Connect with us

Actualitate

Echinocțiul de primăvară: Momentul în care ziua este egală cu noaptea. Când se va produce evenimentul astronomic

Publicat

Publicitate

Echinocțiul de primăvară marchează sosirea primăverii astronomice în emisfera nordică în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică. Este practic data la care se spune că „ziua este egală cu noaptea”, adică orele de lumină sunt egale cu cele de întuneric, relatează alba24.ro.

Echinocțiul de primăvară va fi în 21 martie, la ora 23.24, potrivit astrourseanu.ro

Odată cu echinocţiul de primăvară în emisfera de nord începe primăvara din punct de vedere astronomic şi durează aproximativ 92 de zile. Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

La momentul echinocţiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilei cu cea a nopţii, indiferent de latitudine.

La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest.

Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Astfel, în acelaşi moment, în emisfera sudică se produce echinocţiul de toamnă.

Publicitate

Fenomenul nu se produce la aceeaşi dată

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, acest moment marcând începutul toamnei astronomice, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.

Conform tradiţiei creştine, Paştele este sărbătorit întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.

Al doilea echinocţiu al anului reprezintă momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, marcând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecţie din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numeşte punctul autumnal, potrivit Agerpres.

Echinocțiu de primăvară 2023 – semnificații

Echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.

Echinocțiu de primăvară 2023 – tradiții și obiceiuri

Oamenii recunosc echinocţiul de primăvară de mii de ani. Pentru multe civilizaţii antice, evenimentul marca reîntoarcerea la belşug – adică hrana începea să fie procurată mai uşor. Mai mult, vechii egipteni au construit Sfinxul în aşa fel încât acesta „priveşte” exact în punctul în care soarele răsare cu ocazia echinocţiului de primăvară. Totodată, prima zi de primăvară astronomică coincidea cu prima zi a anului persan şi era marcată prin 13 zile de petreceri.

Pe vremea dacilor, numeroase ritualuri păgâne celebrau echinocţiul de primăvară, mai ales pentru importanța sa în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general.

La Şinca Veche, unde se presupune că dacii aveau într-adevăr un lăcaş de cult în grotă, s-ar fi desfăşurat dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvară.

După convertirea la creştinism, ritualurile pentru echinocţiul de primăvară au suferit o transformare. Obiceiul aprinderii focurilor, pentru a arde iarna şi a renaşte spiritul primăverii a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumina şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care da direcţia pentru activităţi omeneşti specifice.

Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.

Odată cu echinocţiul de primăvară, începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Tradițional, momentul Echinocțiului este un moment de armonie și echilibru, în care ziua și noaptea sunt într-o perfectă balanță.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

Expoziția „Cromatici ipoteștene”, de Aurel Azamfirei, la Memorialul Ipotești

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Botoșani, vernisează expoziția Secvențe ipoteștene a artistului plastic Aurel Azamfirei. Evenimentul face parte din programul Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale și va avea loc miercuri, 14 ianuarie 2026, la ora 13:00, în Sala Portaluri a Memorialului Ipotești.

Expoziția Secvențe ipoteștene este parte din proiectul „Galeria pictorilor botoșăneni”, prin care Memorialul Ipotești își propune să promoveze artiștii locali.

 

Aurel Azamfirei a absolvit Școala de Arte din Botoșani. A participat la numeroase expoziții colective și saloane de artă organizate la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” din Botoșani. Lucrează în diverse tehnici – ulei pe pânză, acuarelă, pastel.

 

Pictura mea se naște din dorința de a reda frumusețea discretă a locurilor din jurul meustrăzile vechi ale orașului, arhitectura tradițională, peisajele urbane și colțurile de Botoșani care păstrează farmecul unei lumi de altădată. Îmi place să spun că încerc să surprind „evocări cromatice” ale Botoșaniului, printr-un limbaj plastic ce îmbină emoția, culoarea și memoria locului. – Aurel Azamfirei

Publicitate

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Autostrăzile A7 și A8, esențiale pentru nord-estul țării, pe lista proiectelor prioritare ale Ministerului Finanțelor

Publicat

Publicitate

Ministerul Finanțelor a publicat lista actualizată a proiectelor de investiții publice semnificative. Documentul centralizează proiectele cu o valoare totală de peste 100 milioane lei, ierarhizate conform metodologiilor de selecție și prioritizare.

Publicarea acestei liste reprezintă un instrument de monitorizare a eficienței cheltuielilor de capital și a impactului acestora în economie.

În prezent, portofoliul monitorizat cuprinde 195 de proiecte, cu o valoare totală de 457,7 miliarde lei, ierarhizate după punctajul obținut în urma evaluării indicatorilor tehnico-economici.

În cadrul procesului de ierarhizare realizat la nivelul ordonatorilor principali de credite, următoarele obiective de investiții ocupă poziții prioritare:

Infrastructură Rutieră: Autostrada A7 (Ploiești – Pașcani), Autostrada A1 (Secțiunile Sibiu – Pitești) și Autostrada A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni);
Infrastructură Feroviară: Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad și reabilitarea liniei Brașov – Sighișoara;
Sănătate: Construcția celor trei Spitale Regionale de Urgență (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și a unităților spitalicești noi finanțate prin programe strategice;
Transport Urban: Extinderea rețelei de metrou prin Magistrala 6 (Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă);
Mediu și Managementul Apelor: Proiecte de protecție a zonei costiere și amenajări hidrotehnice în bazinele hidrografice cu risc ridicat de inundații.
„​Ministerul Finanțelor monitorizează permanent execuția acestor proiecte pentru a asigura o alocare bugetară optimă și pentru a sprijini ordonatorii de credite în atingerea jaloanelor de performanță. Prioritizarea corectă permite direcționarea resurselor către proiectele cu cea mai mare rată de rentabilitate socială și economică”, au punctat reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Publicitate
Citeste mai mult

Cultura

Sergiu Negulici, expoziție interactivă. Eveniment organizat în cadrul Zilelor Eminescu

Publicat

Publicitate

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” invită, în cadrul Zilelor Eminescu, la o expoziție interactivă. Artistul Sergiu Negulici va transforma holul de la etaj al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani într-un spațiu de traversare și tensiune, situat la granița dintre realități aparent incompatibile.

Instalația propusă funcționează ca o fisură între lumi: un spațiu aparent steril, construit din folii de plastic transparente, care invadează holul teatrului ca un crack house improvizat, fragil și tensionat. Pe această piele artificială, desenele realizate cu spray apar ca niște gesturi brute, personaje și forme care nu caută ordine, ci suprapunere.

Plasticul devine o membrană – vezi prin el, dar nu ești niciodată complet înăuntru sau în afară. Desenele mari, libere se ciocnesc de formele decupate din poliester expandat, pictate agresiv, ca niște relicve ale unei alte realități. Totul există simultan: strada și interiorul, precaritatea și instituția, jocul și ritualul.

Este o estetică a lumii în lume, construită din straturi succesive, unde spațiul nu mai este un fundal, ci un organism traversat de imagini. Practica desenului stradal se mută aici într-un mediu controlat doar aparent, iar transparența nu clarifică, ci amplifică ambiguitatea. Rezultatul este o instalație care nu se privește, ci se traversează – un loc unde lumile mari și mici coexistă în același spațiu, fără să se anuleze.

Sergiu Negulici (n. 1974) este artist digital și regizor de animație. Și-a început cariera în timp ce studia la secția de sculptură a Universității Naționale de Arte București și, în paralel, lucra în primul studio de post-producție deschis în România după Revoluția din 1989. După o practică de aproape 18 ani, timp în care a avut posibilitatea de a experimenta tehnici și soluții grafice foarte variate, i s-a oferit posibilitatea de a crea o echipă cu care să realizeze 40 de minute din lungmetrajul animat Muntele magic, o coproducție România-Franța-Polonia, în regia Ancăi Damian. Ulterior, a primit sprijinul CNC pentru a realiza scurtmetrajul de animație Splendida moarte accident, film multipremiat internațional (Premiul pentru debut la Festivalul Internațional de Film de Animație de la Annecy, Marele Premiu al orașului Espinho la Festivalul CINANIMA din Portugalia, Marele Premiu la Festivalul Internațional de Animație de la Hiroshima, Japonia etc.). Din 2016, conduce propriul studio de animație, Reniform Production. Pandemia i-a oferit ocazia să-și mute întreaga activitate la Câmpulung Muscel, unde ține atelierul Sektainsecta, desfășurând o practică artistică participativă.

(comunicat de presa)

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

O școală din Botoșani, printre unitățile cu activitate suspendată din cauza vremii

Publicat

Publicitate

Alte 31 de unități de învățământ din nouă județe au desfășurat cursuri online sau au avut, vineri, activitatea suspendată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, a informat Ministerul Educației și Cercetării.

Este vorba despre câte două unități de învățământ din județele Cluj, Bistrița-Năsăud, Arad, Iași și Maramureș, șase unități din Mehedinți, zece din Alba, trei din Dolj și una din Botoșani.

Ministerul Educației și Cercetării reamintește că, potrivit informațiilor primite joi, în județul Hunedoara activitatea didactică este afectată, vineri, în 103 unități de învățământ (40 cu activitatea didactică suspendată, 26 în sistem hibrid și 37 în format online), iar în toate școlile din municipiul Bistrița cursurile se desfășoară online, în baza deciziei Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.

De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării a precizat că joi aproximativ 62.000 de elevi și preșcolari au învățat online sau au avut cursurile suspendate din cauza vremii nefavorabile.

Potrivit unui centralizator făcut public joi de Ministerul Educației și Cercetării, în total, în cursul zilei de joi, activitatea didactică a fost suspendată sau s-a desfășurat online în 186 de unități de învățământ din țară. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending