Connect with us
Publicitate

Actualitate

Echinocțiul de primăvară: Momentul în care ziua este egală cu noaptea. Când se va produce evenimentul astronomic

Publicat

Publicitate

Echinocțiul de primăvară marchează sosirea primăverii astronomice în emisfera nordică în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică. Este practic data la care se spune că „ziua este egală cu noaptea”, adică orele de lumină sunt egale cu cele de întuneric, relatează alba24.ro.

Echinocțiul de primăvară va fi în 21 martie, la ora 23.24, potrivit astrourseanu.ro

Odată cu echinocţiul de primăvară în emisfera de nord începe primăvara din punct de vedere astronomic şi durează aproximativ 92 de zile. Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

Publicitate

La momentul echinocţiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilei cu cea a nopţii, indiferent de latitudine.

La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest.

Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Astfel, în acelaşi moment, în emisfera sudică se produce echinocţiul de toamnă.

Publicitate

Fenomenul nu se produce la aceeaşi dată

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, acest moment marcând începutul toamnei astronomice, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.

Conform tradiţiei creştine, Paştele este sărbătorit întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.

Publicitate

Al doilea echinocţiu al anului reprezintă momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, marcând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecţie din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numeşte punctul autumnal, potrivit Agerpres.

Echinocțiu de primăvară 2023 – semnificații

Echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.

Echinocțiu de primăvară 2023 – tradiții și obiceiuri

Oamenii recunosc echinocţiul de primăvară de mii de ani. Pentru multe civilizaţii antice, evenimentul marca reîntoarcerea la belşug – adică hrana începea să fie procurată mai uşor. Mai mult, vechii egipteni au construit Sfinxul în aşa fel încât acesta „priveşte” exact în punctul în care soarele răsare cu ocazia echinocţiului de primăvară. Totodată, prima zi de primăvară astronomică coincidea cu prima zi a anului persan şi era marcată prin 13 zile de petreceri.

Pe vremea dacilor, numeroase ritualuri păgâne celebrau echinocţiul de primăvară, mai ales pentru importanța sa în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general.

La Şinca Veche, unde se presupune că dacii aveau într-adevăr un lăcaş de cult în grotă, s-ar fi desfăşurat dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvară.

După convertirea la creştinism, ritualurile pentru echinocţiul de primăvară au suferit o transformare. Obiceiul aprinderii focurilor, pentru a arde iarna şi a renaşte spiritul primăverii a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumina şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care da direcţia pentru activităţi omeneşti specifice.

Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.

Odată cu echinocţiul de primăvară, începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Tradițional, momentul Echinocțiului este un moment de armonie și echilibru, în care ziua și noaptea sunt într-o perfectă balanță.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

În sfârșit: Tăierile ilegale devin INFRACŢIUNE în noul Cod Silvic. Camioanele implicate în transportul ilegal de lemn, confiscate

Publicat

Publicitate

Tăierile ilegale din spaţiile verzi urbane dar și din alte zone vor fi considerate infracţiuni, anunţă USR, care a introdus un amendament în noul Cod Silvic. Astfel, distrugerea vegetaţiei din parcuri şi alte zone urbane va fi pedepsită penal, o schimbare faţă de amenzile simbolice de până acum, relateazză mediafax.ro.

„E o victorie imensă pentru societatea civilă şi opoziţie. Nu mai vrem cazuri ca cel din Parcul IOR, unde amenzile de 25 de lei au fost ridicol de mici comparativ cu distrugerea de hectare de spaţiu verde”, a declarat Diana Buzoianu, deputată USR şi vicepreşedintă a Comisiei pentru mediu, într-un comunicat al partidului.

Pentru a fi adoptat definitiv, Codul Silvic trebuie să treacă şi de comisiile de agricultură şi juridică din Camera Deputaţilor, iar USR solicită ca dezbaterile să nu fie întârziate. Proiectul este considerat o urgenţă, dat fiind ritmul alarmant al defrişărilor ilegale din România.

Publicitate

Pe lângă înăsprirea sancţiunilor pentru tăierile ilegale, noul Cod Silvic include măsuri suplimentare, cum ar fi confiscarea camioanelor implicate în transportul ilegal de lemn. Totodată, USR a relansat apelul pentru înfiinţarea unei structuri specializate, „DNA-ul pădurilor”, care să se ocupe de investigarea infracţiunilor de mediu.

USR a avut iniţiative legislative şi pentru a permite jandarmilor să oprească transporturile ilegale de lemn, dar proiectul este blocat de mai bine de doi ani la Camera Deputaţilor.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naţionale de Mediu a aplicat în octombrie amenzi de 475.000 lei

Publicat

Publicitate

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naţionale de Mediu a anunțat că în luna octombrie 2024  a efectuat un număr de 86 acțiuni de inspecţie și control, din care 44 de inspecţii au fost neplanificate iar alte 42 inspecții erau planificate.

Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naţionale de Mediu a precizat că controalele au fost efectuate conform HG nr. 1005/2012 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, OUG 195/2005 privind protecția mediului, OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, Ordonanța nr. 27/2002 privind reglemenarea activității de soluționare a petițiilor astfel:

-42 acțiuni de inspecție și control la Unitățile Administrativ Teritoriale, conform tematicului planificat pentru verificarea stadiului de realizare a măsurilor prioritare de guvernanță privind gestionarea deșeurilor municipale (conform PNGD) și a stării de salubritate a localităților.

Publicitate

-2 acțiuni de inspecție și control pentru verificarea respectării măsurilor din actele de reglementare,

-1 acțiune de inspecție și control ca urmare a autosesizării,

-1 acțiune de inspecție și control în vederea soluționării sesizărilor,

Publicitate

-1 acțiune de inspecție și control ca urmare a anunțării unei ameninţări iminente cu un prejudiciu asupra mediului,

-37 acțiuni de inspecție și control dispuse de Comisariatul General,

-2 acțiuni de inspecție și control pentru identificarea de obiective noi.

Publicitate

“Urmare a acestor inspecții, pentru neconformitățile constatate au fost aplicate 54 sancțiuni contravenționale, din care: 38 avertisment și 16 amenzi contravenționale, în valoare totală de 475.000 lei (3 amenzi fiind achitate, 11 în termenul de achitare, 2 contestate).

S-au înregistrat un număr de 14 petiții fiind soluționate 10 petiții (inclusiv petiții redirecționate sau clasate), 4 fiind în termenul de soluționare.

Nu s-au înregistrat incidente/accidente de mediu”, a transmis Comisariatul Județean Botoșani al Gărzii Naţionale de Mediu.

Citeste mai mult

Cultura

România se pregătește să sărbătorească în fiecare an ZIUA Națională a Meșteșugarilor Tradiționali și Populari

Publicat

Publicitate

O propunere legislativă privind declararea zilei de 10 iunie ca Ziua Națională a Meșteșugarilor Tradiționali și Populari a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere în data de 28 octombrie, relatează alba24.ro.

Potrivit inițiatorilor, un grup de parlamentari de la PNL, meșteșugurile trediționale și populare din România reprezintă o parte importantă a patrimoniului cultural imaterial național, fiind expresii autentice ale creativității și identității comunităților locale.

Publicitate

În anul 2015, România a devenit una dintre puținele țări care au aderat la celebrarea Zilei Mondiale a Meșteșugurilor, marcată de UNESCO pe 10 iunie. Astfel, se recunoaște importanța acestor arte și meșteșuguri în păstrarea tradițiilor și valorilor culturale, precum și în dezvoltarea economiei locale și a turismului cultural.

În ciuda bogatei tradiții meșteșugărești, România nu dispune, până în prezent, de o zi naționala dedicată meșteșugarilor tradiționali și populari. Această zi ar avea rolul de a recunoaște
meritele mesteșugarilor, de a proteja și promova activitățile acestora și de a sublinia importanța păstrării acestor traditii vii, atât la nivel național, cât și internațional.

Publicitate

România va avea o Zi Națională a Meșteșugarilor Tradiționali și Populari

Inițiativa legislativă prevede instituirea zilei de 10 iunie ca Ziua Națională a Meșteșugarilor Tradiționali și Populari.

Potrivit proiectului, ziua de 10 iunie va fi marcată anual prin organizarea de activități specifice la nivelul flecarei unități administrativ-teritoriale, precum și la nivel național, prin sprijinul autorităților locale și centrale, al societății civile și al organizațiilor non-guvernamentale.

Publicitate

Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile culturale, educaționale și de promovare a patrimoniului cultural imaterial, precum și Uniunea Națională a Mesteșugarilor Tradiționali din România vor organiza și sprijini activități specifice pentru a marca această zi.

Acțiunile dedicate Zilei Naționale a Meșteșugarilor Tradiționali și Populari vor include târguri meșteșugărești, expoziții, ateliere de creație, demonstrații de tehnici meșteșugărești tradiționale, precum și manifestări culturale care să evidențieze importanța și contribuția meșteșugarilor la păstrarea și promovarea tradițiilor românești.

Citeste mai mult

Eveniment

Paracetamolul şi Metforminul ar putea dispărea din farmacii

Publicat

Publicitate

Românii ar putea rămâne fără Paracetamol şi Metformin, cel mai utilizat tratament accesibil pentru diabet, din cauza blocajelor legislative şi administrative “persistente”, susţin producătorii de medicamente generice.

Producătorii români de medicamente generice atrag atenţia că, fără măsuri “urgente”, pacienţii vor rămâne fără acces la tratamente de bază sau vor plăti mai mult pentru ele, iar autorităţile vor pierde ocazia de a realiza optimizări bugetare semnificative în sistemul public de sănătate.

“Birocraţia nu poate justifica pierderi de vieţi sau de resurse financiare. Solicităm autorităţilor competente, Ministerul Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului, să ia măsuri pentru a modifica legislaţia, astfel încât pacienţii să aibă acces mai rapid la medicamentele generice şi biosimilare. În acest fel, resursele financiare existente vor putea fi utilizate mai eficient pentru a trata un număr cât mai mare de pacienţi. Într-un moment în care sănătatea publică este o prioritate şi în care bugetul pentru compensarea medicamentelor nu este suficient, optimizarea bugetelor prin facilitarea accesului pacienţilor la medicamente cu preţuri mai mici este o măsură necesară şi urgentă”, a declarat Simona Cocoş, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România – APMGR, potrivit unui comunicat remis marţi AGERPRES.

Publicitate

Conform APMGR, Directiva UE privind tratarea apelor urbane reziduale este “cea mai nouă lovitură” dată producătorilor de medicamente generice şi, implicit, pacienţilor, din cauză că aceasta impune taxe noi.

“Cel mai probabil, ea va avea un impact devastator asupra unor fabrici de medicamente generice 100% româneşti şi/sau asupra unor linii de producţie şi va afecta grav securitatea aprovizionării cu medicamente generice, ameninţând disponibilitatea unor medicamente critice. De pildă, ar putea duce la dispariţia Paracetamolului şi a Metforminului – cel mai frecvent medicament prescris oral pentru pacienţii cu diabet zaharat de tip 2. Ce se întâmplă, de fapt, este că această directivă impune taxe noi pentru producătorii de medicamente, care nu pot să gestioneze costurile prin majorarea preţurilor, deoarece acestea sunt strict reglementate de Ministerul Sănătăţii”, se explică în comunicat.

Astfel, afirmă APMGR, în cazul Paracetamolului, dat fiind că este un medicament cu preţ nereglementat, impactul directivei va fi o creştere a preţului cu 45% care va fi suportată integral de pacienţi.

Publicitate

De asemenea, în cazul Metforminului, “preţul ar trebui să crească cu 48%”, însă fiind vorba despre un medicament cu preţ reglementat de stat, “probabil va fi retras din piaţă”, nemaiputând fi sustenabil.

“În aceeaşi situaţie, se regăsesc cele peste 700 de medicamente generice compensate cu preţuri de până în 10 lei. (…) În România, preţurile la medicamente sunt stabilite folosind un sistem de referinţă, care ia în calcul cel mai mic preţ dintr-un coş de 12 state membre UE. Acest sistem pune în impas multe medicamente cu preţuri mici”, transmite APMGR.

Potrivit reprezentanţilor producătorilor de medicamente generice, începând din 2023, în România, taxa clawback pentru medicamentele generice este de 15%, “o valoare dificil de suportat” pentru medicamentele cu preţuri mici şi care face ca multe dintre acestea să devină nesustenabile.

Publicitate

APMGR susţine că, în perioada 2013 – 2020, peste 2.000 de medicamente generice au dispărut de pe piaţă.

“În România, în contractele cost-volum dintre CNAS şi producătorii de medicamente intră în principal medicamentele inovative, iar când brevetele acestora expiră medicamentele generice ar trebui să intre automat în listele de rambursare. Realitatea însă arată diferit: accesul medicamentelor generice pe lista medicamentelor compensate se produce cu o întârziere şi de doi ani de la expirarea brevetului medicamentului inovativ ceea ce duce la cheltuieli importante şi pierde şansa de a trata mai mulţi pacienţi”, mai susţin reprezentanţii APMGR.

Medicamentele generice tratează “peste 70%” dintre pacienţi, intră pe piaţă cu preţuri mai mici decât medicamentul inovativ cu 40% (în primul an) – 70% (în al patrulea an), asigură medicamente esenţiale pentru un grup demografic mai larg.

“În ariile terapeutice unde au intrat medicamentele generice numărul pacienţilor trataţi a crescut de până la 3 ori (studiu IQVIA). În perioada 2016 – 2023, prin intrarea pe piaţă a medicamentelor generice s-a realizat peste 1 miliard euro optimizare bugetară, prin urmare, CNAS poate trata mai mulţi pacienţi. În perioada 2023 – 2028 se estimează peste 500 milioane euro optimizare bugetară ca urmare a intrării medicamentelor generice în urma pierderii brevetelor medicamentelor inovative”, se mai explică în comunicatul APMGR. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending