Începând cu 1 ianuarie 2025, alocațiile pentru copii vor beneficia de o nouă majorare, conform anunțului făcut de Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, scrie realitatea.net.
Aceasta a precizat că alocațiile vor fi ajustate cu o creștere de 10,4%, în conformitate cu rata inflației, oferind astfel un sprijin financiar suplimentar familiilor din România. Măsura face parte din strategia guvernamentală de a sprijini părinții în creșterea și educarea copiilor, oferindu-le un ajutor financiar adaptat la creșterea costurilor vieții.

Noile valori ale alocațiilor pentru copii începând din 2025
Ministrul Muncii a detaliat sumele ce vor fi acordate după această ajustare. Astfel, pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația va ajunge la 323 de lei lunar, în timp ce pentru copiii cu vârsta sub 2 ani și cei cu dizabilități, alocația va depăși 700 de lei. „Alocațiile vor crește cu 10,4%, ceea ce înseamnă că pentru copiii mai mari de 2 ani vom ajunge la aproximativ 323 de lei, iar pentru cei sub 2 ani, valoarea va crește la peste 700 de lei”, a declarat Simona Bucura Oprescu.

Această ajustare a alocațiilor continuă tendința de creștere anuală în funcție de rata inflației. În luna ianuarie 2023, alocațiile au fost majorate cu 13,8%, urmând aceeași regulă stabilită prin Ordonanța de Urgență 126/2021, care prevede că, începând din 2023, alocațiile se indexează automat anual, conform inflației anuale comunicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Creșterea din ianuarie 2023 a dus la următoarele valori:

de la 256 de lei la 292 de lei pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani și pentru tinerii care urmează cursuri liceale sau profesionale;
de la 631 de lei la 719 lei pentru copiii cu handicap de până la 18 ani.

Majorarea alocațiilor vine ca o măsură de protecție socială esențială pentru familiile din România, contribuind la acoperirea unor costuri crescute în educația și îngrijirea copiilor. Indexarea automată cu inflația, conform reglementărilor în vigoare, asigură că aceste sume reflectă evoluțiile economice și ajută familiile să facă față provocărilor financiare.

Alocațiile se vor majora în fiecare an, la începutul lunii ianuarie, pe baza inflației raportate de INS pentru anul anterior, asigurând astfel o ajustare constantă a acestui ajutor esențial pentru familii.

După săptămânile de studiu din primul modul, această vacanță reprezintă o perioadă de relaxare și odihnă mult așteptată de elevi și preșcolari. Elevii și preșcolarii din România vor intra în vacanța de toamnă, la finalul lunii octombrie. Conform calendarului școlar, vacanța va începe pe 26 octombrie și se va încheia pe 3 noiembrie, scrie alba24.ro.

Când este vacanța de toamnă

Elevii vor intra în vacanță de sâmbătă, 26 octombrie și vor rămâne acasă timp de 9 zile, potrivit Ministerului Educației.

Modulul 2 va începe luni, 4 noiembrie, iar copiii vor continua școala până vineri, 20 decembrie.

De sâmbătă, 21 decembrie, va începe vacanța de iarnă, care va dura până pe 7 ianuarie, când va începe al treilea modul al anului școlar.

Structura anului școlar 2024-2025: cursuri și vacanțe

• Cursuri – modulul 1: de luni, 9 septembrie 2024, până vineri, 25 octombrie 2024
• Vacanță: de sâmbătă, 26 octombrie 2024, până duminică, 3 noiembrie 2024
• Cursuri – modulul  2: de luni, 4 noiembrie 2024, până vineri, 20 decembrie 2024
• Vacanța de iarnă: de sâmbătă, 21 decembrie 2024, până marți, 7 ianuarie 2025
• Cursuri – modulul 3: de miercuri, 8 ianuarie 2025, până vineri, 7 februarie 2025, respectiv vineri, 14 februarie 2025, sau vineri, 21 februarie 2025,după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ
• Vacanță: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 10 februarie – 2 martie 2025
• Cursuri – modulul 4: de luni, 17 februarie 2025, respectiv luni, 24 februarie 2025, sau luni, 3 martie 2025 la decizia inspectoratelor școlare județene/ al municipiului București, după caz, până joi, 17 aprilie 2025
• Vacanța de primăvară: de vineri, 18 aprilie 2025, până duminică, 27 aprilie 2025
• Cursuri – modulul 5: de luni, 28 aprilie 2025, până vineri, 20 iunie 2025
• Vacanța de vară: de sâmbătă, 21 iunie 2025, până duminică, 7 septembrie 2025

Avans limitat la 10% la cumpărarea de apartamente și case de la dezvoltator. PSD a depus în Parlament un proiect legislativ care limitează avansul pentru cumpărarea de imobile construite de dezvoltatori, relatează alba24.ro.

Proiectul mai prevede și că avansul se achită într-un cont special care poate fi utilizat doar pentru respectivul proiect, scrie G4Media.

Inițiativa vine după ancheta Recorder despre Nordis. PSD a reacționat cu un proiect de lege după scandalul imobiliar care a stârnit vâlvă la nivel național și care viza chiar familia deputatei PSD Laura Vicol, șefa comisiei juridice din Camera Deputaților.

„La încheierea promisiunii de vânzare dezvoltatorul poate solicita un avans de maximum 10% din prețul total al imobilului supus tranzacției.

Avansul poate fi mai mare, dar nu mai mult de 40% din prețul total al imobilului, în situația în care dezvoltatorul are încheiată o poliță de asigurare, în vederea protejării investiției, cu una dintre societățile de asigurare, în condițiile legii.

Sumele plătite cu titlu de avans se achită într-un cont special al firmei, dedicat imobilului respectiv, și pot fi cheltuite de dezvoltator numai în scopul dezvoltării respectivului proiect”, prevede proiectul.

„Principalul scop al acestei inițiative este protejarea cumpărătorilor prin stabilirea unui plafon maxim pentru avansurile plătite la semnarea unui promisiuni de vânzare a unui imobil, avans care nu poate depăși 10% din prețul total al imobilului.

Prin această măsură, se dorește reducerea expunerii financiare a cumpărătorilor la riscurile asociate construcției imobilului și garantarea unor condiții contractuale mai echitabile.

De asemenea, proiectul oferă posibilitatea ca acest plafon să fie depășit, dar numai în cazul în dezvoltatorul are încheiată o poliță de asigurare a investiției emisă de o societate de asigurare.

Publicitate

Această asigurare va proteja cumpărătorul în situația nerespectării contractului de către dezvoltator”, se arată în document.

Proiectul legislativ vine în contextul în care în toată țara există proiecte imobiliare eșuate, cu oameni care au rămas fără avansurile date dezvoltatorilor imobiliari, sau în unele cazuri, și fără casele pe care trebuiau să le primească după plata integrală.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

AM CITIT,  AM REŢINUT…

Cătălin Pavel: „Omul este un animal cu întrebări în cap, printre care şi întrebarea: oare ce se întâmplă dacă pun asta în foc?”; Sever Voinescu: „Tot mai mult, ce scrie pe Facebook, scrie şi la ziar. Fenomenul acesta nu doar că ucide presa, dar mai are un efect malefic: legitimează lăutărismul, subiectivitatea necenzurată, vanitatea ignorantă drept dezbatere publică”; Thomas Jefferson: „Dacă ar fi să decid ce e preferabil între un stat fără libertate de exprimare şi libertate de exprimare fără stat, n-aş ezita să prefer a doua opţiune”; Milan Kundera: “Kitsch-ul este doar popasul dintre fiinţă şi uitare”; Seneca: “Toată arta nu este decât o imitaţie a naturii”; Truman Capote: “Bunul simţ e moartea artei”; Pablo Picasso: “Bunul gust e inamicul creativităţii”; Paul Cezanne: “Arta care nu e bazată pe sentimente nu este artă”; Iulian Comănescu: “Şi media şi political sunt domenii ale retoricii persuasiunii şi aspiraţiei”; Iulian Comănescu: “Chiar dacă sunt replici ale omului, statuile asigură nemurirea”; Edgar Degas: “Bunul gust nu există! Lucrurile frumoase se fac instinctive”; Gabriella Koszta: “Se spune că iarba vecinului întotdeauna ţi se pare mai verde”; Gabriella Koszta: “Literatura de calitate e întotdeauna în stare să repare lucrurile stricate / distruse de politică”; Dan Dediu: “Muzele care îţi lasă firimituri în creier sunt emoţii”; Wim Wenders: “Nici un om nu este o insula stingheră”; Regina Elisabeta: “Gândurile  valorează cât tăcerea din care se iscă”;

Nicolae Breban: „Stalinismul românesc a fost cu adevărat şi până la fund o formă, o matriţă a ceea ce noi ştim că e iadul, cel social, acel infern pe care-l citim şi recoltăm doar în episoade disparate şi transmise de voci răzleţe şi înfricoşate, nesigure ele însele dacă traversează cu adevărat o asemenea teribilă încercare, neverosimilă, care nu e croită pentru fiinţe umane, scene, voci, imagini şi confesiuni, aproape zgomote şi strigăte parcă din Evul Mediu timpuriu”; Bogdan Creţu: „Schimbarea mare vine din schimbările mici”; Bogdan Creţu: „Libertatea nu e socială şi nici politică”; Grigore Popa: „Tot ce e mare şi etern se creează cântând”; Emil Cioran: „Orgoliul unui individ născut într-o cultură mică este întotdeauna rănit”; Wallace Stevens: „Teoria poeziei este viaţa poeziei”. Florin Mugur despre poeţii care nu ating nivelul special al limbajului: „Merg, dar nu zboară”; Leonid Dimov: „Noi nu visăm, noi scriem vise din cuvinte”; Livius Ciocârlie: „Poezia lui Mircea Ivănescu este un tratat despre absenţa oricărui fundament”; Maurice Blanchot: „Moartea în orizontul uman nu este ceea ce este dat, ea este ceea ce este de făcut: o îndatorire, acel ceva pe care noi punem stăpânire în mod activ, acel ceva care devine sursa activităţii şi măiestriei noastre”; Mia Couto: „Viaţa e aşteptarea a ceea ce se poate trăi”; Mia Couto: „Cine ascultă cu urechea lipită de pământ, aude răsucirea morţilor”; Mia Couto: „Frica să nu fii vânat de animalul care sălăşluieşte înăuntrul tău”;

Ovidiu: “În viaţă, dar mort sunt printre oameni”; Ovidiu: “Aici, printre sălbatici, am nume de poet”; Marin Preda: “Trezirea la viaţa morală cu ajutorul lecturilor se datorează romanelor lui Dostoievski”; din Evanghelia după Ioan: “Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă” (scrise şi pe piatra de mormânt a lui Dostoievski); Marian Drăghici: “Formaţi-vă din timp ochiul pentru a surprinde ş înregistra chiar invizibilul”; Mircea Bârsilă: “Poezia, asimilată, altădată, cu starea de graţie, a ajuns între timp la condiţia de urmă a prezenţei Îngerului în locul unde se aşeza, altădată, î nom”; Groucho Marx: “Principala cauză a divorţurilor e căsătoria”; declaraţia făcută Vetei de Rică Venturiano: “Am citit în ochii tăi cei sublimi că şi tu corespunzi la amoarea mea”; Mircea Pascariu: “Viaţa se bea rece prin pieţe şi băi populare, la ore hazlii pline de prejudecăţi”; Ana Selejan: “Dialectica etic – estetic – valoare literară a avut afişări mai mult sau mai puţin pronunţate, dar niciodată n-a dispărut din peisajul literar”; Aurel Maria Baros: “Confruntat cu un regim totalitar, artistul este ca o pasăre care se luptă din greu să-şi deschidă aripile, într-atît de îngustă îi este colivia. Şi chiar dacă, zbătându-se, ajunge în cele din urmă să-şi desfăşoare aripile, tot se vede cu ele frânte într-o zi”;

Liviu Rebreanu: „Realitatea pentru mine a fost numai un pretext pentru a-mi crea o altă lume, nouă, cu legile ei, cu întâmplările ei”; Aurel Rău: „Printr-o mare singurătate mi-am făcut un pom”;  Ioana  Ieronim: „Cămaşa o flacără albă”; Nicoleta Milea: „Floarea  de salcâm nebună tremură pe buzele luminişului”; Mircea Eliade: „Nu surprinde dacă ştim că sute de mii de ani omul nu numai că a trăit din vânătoare, dar a asumat o consangvinitate mistică cu animalul. (…)acest trecut primordial n-a fost niciodată complet abolit”; Michelangelo: „Cu toate că am fost foarte bogat, întotdeauna am trăit ca un om sărac”; Michelangelo: „Am trăit cu iluzia acestei lumi; am pierdut timpul care mi-a fost dat pentru contemplarea lui Dumnezeu”; Salvador Dali: „Adevărata cultură spirituală a omului constă în capacitatea lui de a-şi perverti gândurile”; Salvador Dali: „Dumnezeu a făcut o singură capodoperă: Marea Mediterană, restul l-a rasolit”;

Publicitate