Comunități întregi din nordul Moldovei trăiesc la mila lui Dumnezeu. Este vorba despre mii de persoane din mediul rural care nu au acces facil la servicii medicale. Și asta din cauza deficitului tot mai mare de medici de familie. Tot mai puțin absolvenți sunt dispuși să aleagă acestă specializare, scrie ADEVĂRUL.

Adășeniul este una dintre comunele fără medic de familie FOTO Cosmin Zamfirache

În România, conform oficialilor de la Casa Națională de Asigură de Sănătate( CNAS) mai este nevoie de încă 1500 de medici de familie. În aceste condiții peste 190 de localități nu au asistență medicală de bază, adică nici măcar un cabinet de medicină de familie funcțional. Una dintre cele mai grave situații este în zona de nord a Moldovei, în mediul rural. Sunt comune întregi rămase fără medic de familie, fără niciun fel de asistență medicală. Nu au nici măcar farmacie. Iar situația este gravă și din punct de vedere social. Satele sunt îmbătrânite, pline de bolnavi cronici, cu pensii de CAP care nu-și permit o deplasare la un medic specialist din oraș sau să-și cumpere medicamentele la preț întreg. Este o situație dramatică iar mulți bătrâni efectiv mor cu zile, în casă. În comuna Adășeni, județul Botoșani, una dintre cele mai sărace din România, asistentul medical comunitar, până să facă rost de o mașină personală, bătea kilometri întregi pe jos, pentru a face rost de rețete pentru bătrânii din comună. Specialiștii de la Casa Județeană de Asigurări Botoșani, de exemplu, spun că tinerii absolvenți de medicină nici nu vor să audă de medicina de familie.

Peste 7000 de oameni fără asistență medicală de bază

Botoșaniul este unul dintre cele mai sărace județe din România. Asistența medicală gratuită este efectiv esențială pentru supraviețuirea oamenilor din mediul rural. Și asta în condițiile în care, după exodul tinerilor în străinătate, multe sate sunt populate, în proporție de 60%, unele chiar 80%, cu persoane în vârstă, cu pensii de CAP. „Dacă nu primesc rețetă, nu i-au pastile. Și cu rețetă compensată eu trebuie să dau 150 de lei pe lună. Și eu primesc numai 1500 de lei pensie. Dacă nu este rețetă, fac rugăciune la Doamne-Doamne și cum a hotărâ. Că dacă i-au medicamentele la preț întreg, nu am ce mânca și nici cu ce mă încălzi”, spune o femeie din Avrămeni, relatează ADEVĂRUL.

Culmea, în acest județ cu multe cazuri sociale, medicina de familie este o problemă uriașă. În sensul că deficitul este tot mai mare de la un la altul. Nu mai puțin de 28 de posturi sunt vacante și nu le ocupă nimeni. În jur de 20 sunt în mediul rural. Asta înseamnă peste 7000 de oameni fără medic de familie. Unii nu au medic de familie și nici dispensar funcțional pe o rază de peste 20 de kilometri. În comune precum Adășeni sau Dimăcheni nu este nici măcar farmacie. Iar situația tinde să devină disperată. Peste 44% dintre medicii de familie existenți sunt în prag de pensionare.

Oamenii din Adășeni nu au asistență medicală FOTO Cosmin Zamfirache

Evident, nimeni nu vine să le i-a locul. „De mult se prefigurează o criză a medicilor de familie. În fiecare an numărul medicilor de familie a devenit tot mai mic. În plus, este și o îmbătrânire a acestor medici de familie. Vârsta acestora fiind de peste 60 de ani. Avem 62 de medici de familie din 141, cu vârsta de peste 60 de ani. Deci 44% din medicii de familie aflați în contract cu CJAS au peste 60 de ani.”, spune Alina Mustiață, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Botoșani. Pentru un sătean din comune precum Adășeni, Manoleasa sau Viișoara, un drum până la un medic înseamnă peste 60 de kilometri, ore de stat la cozi și o zi pierdută pe drumuri. „Este cumplit pentru un bătrân. Trebuie să meargă cum poate, cu un autobuz, dimineaţa, sau cu o mașină de ocazie. Efortul este foarte mare pentru ei. Mă duc eu să le aduc rețete, trimiteri, medicamente”, spune Alina Axinie, asistent medical comunitar la Adășeni.

Medicii tineri nu vor să audă de cabinetele de la țară

De multe ori s-a pus problema că medicii tineri evită să se înscrie la rezidențiat pe medicină de familie pentru a nu ajunge în mediul rural. Tocmai fiindcă acolo nu există condiții pentru desfășurarea profesiei. În ultimii zece ani, autoritățile locale din multe comune au investit bani în amenajarea de cabinete medicale moderne, dotate cu tot ce trebuie. Precum cel de la Adășeni. Nici așa nu s-a găsit medic de familie. Nici măcar reabilitarea completă a drumurilor din județ, dar nici finanțările extra făcute prin Casa Națională de Asigurări. „Medicina de familie nu prea este căutată la rezidențiat. Deci nu avem tineri care să aleagă această specialitate. Finanțarea este bună în prezent, adică s-a rezolvat problema finanțării”, spune Alina Mustiață, scrie ADEVĂRUL.

În Adășeni, de exemplu, a fost medic de familie acum mulți ani, a plecat însă la Suceava, la un centru de primiri urgențe. Sătenii din comunele botoșănene dar și specialiștii de la CAS sunt convinși că medicii tineri fug de fapt de zonele rurale. ”Probabil din cauza faptului că sunt mai multe posturi în mediul rural.”, adaugă șefa de la CJAS. În satele din Botoșani sunt mulți bătrâni și nu prea există viață socială. Adică nu sunt restaurante, locuri de petrecut timpul liber. În afara crâșmelor din cătune. Multe comune sunt la mare depărtare de oraș. „A venit un tinerel, cred că era doctor, nu știu. Dar așa părea. S-a uitat la cabinet. Era cu o fată, număr de Iași la mașină. A mers așa un pic pe ulițe pe aici. A strâmbat din nas și a plecat. Cabinetul este dotat, dar îi plictiseală aici, să facă omul după program”, mărturisește în localnic. Greul îl duc asistenții medicali comunitari, o rețea dedicată, cu pregătire medicală care adună rețete, cumpără medicamente, fac tot ce pot pentru a-i ține în viață pe bătrâni.

Sursa: ADEVĂRUL

Sfântul Spiridon este cinstit de Biserică pe data de 12 decembrie. Spiridon este sfântul care pleacă periodic din raclă, pentru a-i ajuta pe oamenii care îl cheamă în rugăciune, cu credință și cu dragoste. Astfel, precum se cunoaște îndeobște, Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundei, ale cărui Sfinte Moaște se păstrează în catedrala cea mare din insula Corfu, Grecia, este un mare făcător de minuni.

Biserica „Sfântul Spiridon” din municipiul Botoșani, situată pe Strada Independenței nr. 8, Botoșani, își serbează hramul.

Invitat este Arhimandritul Ciprian Grădinaru, eclesiarh al Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului și originar din Botoșani.

Programul slujbelor:

Miercuri, 11 decembrie

Ora 17:00 – Vecernia Mare a hramului și Litia cu sobor de preoți

JOI, 12 decembrie

Ora 08:00 – Utrenia

Ora 09:40 – Sfânta Liturghie

Ora 11:00 – Pomenirea ctitorilor bisericii

Istoricul Bisericii „Sfântul Spiridon” Botoșani

Biserica „Sf. Spiridon” din municipiul Botoşani este înscrisă în Lista Monumentelor istorice şi de artă a Direcţiei Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii din România.

Biserica  a fost construită „din nou” în anul 1789 pe urmele altei biserici de lemn şi a fost sfinţită la 8 noiembrie 1801, în timpul vrednicului de pomenire preot iconom Iftimie Bâţgan de către Mitropolitul Iacob Stamate.

Biserica este construită în plan trilobat având altar, naos, pronaos, pridvor închis, turlă deasupra naosului, boltă cilindrică deasupra pronaosului şi pridvorului, cafas şi un mic pridvor în latura de sud. Fundaţia este executată cu piatră de râu şi mortar de var, zidurile din cărămidă şi mortar de var, iar acoperişul din tablă galvanizată, turla în stil baroc cu tabla în solzi.

Din cercetarea fizică şi sondajele efectuate pe monument, precum şi din datele furnizate de documentele istoriografice, s-a constatat în mod cert că biserica „construită din nou” în anul 1789 a suferit modificări, după cum urmează:

– în anul 1834, septembrie 13, s-a confecţionat actuala catapeteasmă cu cheltuiala lui Ioan Vasiliu Machedon şi soţia Zanfira.
–  în anul 1868 s-a prelungit spre vest cu pridvorul închis, apoi altarul, naosul şi pronaosul au fost supraînălţate peste cornişa din zimţi de cărămidă (cornişa zimţată fiind din 1789);

–  în anul 1909 s-a modificat turla de deasupra naosului, s-a zidit pridvorul mic în latura de sud şi s-a construit actualul cafas;

Bolţile interioare şi turla de deasupra naosului sunt executate din lemn şi tencuite.
Faţadele sunt tencuite, inclusiv soclul, cu profil peste soclu, brâu median cu patru rânduri de cărămizi în zimţi. Între brâu şi cornişă există un motiv de arcaturi frânte în relief, cornişa cu profil clasic.

Turla are formă octogonală şi cornişă cu profil clasic. Are două baze: cea de jos pătrată, iar cea superioară este octogonală. Turla are 8 ferestre, nu are firide.

Prima pictură în stil clasic a fost executata în ulei cu motive decorative între anii 1913 – 1916 de către Galin şi Livescu şi a fost sfinţită în timpul preotului iconom stavrofor Grigore Deliu de către Mitropolitul Pimen Georgescu. Din cauza fumului, a efectelor seismice şi tasarii inegale a zidurilor tencuiala şi acoperişul s-au stricat iar pictura   s-a degradat iremediabil.

Clopotniţa este separată de biserică şi a fost construită în anul 1817 prin silinţa epitropului Gheorghe Paiu şi a preotului Iftimie. A fost reparată în anul 1860, când a fost supraînălţată cu încă un nivel – cel actual al clopotelor – cu coloane angajate şi cornişă.

Între anii 2002 – 2005 s-a construit un Centru pastoral cu parter şi etaj având 400 mp utilizabili cu toate dotările necesare.

Între anii 2007 – 2009 biserica a fost resraurată din temelie aplicându-se tencuială nouă la exterior şi interior, acoperişul confecţionat din nou iar in anii 2010-2011 s-a  executat o nouă pictură în tehnica fresco de către pictorii Magda-Augustina şi Robert Cârciumaru.

Toate lucrările efectuate intre anii 2002 – 2011 s-au realizat la iniţiativa şi strădania preotului paroh iconom stavrofor Vasile Acatrinei şi au fost sfinţite la data de 2 septembrie 2012 de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan Mitroplitul Moldovei şi Bucovinei.

Atât ctitorii, cât şi preoţii acestui sfânt locaş sunt vrednici de pomenire. Primii ctitori şi întemeietori ai acestei biserici au fost: Th. Spînu, I. Sofian, N. Sofian, V. Călin, V. Nicolescu, C. Emanoil, Ioniţă Herescu, Petru Cristea etc. Preoţii care au slujit în acest sfânt locaş: preotul Darie, preotul Iftimie Bîţgan, preotul Niculai, preotul V. Uncescu, preotul Gh. Gheorghiescu, preotul Gh. Dimitriu, preotul V. Aftanasie, preotul N. Leontinescu, preotul V. Păun, preotul Gr. Deliu, preotul Ioan Buhaciuc, preotul Aurel Ciofu, preotul Gheorghe Airimiţoae, preotul Aristotel Vieru, preotul Vasile Acatrinei și, în prezent, preotul Pavel Vitel.

Împodobirea bradului de Crăciun este unul dintre cele mai frumoase momente.

Pentru a vă bucura de această tradiție, vă reamintim că lemnul de brad este ușor inflamabil, iar atunci când se usucă, se aprinde și mai repede. Același lucru este valabil și pentru brazii artificiali, confecționați din materiale plastice.

Pentru a evita producerea unui incendiu în locuință, vă sfătuim să aveţi în vedere următoarele reguli la împodobirea bradului de Crăciun:

– nu aprindeţi artificii sau lumânări în brad. Indiferent că este natural sau artificial, bradul se poate aprinde rapid conducând la incendierea locuinţei;

– nu utilizaţi instalaţii / decoraţiuni electrice cu defecţiuni sau improvizaţii!;

– nu amplasaţi bradul de Crăciun în apropierea unor surse de căldură (sobe, calorifere sau alte mijloace de încălzire) sau a unor materiale combustibile (perdele, draperii, feţe de masă etc.);

– nu solicitaţi excesiv instalaţia electrică prin utilizarea simultană a mai multor aparate a căror putere însumată poate depăşi puterea instalaţiei electrice a locuinţei dumneavoastră;

– nu folosiți lumânări sau alte surse de aprindere cu flacără deschisă în apropierea bradului sau a materialelor combustibile sau inflamabile;

– nu lăsaţi copiii să se joace cu petarde, artificii sau alte tipuri de pocnitori artizanale. Explicaţi-le riscurile la care se expun şi consecințele pe care le pot avea acțiunile acestora.

Bradul de Crăciun, instalat în casă şi împodobit cu accesorii tradiţionale, poate fi cuprins de flăcări în mai puţin de un minut!

Dacă se produce un astfel de eveniment, întrerupeți energia electrică, acoperiţi bradul cu o pătură udă pentru a stinge focul şi sunaţi la 112!

Poliţiştii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Stânca au depistat şi reţinut un bărbat cu cetăţenie R. Moldova, căutat internațional pentru săvârşirea  infracțiunii de furt.

În data de 10 decembrie a.c., în jurul orei 23.30, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca – ITPF Iaşi, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de control, pentru a intra în ţară, pasager într-un microbuz înmatriculat în R. Moldova, un cetățean al R. Moldova, în vârstă de 36 de ani.

La controlul de frontieră, colegii noştri au constatat că pe numele bărbatului este emisă o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare emis de autoritățile germane, acesta fiind cercetat pentru săvârşirea infracțiunii de furt.

Persoana în cauză a fost predată unei echipe operative din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani în vederea luării măsurilor legale ce se impun.