteja viața umană, dar și de a adresa un fenomen din ce în ce mai răspândit al interacțiunii cu urșii în spații publice, fenomen pe care conținutul de pe rețelele de socializare îl amplifică.

România trebuie să acționeze cu responsabilitate și profesionalism în gestionarea celei mai mari populații de urși bruni din Europa.

De aceea, prevederile acestui proiect sunt menite să diminueze semnificativ cazuri precum decesul tragic al cetățeanului italian care a hrănit, recent, un urs”, a declarat deputata Corina Ene.

Deputatul Marius Isac a subliniat: „Este timpul să punem capăt comportamentelor iresponsabile promovate pe rețelele sociale. Trebuie să transmitem un mesaj clar: natura se respectă, nu se transformă în platou de divertisment”.

Inițiativa se aliniază recomandărilor Uniunii Europene privind protejarea marilor carnivore, fiind inspirată din bune practici implementate în Franța, Italia și Slovenia.

Țara noastră găzduiește cea mai mare populație de urși bruni din Europa, iar lipsa unei politici coerente în acest domeniu generează pericole atât pentru cetățeni, cât și pentru animale.

Sfântul Atinoghen a trăit în vremea împăratului Dioclețian (284-305). Sfântul Atinoghen a viețuit împreună cu zece ucenici într-o mănăstire de lângă cetatea Sevastiei și a fost episcop al Pidahtoei.

Dregatorul Filomarh i-a cerut să lepede credință în Hristos și să aducă jerfe idolilor. Atinoghen a refuzat și a mărturisit: “O, prigonitorule, cei de care zici că au pierit nu au pierit deloc, ci se află acum în ceruri, bucurându-se cu îngerii.”

Pentru că refuză să împlinească porunca lui Filomarh, va fi supus la multe chinuri. Înainte de a fi decapitați, un înger al Domnului s-a pogorât și i-a întărit. După ce ucenicii săi au fost uciși, s-a auzit un glas din cer, zicandu-i: „Astăzi, cu Mine și cu ucenicii tăi, vei fi în răi și toată dorința ta se va împlini”.

Sfântul Atinoghen după ce a auzit aceste cuvinte, și-a plecat cu veselie capul sub sabie și așa a trecut la cele veșnice.

Sfântul Vasile cel Mare îi atribuie Sfântului Atinoghen imnul „Lumină lină”, din rânduiala Vecerniei. Părticele din moaștele Sfântului Atinoghen se află în biserica Mănăstirii Stavropoleos din București.

Tot în această zi, facem pomenirea:

– Sfântului Mucenic Avudim;

– Sfântului Mucenic Faust;

– Sfântului Antioh, fratele Sfântului Mucenic Platon;

– Sfinților 15.000 de mucenici din Pisidia;

– Sfinților Părinți care au participat la al IV-lea Sinod Ecumenic de la Calcedon.

Mâine, facem pomenirea Sfintei Mucenițe Marina.

Deputatul PSD de Botoșani reacționează dur după declarațiile ministrului Proiectelor Europene și susține că Autostrada Moldovei va fi construită în ritmul asumat, chiar dacă se schimbă sursa de finanțare.

Deputatul PSD de Botoșani, Marius Budăi, a lansat un nou atac public la adresa ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, acuzându-l că „dezinformează” cu privire la finanțarea europeană a autostrăzilor A7 și A8 – proiecte considerate esențiale pentru dezvoltarea Moldovei.

Budăi a reacționat inițial criticând ferm declarațiile ministrului, despre care a spus că transmit o „lejeritate debordantă” în abordarea unor investiții considerate „coloana vertebrală a dezvoltării regiunii”.

„Moldova face parte din România, domnule ministru Pîslaru! Nu putem vorbi despre o Românie dezvoltată dacă Moldova rămâne izolată!”, a afirmat Budăi într-o primă postare pe Facebook.

Deputatul botoșănean a subliniat că PSD nu va accepta sub nicio formă blocarea sau abandonarea finanțării pentru A7 (Ploiești – Siret) și A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni), proiecte care ar trebui să reducă decalajele istorice de dezvoltare dintre regiuni.

„Știre falsă” despre oprirea finanțării?

Ulterior, Budăi a revenit cu un nou mesaj în care a respins categoric afirmațiile ministrului Dragoș Pîslaru potrivit cărora s-ar pierde bani europeni pentru tronsoanele de autostradă.

„Revin cu următoarele precizări privind știrea falsă lansată de ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a susținut că nu vor mai fi bani europeni pentru autostrăzile A7 și A8”, a scris Budăi.

Potrivit acestuia, construcția autostrăzii Moldova nu va fi oprită sau întârziată, iar România nu va pierde niciun eurocent din finanțarea europeană alocată proiectelor de infrastructură rutieră.

„Construcția Autostrăzii Moldova va continua în același ritm! Nu se oprește și nu încetinește nimic! Nu se pierde niciun eurocent din fonduri europene pentru autostrăzile din România!”, a mai transmis deputatul PSD.

El a explicat că singura schimbare vizează sursa de finanțare: dacă anumite segmente nu vor mai putea fi decontate prin PNRR, acestea vor fi finanțate din fondurile de coeziune ale Uniunii Europene.

„Se schimbă doar sursa de finanțare: ce nu se mai finanțează din PNRR, va fi finanțat din fondurile de coeziune ale UE. Aceleași sume și tot bani europeni!”, a precizat Budăi.

Două „vești bune” pentru proiecte

Budăi a subliniat și două aspecte pe care le consideră avantajoase în noua formulă de finanțare europeană:

• Sumele care urmau să fie împrumut prin PNRR vor fi obținute ca fonduri nerambursabile din programele de coeziune.
• Proiectele rămase în PNRR vor fi finanțate integral din fonduri europene, fără cofinanțare națională, față de modelul anterior în care statul român contribuia cu 60% din costuri.

„Domnul ministru Pîslaru a vorbit ca în bancurile cu Radio Erevan. În realitate nu se pierde nimic, ci câștigăm în plus!”, a concluzionat Budăi.

Context tensionat în coaliția de guvernare

Declarațiile deputatului PSD vin pe fondul tensiunilor crescânde din interiorul coaliției de guvernare, provocate de discuțiile despre stadiul proiectelor de infrastructură și modul în care vor fi realocate fondurile europene în urma întârzierilor acumulate în implementarea PNRR.

Autostrada A7, cunoscută ca „Autostrada Moldovei”, este considerată esențială pentru conectarea regiunii cu Bucureștiul și rețeaua rutieră europeană, iar A8 este văzută drept proiectul major care va lega Moldova de Transilvania și de infrastructura europeană.

În acest context, PSD a transmis prin vocea mai multor lideri, inclusiv Marius Budăi, că nu va accepta nicio variantă care ar compromite finalizarea acestor proiecte strategice, reiterând că asigurarea dezvoltării echilibrate a Moldovei este o condiție esențială pentru menținerea parteneriatului de guvernare.