Începutul oficial al toamnei în emisfera nordică este marcată de echinocțiul de toamnă. Este unul dintre cele două momente din an în care ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată, creând un echilibru perfect între lumină și întuneric, scrie alba24.ro.

Echinocţiul de toamnă 2024 are loc pe 22 septembrie, la ora 15:43, ora României. Momentul  marchează începutul toamnei în emisfera nordică, iar ziua (partea zilei luminată de Soare) va fi egală cu noaptea. În emisfera sudică are loc echinocţiul de primăvară, marcând sosirea primăverii.

Ce este Echinocțiul de Toamnă

Echinocțiul de toamnă are loc atunci când axa Pământului este perpendiculară pe planul orbitei sale în jurul Soarelui. În acest moment, Soarele se află exact deasupra ecuatorului, oferind o distribuție egală a luminii între cele două emisfere.

Deși nu este o egalitate perfectă din punct de vedere al duratei zilei și nopții, această apropiere simbolizează echilibrul și tranziția între vară și iarnă. Termenul „echinocțiu” provine din latină, însemnând „noapte egală”.

Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică.

Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.

Singurele excepţii le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord unde începe lunga noapte polară, iar în cea a polului sud, Soarele se află deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară, după cum se explică pe site-ul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Echinocțiul de toamnă nu este la aceeași dată în fiecare an

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic.

De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

Publicitate

Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

• Echinocțiul de toamnă 2024: 22 septembrie, ora 15:44
• Echinocțiul de toamnă 2025: 22 septembrie, ora 21:19
• Echinocțiul de toamnă 2026: 23 septembrie, ora 03:05
• Echinocțiul de toamnă 2027: 23 septembrie ora 09:02
• Echinocțiul de toamnă 202: 22 septembrie ora 14:45

Echinocțiul de toamnă. Tradiții și superstiții

Calendarul popular păstrează în zona echinocţiului de toamnă amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă, de origine neolitică, peste care părinţii bisericii creştine au suprapus moartea, numită Adormirea (15 august), şi naşterea Fecioarei Maria (8 septembrie), potrivit volumului ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000), de Ion Ghinoiu.

• în această zi nu este bine să-ți cerți copiii; vor înțelege că este tot ce au de cules în viață
• se spune că dacă plouă în această dimineață, va ploua toată toamna
• în această zi se culeg nucile, merele și gutuile
• nu ar fi bine să te speli pe față, până la apusul soarelui
• înainte să ieși din casă, ar fi bine să mănânci pâine, pentru bunăstarea casei
• la biserică se duc prune; după ce sunt sfințite, se pot păstra timp îndelungat
• ultimele fructe din pom trebuie lăsate pentru Mama Natură
• la echinocțiu, este un moment bun pentru a ne face planuri

Echinocțiul de toamnă – Semnificații culturale și tradiționale

De-a lungul istoriei, echinocțiul de toamnă a avut un rol central în viețile oamenilor, influențând diverse culturi și tradiții din întreaga lume.

Civilizațiile antice observau acest fenomen pentru a-și organiza calendarul agricol, sărbătorind sfârșitul recoltelor și pregătindu-se pentru venirea iernii.

Civilizații antice și mitologie – În Egiptul și Mesopotamia antică, echinocțiul de toamnă era strâns legat de ritualuri dedicate zeilor recoltelor și fertilității. Zeița Demetra din mitologia greacă era venerată în acest moment pentru bogăția pământului și belșugul adus de recoltă.

Monumente antice – Piramida Kukulcán din Chichen Itza, Mexic, este un exemplu impresionant de inginerie astronomică. La echinocțiu, umbrele care se formează pe treptele piramidei creează iluzia unui șarpe care urcă sau coboară, simbolizând conexiunea dintre pământ și cer.

În mod similar, monumentul de la Stonehenge din Anglia era folosit de civilizațiile neolitice pentru a observa schimbările în poziția Soarelui.

Festivaluri moderne – În Japonia, echinocțiul de toamnă este marcat prin festivalul Higan, un moment de reflecție spirituală și comemorare a strămoșilor.

În Europa, Festivalul Recoltei este celebrat prin mulțumiri aduse pentru abundența pământului, în special în comunitățile agricole.

În Marea Britanie, acest festival are loc adesea în biserici, unde oamenii oferă recolte și produse alimentare celor în nevoie.

Echinocțiul de toamnă – Impactul asupra naturii și asupra oamenilor

Odată cu echinocțiul de toamnă, natura trece printr-o transformare spectaculoasă. Frunzele își schimbă culoarea în nuanțe vibrante de galben, portocaliu și roșu, semn că plantele încep să conserve energie pentru lunile reci care urmează.

Pe măsură ce lumina zilei scade, multe specii de animale își ajustează comportamentul: păsările migratoare își încep călătoria spre sud, în căutarea unor climate mai blânde, iar animalele care hibernează încep să-și pregătească vizuinile și să adune provizii.

Din punct de vedere psihologic, schimbarea anotimpului are un impact puternic asupra noastră. Zilele tot mai scurte și scăderea temperaturilor ne pot induce o stare de introspecție și reflecție.

Acest moment al anului este adesea considerat o perioadă de tranziție, nu doar în natură, ci și în viețile noastre. Fenomenul echinocțiului ne amintește de importanța echilibrului, invitându-ne să ne ajustăm la noile provocări care vin odată cu anotimpul rece.

Pe 23 septembrie, din punct de vedere astrologic, se face şi trecerea în semnul zodiacal Balanţă.

Echinocțiul de toamnă și fazele lunii

Luna este un corp astronomic care orbitează planeta Pământ, fiind singurul său satelit natural permanent. Luna efectuează o rotaţie completă în jurul Pământului în raport cu stelele fixe pe o orbită aproape circulară, într-un timp echivalat cu 27,3 zile. Aceasta perioadă se numeşte perioada siderală.

Întrucât Pământul se deplasează şi el în acelaşi timp pe orbita sa în jurul Soarelui, durează puţin mai mult până când Luna ajunge în aceeaşi fază în raport cu Pământul, adică aproximativ 29 de zile şi jumătate, această perioadă numindu-se perioada sinodică sau lunaţie.

Din cauza unghiului sub care vedem regiunea selenară iluminată de Soare, vedem cum Luna prezintă diferite faze (faze însemnând procente diferite de iluminare a discului Lunii).

Fazele Lunii pentru luna septembrie 2023:

Se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro

• la 07 septembrie – Luna la Ultimul Pătrar la 01 h 21 m;
• la 15 septembrie – Luna Nouă (din această zi Luna începe să crească) la 04 h 39 m;
• la 22 septembrie – Luna la Primul Pătrar la 22 h 31 m;
• la 29 septembrie – Lună Plină (din această zi Luna începe să descrească) la 12 h 57 m, .