Connect with us

Eveniment

E lege: Șoferii vor putea fi AMENDAȚI după vizionarea imaginilor din trafic surprinse prin sisteme video inteligente

Publicat

Publicitate

Proiectul de lege privind măsurile de eficientizare a monitorizării traficului rutier a fost adoptat astăzi de Guvernul României. Este vorba despre implementarea Sistemului integrat de monitorizare a traficului rutier pe drumurile publice din România, denumit e-SIGUR, relatează alba24.ro.

Prin intermediul acestuia, printre altele, polițiștii pot da amenzi rutiere ”de la distanță”, prin vizionarea imaginilor audio-video și cu proces-verbal electronic.

De asemenea, vor putea fi montate și operaționalizate și camere fixe de înregistrare a vitezei.

Sistemul integrat de monitorizare a traficului rutier pe drumurile publice din România va avea 1000 de sisteme de verificare a vitezei, alte 300 de radare mobile și 500 camere de luat vederi, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de miercuri.

Implementarea sistemului este un jalon asumat prin PNRR și va asigura ”procesarea automată a datelor de monitorizare a traficului rutier, urmând să semnalizeze încălcările normelor de circulație pe drumurile publice, să identifice autovehiculele supuse procesului de confiscare sau căutate de autorități sau care circulă fără achitarea rovinietei”, potrivit sursei citate.

Sistemul ar urma să devină funcțional până la finalul anului viitor.

Publicitate

De ce și cum se face monitorizarea traficului rutier prin sisteme inteligente

Monitorizarea traficului rutier pe drumurile publice se face prin sistemele de transport inteligente, cu următoarele scopuri:

  • supravegherea și controlul respectării normelor de circulație pe drumurile publice, inclusiv constatarea încălcării acestora
  • identificarea unor vehicule supuse confiscării, căutate potrivit legii, sau care pot fi utilizate ca probă într-o procedură judiciară
  • stabilirea măsurilor necesare desfășurării fluente și în siguranță a circulației rutiere
  • reducerea factorilor de risc care pot afecta transporturile cu caracter special sau care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice, constituirea și adaptarea dispozitivelor de pază și ordine publică
  • administrarea drumurilor publice prin identificarea timpurie a factorilor care pot afecta starea părții carosabile și stabilirea unor măsuri preventive pentru diminuarea consecințelor
  • protejarea spațiilor de servicii și a parcărilor amplasate de-a lungul drumurilor publice
  • limitarea fenomenului de degradare a părții carosabile.

Sistemul e-SIGUR: Condițiile generale de funcționare

Sistemul e-SIGUR este definit ca un ansamblu de sisteme informatice, infrastructură de comunicații, elemente de interconectare și interoperabilitate cu alte sisteme informatice, platforme hardware și software pentru stocare, procesare automată, procesare manuală, preluare, afișare și transmitere de date, mijloace tehnice certificate sau omologate și verificate metrologic și capabilități și/sau servicii de imprimare masivă și comunicare a documentelor.

De asemenea, este parte integrantă a centrelor de management al traficului pe drumurile de interes național, administrate de către CNAIR.

CNAIR asigură în cadrul centrelor dezvoltarea, funcţionarea, mentenanța și orice alte activități legate de administrarea e-SIGUR, cu excepția capabilității și/sau a serviciilor de imprimare masivă și comunicare a documentelor.

e-SIGUR asigură în mod automat și preluarea, respectiv afișarea datelor și informațiilor din cadrul sistemelor de transport inteligente gestionate de fiecare centru în parte.

Camere fixe sau mobile

Monitorizarea traficului rutier constă în colectarea de date cu ajutorul unor mijloace tehnice fixe sau mobile, procesarea automată și manuală, precum și valorificarea acestor date de către autoritățile publice.

”Datele sunt obținute prin intermediul echipamentelor/ ansamblelor de echipamente care permit colectarea automată a imaginilor, a sunetului, a informațiilor privind viteza de deplasare a unui vehicul, a informațiilor privind condițiile meteo ori a altor informații relevante pentru scopul monitorizării traficului rutier.

Aceste echipamente/ ansamble de echipamente pot fi:

  • camere video/ sisteme de televiziune cu circuit închis
  • cinemometre
  • bucle inductive
  • stații meteo rutiere
  • senzori/ sisteme pentru cântărire în mișcare
  • senzori/sisteme de măsurare folosind tehnologia doppler/lidar”, se arată în proiectul de lege.

În vederea creșterii eficienței sistemelor de transport inteligente este necesară instituirea unui sistem integrat și interoperabil pentru monitorizarea traficului rutier pe drumurile publice, potrivit documentației.

În proiect se arată că, ”pentru colectarea datelor de monitorizare a traficului rutier, prin e-SIGUR se utilizează mijloace tehnice, deținute cu orice titlu de CNAIR”. CNAIR se asigură că mijloacele tehnice fixe destinate măsurării vitezei care furnizează date către e-SIGUR sunt omologate și verificate metrologic, potrivit normelor în vigoare.

Mijloacele tehnice sunt amplasate pe drumurile de interes național, administrate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), direct sau prin CNAIR. În cazul drumurilor naționale și autostrăzile nou-construite, administrarea se poate realiza de către MTI și prin alte persoane juridice, pe baza contractului de concesiune încheiat. Amplasarea de mijloace tehnice se realizează cu avizul poliției rutiere.

CNAIR are obligația de a informa public, pe pagina de internet proprie, cu privire la existența mijloacelor tehnice fixe și scopul prelucrării datelor de monitorizare a traficului rutier.

Montarea mijloacelor tehnice se va semnaliza, corespunzător normelor în vigoare, prin instalarea, înaintea locului amplasării, a unui indicator de informare de către CNAIR.

Conectare cu alte baze de date

e-SIGUR se interconectează cu:

  • Sistemul informatic național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate
  • Registrul naţional de evidenţă a persoanelor
  • Registrul naţional de evidenţă a paşapoartelor simple
  • Platforma informatică EUCARIS (Sistemul european de informații privind vehiculele și permisele de conducere)
  • Bazele de date ale Poliției Române, privind evidența vehiculelor supuse confiscării, căutate potrivit legii sau care pot fi utilizate ca probă într-o procedură judiciară
  • Bazele de date a sistemului SIEGMCR – Sistem Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare si Control Rovinietă

e-SIGUR poate colecta și datele de monitorizare a traficului rutier obținute cu mijloacele tehnice din dotarea Poliției Române, indiferent de categoria de drum public monitorizată.

Pe măsura dezvoltării sistemelor informatice, e-SIGUR se poate interconecta, în condițiile stabilite prin lege, cu alte sisteme de monitorizare și control, în scopul furnizării către acestea a datelor de monitorizare a traficului rutier.

Ce date colectează e-SIGUR

Mijloacele tehnice colectează automat următoarele date de monitorizare a traficului rutier:

  • imagini
  • sunete
  • informații privind viteza de deplasare a vehiculelor, mase și gabarit
  • informații privind condițiile atmosferice
  • semnalizarea rutieră și starea infrastructurii rutiere
  • informații privind locul și timpul colectării

e-SIGUR procesează automat datele de monitorizare a traficului rutier colectate și datele cuprinse în sistemele informatice amintite și creează semnalări privind:

  • posibila încălcare a normelor de circulație pe drumurile publice sau posibila prezență în trafic a unor vehicule supuse confiscării, căutate potrivit legii, sau care pot fi utilizate ca probă într-o procedură judiciară
  • posibila prezență în trafic a unor vehicule care circulă fără achitarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri

Semnalările privind posibila încălcare a normelor de circulație pe drumurile publice vizează:

  • limita maximă admisă de viteză pentru categoria de vehicul pe un anumit sector de drum
  • interdicţia sau restricţia de a conduce un vehicul pe o bandă a sensului de deplasare
  • semnificaţia culorii roşii a semaforului
  • interdicția de a conduce pe drumurile publice un vehicul a cărui înmatriculare este suspendată
  • trecerea la nivel cu calea ferată
  • interdicția de a adopta un comportament agresiv în conducerea vehiculelor pe drumurile publice
  • controlul achitării tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale (rovinieta)

În cazul în care pe drumul public se creează restricții sau limitări temporare, CNAIR are obligația de a corela funcțiile e-SIGUR cu acestea.

Polițiștii pot da amenzi pe baza imaginilor vizionate pe camere

e-SIGUR permite procesarea manuală, de către polițiștii rutieri din cadrul Poliției Române, a semnalărilor și a datelor de monitorizare a traficului rutier colectate.

Procesarea se face prin platformele software ale Poliției Române, în cadrul dispeceratelor de monitorizare.

Polițiștii rutieri din cadrul dispeceratelor de monitorizare au competență teritorială generală de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor contravenționale, se mai arată în textul de lege.

”În cazul în care, prin procesarea manuală a semnalărilor privind posibila încălcare a normelor de circulație pe drumurile publice și a datelor de monitorizare a traficului rutier colectate, aflate în legătură cu aceste semnalări, polițistul rutier constată săvârșirea unor contravenții prevăzute de Codul Rutier, acesta întocmește, cu ajutorul platformelor software la care are acces, documentele necesare parcurgerii procedurii de identificare a contravenientului și, după caz, procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii contravenționale”, prevede proiectul.

Procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii contravenționale se întocmește în lipsa contravenientului, după stabilirea identităţii conducătorului de vehicul, menţionându-se aceasta în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori sau a obiecțiunilor contravenientului, ca înscris în formă electronic.

”Decizia privind aplicarea unei sancțiuni contravenționale nu se va lua automat de către e-SIGUR, ci va fi rezultatul unei procesări manuale făcute în mod conștient de către un polițist specializat (polițist rutier), pe baza prevederilor legale incidente.

Astfel, atât constatarea săvârșirii contravenției, cât și întocmirea procesului-verbal sunt activități deliberate ale agentului constatator, pentru fiecare caz în parte.

Totodată, interconectarea cu alte sisteme de monitorizare și control se va face numai în condiții stabilite prin lege, asigurându-se astfel condițiile necesare respectării exigențelor de protecție a datelor cu caracter personal”, se mai arată în document.

Procesul verbal de contravenție, cu semnătură electronică

Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, constatate cu ajutorul e-SIGUR, se întocmește în format electronic, sub semnătură electronică calificată.

”Semnătură electronică calificată ataşată unui înscris în format electronic pentru care forma scrisă este cerută de lege ad validitatem îndeplineşte aceeaşi funcţie întocmai semnăturii olografe pe înscrisul imprimat pe suport hârtie şi, în plus, aduce garanţii suplimentare, de unicitate, identitate, securitate, integritate, neputând fi repudiată de autorul său”, potrivit proiectului.

Prin modificare a Codului Rutier, se introduce în lege posibilitatea de comunicare a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, întocmit ca înscris în formă electronică, cu ajutorul unor platforme informatice destinate furnizării de servicii electronice.

Imagini anonimizate și protecția datelor

Imaginilor procesate li se aplică tehnici de anonimizare a feței conducătorului vehicului, a pasagerilor, precum și a celorlați participanți la trafic. Imaginea conducătorului vehiculului se prelucrează numai în scopul stabilirii identității acestuia, dacă aceasta nu s-a putut stabili în procedura de identificare ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la identitatea stabilită, prevede proiectul.

Semnalările și datele de monitorizare a traficului rutier aflate în legătură cu acestea se stochează pentru o perioadă de un an, apoi sunt șterse automat, prin proceduri ireversibile, cu excepția situațiilor în care sunt utilizate în cadrul unor proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor.

Datele cu caracter personal colectate în temeiul prezentei legi se stochează pe teritoriul României.

Personalul CNAIR și al Poliției Române este instruit cu privire la regulile de protecție a datelor cu caracter personal anterior validării accesului la e-SIGUR și, ulterior, cel puțin o dată pe an.

e-SIGUR este dezvoltat astfel încât să păstreze evidența prelucrărilor realizate, astfel încât să fie posibilă identificarea personalului care le-a realizat.

Evidența se păstrează cinci ani, cu excepția cazurilor de natură judiciară.

Monitorizarea video a traficului rutier se realizează astfel încât să nu îngrădească exercitarea dreptului la viaţa privată mai mult decât este inerent procesului de monitorizare a traficului rutier pentru scopurile prevăzute.

Context și justificare pentru noi măsuri de siguranță rutieră

În expunerea de motive se arată că, potrivit Comisiei Europene, în perioada 2010-2020, România s-a regăsit pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene, în ceea ce privește siguranța rutieră.

De asemenea, conform ultimelor date statistice, România a înregistrat, în anul 2021, 93 de decese/1 milion de locuitori, ceea ce ne menține pe ultimul loc.

Se mai amintește că, la nivelul CNAIR, a fost elaborată o cartografiere a zonelor de risc situate pe rețeaua națională de transport rutier, însoțită de intervenții specifice.

Pentru creșterea gradului de siguranță rutieră, Guvernul României și-a asumat în cadrul PNRR adoptarea unor modificări legislative pentru monitorizarea încălcărilor legislației rutiere prin mijloace automate (camere video, senzori).

Prin implementarea sistemului se va asigura și aplicarea de către autoritățile române competente a prevederilor Legii nr.5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informații referitoare la încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră și pentru facilitarea executării sancțiunilor aplicate acestor încălcări, se precizează în documentație.

”Totodată, instituirea sistemului va avea și un puternic rol preventiv, atât prin semnalizarea prezenței sistemelor de detecție cât și prin utilizarea componentelor sale în vederea dispunerii unor măsuri specifice raportate la condiții meteo nefavorabile sau periculoase, evenimente rutiere sau de altă natură care pun în pericol circulația pe sectorul respectiv de drum”, potrivit sursei citate.

Operaţionalizarea e-SIGUR se face în termen de 24 de luni de la data intrării în vigoare a legii.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Actele pe care ești obligat să le ai la control. Ce riști dacă le refuzi

Publicat

Publicitate

Mulți șoferi români nu știu exact ce obligații au atunci când sunt opriți în trafic, fie de poliția rutieră, fie de cea locală. Cine are dreptul să ceară actele, ce documente trebuie prezentate și ce riscă cei care refuză să le arate, notează alba24.ro.

Acestea sunt întrebări frecvente care generează confuzie în rândul șoferilor. Legislația actuală delimitează clar atribuțiile Poliției Rutiere de cele ale Poliției Locale, mai ales când vine vorba de verificarea documentelor.

Ce acte pot cere polițiștii rutieri

Potrivit Codului Rutier 2025, în momentul în care ești oprit de un polițist rutier aflat în exercitarea atribuțiilor, ai obligația să prezinți următoarele acte:

  • cartea de identitate
  • permisul de conducere
  • certificatul de înmatriculare al vehiculului (talonul)
  • polița de asigurare RCA valabilă (pe suport fizic sau digital)
  • acte privind inspecția tehnică periodică (ITP) – valabilitatea este verificată automat, dar poate fi și cerută la control

Astfel, dacă refuzi să prezinți documentele solicitate de polițistul rutier, comiți o contravenție. Această abatere se pedepsește cu o amendă cuprinsă între 1.215 lei și 1.620 lei.

În baza Legii 218/2002, polițiștii au dreptul, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, să:

Publicitate
  • legitimeze și să stabilească identitatea persoanelor
  • conducă persoane la sediul poliției, ca măsură administrativă
  • intre în orice mijloace de transport în cazul săvârșirii unei infracțiuni, al urmăririi unor infractori sau al unei acțiuni teroriste
  • oprească forțat şi să imobilizeze vehicule, inclusiv prin utilizarea mijloacelor din dotare.

Ce acte pot cere polițiștii: Poliția Locală

Poliția Locală nu are aceleași atribuții ca Poliția Rutieră, iar șoferii nu sunt obligați să prezinte documentele personale la cererea unui agent local în trafic, decât în anumite condiții specifice.

  • ai comis o contravenție în aria lor de competență (ex: oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar)
  • ești legitimat pentru constatarea unei fapte prevăzute de legea locală sau de hotărârile consiliului local

În cazul în care ești legitimat justificat, agenții Poliției Locale pot solicita:

  • actul de identitate
  • date despre vehicul (pot cere talonul sau numărul de înmatriculare pentru identificare)
  • date despre șofer, dar nu permisul de conducere în mod uzual

Refuzul de a arăta actul de identitate unui polițist local poate fi sancționat, iar nerespectarea obligației de a furniza informații privind identitatea șoferului, conform OUG 195/2002, poate duce la amenzi cuprinse între 9 și 20 de puncte, adică mai mult de 4.000 de lei.

Dacă îți solicită alte documente în afară de CI, ai dreptul să:

  • refuzi prezentarea actelor solicitate
  • ceri legitimarea agentului
  • ceri chemarea la fața locului a unui echipaj de la poliția rutieră

De asemenea, conform OUG nr. 195/2002, șoferii sunt obligați să respecte semnalele, indicațiile și dispozițiile polițiștilor locali care dirijează traficul.

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul a adoptat hotărârea privind exproprierile necesare pentru construirea Șoselei de Centură a Municipiului Botoșani

Publicat

Publicitate

Guvernul României a aprobat, printr-o hotărâre, declanșarea procedurilor de expropriere pentru toate imobilele aflate pe traseul viitoarei Șosele de Centură a Municipiului Botoșani, lucrare de utilitate publică de interes național.

Actul normativ prevede alocarea sumei de 2,29 milioane lei pentru despăgubirea proprietarilor afectați. În total, vor fi expropriate 530 de imobile, reprezentând 544.202 metri pătrați de teren și o construcție cu o suprafață de 159 metri pătrați.

Totodată, hotărârea include și aprobarea listei imobilelor aflate în proprietatea publică a statului, precum și a celor deținute de unitățile administrativ-teritoriale, care intră în coridorul de expropriere al acestui proiect de infrastructură rutieră majoră.

Șoseaua de Centură a Municipiului Botoșani este un proiect strategic, destinat fluidizării traficului și reducerii timpilor de deplasare, contribuind totodată la creșterea siguranței rutiere și la dezvoltarea economică regională.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (357)

Publicat

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 51-52 din 2019, despre optzecişti: „Optzeciştii dădeau de înţeles că simpla lor apartenenţă la optzecism le asigură valoarea. Este o idee falsă, Dumnezeu nu distribuie talentul tuturor componenţilor unui grup, talentul nu este un ajutor social.  Din sutele de optzecişti cu certificate de optzecişti (la fel de „contestabile” ca certificatele multora dintre „revoluţionari”), doi-trei – mă gândesc la Matei Vişniec, Mircea Cărtărescu, Marta Petreu – sunt scriitori de elită. Ceilalţi – se află şi ei acolo, în peisaj. În mod semnificativ, cei mai buni nici nu sunt postmoderni (în înţelesul dat acestui termen de teoreticieni). Matei Vişniec este un neoexpresionist, care valorifică inteligent sugestii din literatura absurdului. Mircea Cărtărescu – un neoromantic, remarcabil prin forţă vizionară (şi prin capacitatea de a fabrica literatură din terminologia ştiinţifică). Marta Petreu – o eseistă „trăiristă”, care face adevărate beţii de luciditate (ca Nae Ionescu pe care îl contestă dintr-o pornire paricidă). Cât priveşte poezie ei…merită doar stimă (nu admiraţie entuziastă ca eseurile)”;

Sintagme, termeni, concepte: Andreea Răsuceanu: „timp al ororii”; Eugen Negrici: „expresivitate involuntară”; Titu Maiorescu: „vorbeşte ca să spună ceva”; Alex Ştefănescu: „beţii de luciditate”; Sorin Lavric: „ritualul solfegiilor lexicale”; Alexandru Budac: „grădinile suspendate ale literelor”; Goethe: „arzând de zel”; Alex. Leo Şerban: „acribie criticărească”; Marius Chivu: „critică ventrilocă”;

Cristian Pătrăşconiu, în Orizont” nr. 12 din 2019, publică un interviu cu Lidia Bodea. Reţin un punct de vedere exprimat de aceasta: „…în 2019, în România, am avut anunţat, cu oarece tam-tam, ANUL CĂRŢII. Şi iată că Anul Cărţii dă să se-ncheie exact aşa cum a început, fără nimic concret făcut pentru carte. Cu o precizare – de acest nimic se face vinovat Statul; altfel, avem iniţiative private, de la edituri, asociaţii, fundaţii, la oameni care sunt puşi pe făcut binele şi care coagulează în jurul lor binele.”;

Publicitate

Daria Ghiu, în „Dilema veche” nr. 824 din 2019, publică un interviu cu Richard Demarco, figură emblematică pentru scena de artă britanică. Reţin:  „…una dintre cele mai mari contribuţii la cultura europeană sunt bisericile pictate din nordul Moldovei, nu există ceva similar în  Marea Britanie. Sau Brâncuşi. El este o expresie a iubirii. De aceea mi-am trăit viaţa rostind limba dragostei. De fapt e un zvon că Bitzan, Neagu sau Brâncuşi sunt morţi, ei de fapt trăiesc dincolo de minciunile şi vieţile oamenilor politici, dincolo de corupţie. Cu toţii trebuie să fim artişti, să apărăm frumosul şi adevărul. Altfel suntem în pericol şi devenim apărătorii banilor şi ai puterii”;

Andrei Cornea, în „Dilema veche” nr. 825 din 2019, prezintă cele trei asumpţii fundamentale ale liberalismului în eseul „De ce eşuează liberalismul”: 1. „Omul, dacă nu e chiar bun în mod natural, e în orice caz ameliorabil moral. Teza socratică e valabilă: nimeni nu face răul voluntar ci numai din ignoranţă. Consecinţă: educaţia e esenţială pentru ameliorarea morală a omului. Omul educat va împărtăşi opinii politice „luminate”, democratice şi liberale”; 2. „Raţiunea poate şi trebuie să conducă voinţa şi acţiunea umană. Funcţia principală a acţiunii e euristică; de aceea omul poate fi considerat un „actor raţional”, atunci când discutăm despre reacţiile sale economice şi politice. El îi va alege pe politicienii care spun adevărul şi nu-l înşală”; 3. „Omul, prin excelenţă, este omul individual. El poate şi trebuie, dacă „iese de sub tutelă” (cum scrie Kant), să devină liber şi singur, responsabil pentru viaţa sa pe care e dator să şi-o definească raţional”. Despre prima asumpţie spune că „adeseori este falsă”, despre a doua „iarăşi, destul de des, e falsă”, despre a treia că e „departe de adevăr”, explicând de ce eşuează liberalismul;

Horst Samson, în „Orizont” nr. 12 din 2019, despre poezie şi poeţi: 1. „poezia este patria omenirii”; 2. „poeţii imprimă cu forţa în poezie lumea ca imagine sonoră şi spectacol, ca formaţiuni de limbă şi gânduri care ne stimulează mintea”; 3. „poetul are nevoie de o conştiinţă a sinelui”; 4. „poezie este un vehicul intelectual filigran, dar puternic pentru zboruri spirituale la înălţimi nebănuite, pentru adevăr şi veridicitate”; 5. „poezia înseamnă mult mai mult decât numai limba, realitatea sau fantezia, preamărirea sau critica, mult mai mult decât a aşterne pe hârtie propria viaţă”; 6. „o poezie bună nu este lucrată excelent numai din punctul de vedere al formei şi al limbii, ci este înrădăcinată şi în realitate”;

Sintagme, termeni, concepte: Valeriu Nicolae: „poziţie de gânsac rănit”; Cesare Pavese: „viaţa, meseria de a trăi”; Liliana Ursu: „poemul, poala mamei”; Liliana Ursu: îmbrăţişarea, paltonul mamei”; Liliana Ursu: „cuvântul, altoiul cel bun”;

Cătălin Davidescu, în „Ramuri” nr. 12 din 2019, despre Benjamin Fondane: „În timpul ocupaţiei germane a Franţei este arestat de Gestapo împreună cu sora sa mai mare Lina, în urma unui denunţ cu privire la faptul că erau evrei. Amândoi au fost închişi în lagărul de la Drancy, de unde câţiva prieteni, între care Emil Cioran, Stephane Lupasco, Paulhan, i-au obţinut eliberarea sa, dar nu şi pe a Linei, care nu avea încă cetăţenia franceză. Fondane refuză să părăsească lagărul fără Lina. Ei au fost deportaţi la Auschwitz în mai 1944, unde au fost gazaţi.”;

Alte câteva nume folosite de Codin Liviu Cuţitaru în rubrica sa „prezentul discontinuu” din „Dilema veche”: prof. la Studii Euro-Atlantice Hesiod Hăţ; prof. de Literatură Comparată Tenerifa Rînză;  prof. de Literatură Veche Noe Baghet; studentul la litere Mişa Ovinuţ; prof. de Experimentalism European Alistar Desagă; decanul de la Civilizaţii Europene Florel Furcă;Studenţii de la Filozofie  Curcă, Mimi şi Ţiţi; prof. de fizică Neicuşor Nefriceanu; prof. de matematică Tenel Scroapă;  profesoarele Frînzişoara Marmelată şi Stenuţa Bălaiu; prof. de Sociologie Leruţ Momîi; alte nume: Torena Scîrnaţ, Elba Mustap, Valică Şoapă şi Placido Seringo;

 

Alcătuiri de cuvinte pline de expresivitate, reţinute din cele citite: Florin Anghel Vedeanu: „călcau rar, uşor, parcă să nu trezească boala din somn”; Radu Cange: „eternitatea are sunetul argintului”; Dumitru Oprişor: „m-a dat jos de pe cântarul privirii”; Tudor Arghezi: „mi-e sufletul bolnav de râie”; Anastasia Gavrilovici: „o armată de mirese cu cod de bare pe decolteu”; Emil Lungeanu: „este o oglindă vie în istoria aventuroasă a tatălui”; Mihai-Francisc Lorinczi: „cuvintele se aud foşnind ca aripile de rândunică într-un cuib”; Cornel Paiu: „casa cu nucii scuturându-se singuri”; Gellu Naum: „spre est, spre vest, spre surd, spre mort”;

 

Doris Mironescu, în “Dilema veche” nr. 824 din 2019, despre poeţii şi poezia de azi: “Mulţi dintre poeţii de azi scriu o poezie zgârcită cu expresivitatea, eliptică, “săracă”, intră adică în categoria postbacovianismului, una dintre cele mai fertile de azi. Asta arată o neîncredere a poeţilor în poezia plină de resurse imagistice, pe care o suspectează de inautenticitate, ceea ce, principial, e grşit. Epoca de azi jură pe autenticitate, în chiar acelaşi timpă în care totul devine aluminiu, silicon şi plastic “biodegradabil”. Poezia se refugiază atunci în nişe presupus scutite de alienare, protejate de către proprietari geloşi, care izgonesc cu furie din vizuina lor elocvenţa, coerenţa, imaginea”;

 

Andrei Manolescu, în “Dilema veche” nr. 828  din 2020, despre cele două tipologii de locuitori ai satului de azi: “Sunt două tipuri total diferite de oameni. Unii cu filozofia lui A FI, alţii cu gândul la A AVEA. Despre cei cu “a avea” nu prea ştiu ce să zic. În schimb, cei cu “a fi” mă fascinează”;

 

Aura Christi, în “Contemporanul – Ideea Europeană”, nr. 12 din 2019, despre poeţi şi  poezie: 1. “ce este poetul dacă nu un vrăjitor locuit de zeu, instrument şi om, în acelaşi timp? În timp ce înaintează în fiinţă, pe pământurile ei stigmatizate de necunoscutul îmbietor, scrie Brodski, poetul e mai mult instrument. Un instrument în mâinile nevăzute ale Zeului, căruia I se supune, cele câteva reguli exdistente pe pământurile poeziei respectându-se la sânge de oameni-instrumen5t, oameni-lege”; 2. “poezia e departe de a fi – cum spunea G. Călinescu – “sentiment sterilizat de tehnică”. Poezia e departe de a fi doar atât, deşi este, de bună seamă, şi asta. Dacă ar fi numai atât, probabil că lumea ar fi invadată de poeţi. Poezia e un istm ţinut în viaţă de vraja imponderabilului întemeietor, care impune o seamă de legi ce scapă definiţiilor. E ca şi cum, descriind curcubeul dispărut deja, l-ai face prezent şi strălucitor până la halucinaţie, până la tremur. Până la spaimă”;

 

Citeste mai mult

Eveniment

Accident la Copălău anunțat prin sistemul eCall. ,, Conduceți prudent!”

Publicat

Publicitate

Un accident rutier s-a produs, în urmă cu puțin timp, pe DN 28 B, în localitatea Copălău. În eveniment, care a fost anunțat prin sistemul eCall, a fost implicat un singur autoturism.

 

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, cu o autospecială de stingere cu modul de descarcerare, dar și o ambulanță SAJ. Aceștia au constat faptul că nu erau persoane încarcerate. Conducătorul auto a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.

 

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire a incendiilor, fiind deconectate bornele bateriei.

 

Publicitate

Pentru a preveni astfel de evenimente, ISU Botoșani recomandă conducătorilor auto să dea dovadă de prudență la volan, să respecte toate regulile de circulație pentru propria lor siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.

 

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

 

ℹ️ În cazul producerii unui accident rutier sistemele eCall generează automat apelarea numărului 112 și transmiterea către serviciul de urgență a informațiilor relevante pentru localizarea precisă a evenimentului și pentru intervenția echipajelor de salvare. Imediat după impact, date precum coordonatele GPS, seria VIN, tipul vehiculului, tipul combustibilului utilizat și direcția de mers sunt furnizate de autovehiculele echipate cu eCall.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending