Având în vedere informațiile apărute în spațiul public cu privire la faptul că ”tânărul bătut în Centrul Vechi a solicitat ordin de protecție, însă polițiștii consideră că nu este în pericol”, iar din acest motiv nu ar fi fost emis un ordin de protecție provizoriu extins, pentru o corectă informare a opiniei publice facem următoarele precizări:

Informațiile la care se face referire în articolul de presă publicat pe un site local, au fost transmise în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, pe tema modificărilor legislative privind gestionarea eficientă a cazurilor de violență, de către polițiști.

Astfel, a fost precizat faptul că în cazul agresiunii comise în municipiul Botoșani, în data de 31 august a.c., a cărei victime a fost un tânăr de 18 ani, i s-a adus la cunoștință acestuia că poate solicita ordin de protecție provizoriu pentru această infracțiune, conform Legii 26 din 2024. Victima a fost de acord, însă în urma completării formularului de risc, nu a reieșit risc iminent care să impună emiterea unui ordin de protecție provizoriu.

Acest lucru înseamnă că în urma răspunsurilor la întrebările din formularul de risc, pe care il atașăm la prezentul comunicat, nu s-a constatat existența riscului iminent la adresa vieții, integrității sau libertății persoanei și i-a fost înmânat tipizatul pentru solicitarea unui ordin de protecție de la instanța de judecată, așa cum prevede legea în astfel de situații.

(Comunicat IPJ Botoșani)

Anexa 1 Formular EVALUARE RISC – ORDIN nr. 138 din 22 august 2024 (1)

Publicitate

În ceea ce privește situația infracțiunilor de violență în familie, înregistrată în primele 7 luni până în prezent, precizăm faptul că au fost sesizate  743 fapte, cu peste 100 de fapte mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. 

Din punct de vedere al locului comiterii faptelor de violenţă domestică, se constată că cele mai multe fapte au fost săvârșite în mediul rural, similar perioadei de comparație, situaţia prezentându-se astfel:

289 de fapte au fost comise în mediul urban, scădere cu 7,07% față de perioada similară a anului 2023, când au fost înregistrate 311 de fapte în mediul urban;

454 de fapte au fost comise în mediul rural, scădere cu 15,9% față de perioada similară a anului 2023, când au fost înregistrate 540 de fapte în mediul rural.

Structurarea pe categorii a subiecților infracțiunilor de violență domestică, evidențiată în datele statistice, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, relevă faptul că 668 dintre autori sunt de sex masculin, iar 84 de autori sunt de sex feminin.

Referitor la calitatea victimei în raport cu agresorul, potrivit datelor statistice întocmite, se constată faptul că, în primele 7 luni ale anului 2024, similar perioadei de comparație, ponderea cea mai mare este dată de victimele căsătorite, urmate de actuali sau foști parteneri,  situația structurându-se astfel:

Publicitate

-în 299 din cazuri, reprezentând 37,6% din total, victima îi este autorului soţ/soţie/fost soţ/soţie, în 2023 fiind înregistrate 337de astfel de situații;

-în 165 din cazuri, reprezentând 20,7% din total,  subiecţii sunt actuali sau foști parteneri, în 2023 fiind înregistrate 188 astfel de cazuri;

-în alte 75 de cazuri, reprezentând 9,4% din total,  victima îi este autorului părinte/tutore legal, în 2023 fiind înregistrate 96 astfel de cazuri;

-în 137 de cazuri, reprezentând 17,2% din total, victima îi este autorului fiu/fiică, în 2023 fiind înregistrate 148 de cazuri;

– în 119 de cazuri, relațiile dintre victime și autori se încadrează în categoria alte situaţii de familie, 128 de situații în perioada de comparație a anului 2023.

În ceea ce privește dinamica ordinelor de protecție provizorii, în primele 7 luni ale anului 2024 au fost emise 212 de ordine de protecție provizorii, în scădere față de perioada similară a anului 2023 când polițiștii au emis un număr de 239 astfel de instrumente de protecție.

În funcție de mediul (urban/rural) în care au fost emise ordinele de protecție provizorii, situația se prezintă astfel:

Din totalul celor 212 ordine de protecție provizorii emise în cursul perioadei analizate:

-211 ordine de protecție provizorii, au fost confirmate de către procuror, reprezentând o rată de confirmare de 99,5%;

-pentru 1 ordin de protecție provizorii s-a dispus încetarea măsurilor de protecție de către procuror;

-72 de ordine de protecție provizorii au fost transformate în ordine de protecție, reprezentând 33,9% din total.

Diferența dintre cadrul legislativ anterior și cel actual, care a intrat în vigoare începând cu 31 august 2024, este dată de faptul că până în acest moment, ordinele de protecție se puteau emite doar pentru fapte de violență între membrii de familie, așa cum sunt ei definiți de lege, iar conform noilor reglementări orice persoană, dacă este victima vreunei infracțiuni prevăzută de  Legea nr. 26/2024,  poate solicita emiterea unui astfel de ordin.

La nivelul județului nostru, până în prezent au fost emise trei ordine de protecție extinse, conform noilor reglementări, pentru săvârșirea infracțiunilor de  amenințare și șantaj.

Exemple:

La data de 1 septembrie 2024, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi au fost sesizați de către o femeie, de 38 de ani, cu privire la faptul că este amenințată, prin intermediul unei rețele de socializare, de un bărbat, de 47 de ani. Acesta ar fi postat mai multe videoclipuri în care adresează amenințări cu acte de violență victimei.

Victima a solicitat emiterea unui ordin de protecție provizoriu extins, iar în urma completării formularului de risc a rezultat că se impune emiterea unui astfel de ordin, cercetările fiind continuate sub aspectul comiterii infracțiunii de amenințare.

La data de 1 septembrie 2024, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Dorohoi au fost sesizați de către o tânără,de 32 de ani, din municipiul Botoșani cu privire la faptul că este amenințată cu acte de violență și șantajată, atât ea cât și membrii familiei sale, de către doi bărbați, din orașul Săveni.

Între victimă si cei doi bărbați au existat neînțelegeri legate de un eveniment rutier, inițial,  soluționat pe cale amiabilă, însă ulterior, aceștia din urmă ar fi solicitat suma de 10.000 de euro pentru repararea daunelor autovehiculului. Întrucât victima refuza să remită această sumă, cei doi  ar fi amenințat-o cu acte de violență, la adresa sa și a familiei sale.

Victima a solicitat emiterea unui ordin de protecție provizoriu extins, iar în urma completării formularului de risc a rezultat că se impune emiterea unui astfel de ordin, cercetările fiind continuate sub aspectul comiterii infracțiunilor de amenințare și șantaj.

Conform legislației în vigoare, Poliției Române îi revine sarcina emiterii ordinelor de protecție provizorii și obligația de punere în executare a acestora, precum și supravegherea măsurilor stabilite atât prin ordinele de protecție provizorii cât și prin ordinele de protecție emise de instanțele de judecată.

La nivelul instituției noastre Serviciul de Ordine Publică este cel care realizează îndrumarea, controlul și coordonarea operațională a structurilor de ordine publică subordonate, în ceea ce privește cazurile de violență domestică sau cele în care se impune emiterea unui ordin de protecție.

Începând cu 31 august 2024, pentru soluționarea faptelor comise cu violență, polițiștii acționează în baza Ordinului M.A.I. nr. 138 din 22 august 2024 privind stabilirea modalității de gestionare de către polițiști a cazurilor privind actele de violență.

Ordinul reglementează modalitatea de gestionare de către polițiști a actelor de violență, stabilind procedura de intervenție a acestora în cazurile privind actele de violență și de cooperare cu celelalte instituții cu atribuții în prevenirea și combaterea actelor de violență, modelul formularului de evaluare a riscului iminent și metodologia de utilizare a acestuia, procedura de emitere și modelul ordinului de protecție provizoriu, procedura de punere în executare a ordinului de protecție provizoriu, precum și procedura de monitorizare a respectării măsurilor dispuse prin ordinele de protecție provizorii.

Intervențiile polițiștilor la cazurile de violență se realizează ca urmare a sesizărilor prin Sistemul național unic pentru apeluri de urgență, formulate în scris sau oral, direct ori telefonic la sediul unităților de poliție de către persoanele implicate în actele de violență, de către persoanele care au asistat la producerea actelor de violență sau de către orice altă persoană care a luat cunoștință de producerea actelor de violență sau din oficiu.

Publicitate

Pe parcursul intervenției, după caz, polițiștii iau măsuri pentru separarea victimei de agresor și realizează orice alte demersuri necesare eliminării riscurilor imediate, observă și adresează întrebări cu privire la starea fizică, emoțională și psihică a persoanelor implicate și, dacă se impune, solicită intervenția echipelor medicale, aduc la cunoștință victimei sau, după caz, tutorelui ori altui reprezentant legal al acesteia dreptul de a solicita un ordin de protecție provizoriu față de agresor și pun la dispoziția acestora formularul de cerere prevăzut în anexa nr. 1 la Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecție.

În situația în care victima nu solicită ordinul de protecție provizoriu, i se aduce la cunoștință posibilitatea formulării unei cereri pentru emiterea unui ordin de protecție, astfel cum acesta este reglementat de dispozițiile legale și i se pune la dispoziție formularul de cerere prevăzut în anexa nr. 2 la Legea nr. 26/2024.

În timpul intervenției, în vederea stabilirii existenței unui risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea persoanelor să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă, poliţiştii evaluează situaţia de fapt pe baza formularului de evaluare a riscului, dacă victima sau, după caz, tutorele ori reprezentantul legal formulează cerere scrisă pentru emiterea unui ordin de protecţie provizoriu.

Conform Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecție, poliţiştii constată existenţa riscului iminent pe baza evaluării situaţiei de fapt care rezultă din completarea formularului de evaluare a riscului iminent.

În cazul în care se constată că sunt întrunite condiţiile pentru emiterea ordinului de protecţie provizoriu, poliţiştii emit ordinul de protecție provizoriu.

În cazul în care se constată că nu sunt întrunite condiţiile pentru emiterea ordinului de protecţie provizoriu, poliţiştii au obligaţia de a informa persoanele care susţin că sunt victime ale unui act de violenţă cu privire la posibilitatea formulării unei cereri către judecătoria de pe raza teritorială în care își are domiciliul/reședința victima, pentru emiterea unui ordin de protecţie, prin care pot fi dispuse mai multe obligații sau interdicții față de agresor.

Concluziile rezultate în urma întocmirii formularului de evaluare a riscului sunt aduse la cunoștința victimei, care semnează de luare la cunoștință.

Un aspect important, pe care vrem să-l precizăm, este faptul că ordinul de protecție provizoriu poate fi emis și în situația în care victima sau, după caz, tutorele ori alt reprezentant legal al acesteia, din cauza stării psihice sau fizice sau din alte motive, se află în imposibilitatea de a redacta cererea privind ordinul de protecție provizoriu sau se află în imposibilitatea obiectivă de a furniza informațiile necesare completării formularului de evaluare a riscului, pe baza evaluării criteriilor formularului de către polițist.

Originalul ordinului de protecție provizoriu se înregistrează, după emiterea acestuia, în evidențele unității/subunității de poliție din care face parte polițistul care l-a emis.

După emiterea ordinului de protecție provizoriu, în situația în care constată necesitatea acordării de servicii sociale, polițiștii solicită intervenția unei echipei mobile, formată din reprezentanți ai Serviciului Public de Asistență Socială, care îndeplinește atribuțiile stabilite de lege.

În situația în care a fost dispusă evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, iar acesta declară că nu are asigurată cazarea, polițistul care a emis ordinul de protecție provizoriu îl informează de îndată pe agresor cu privire la posibilitatea de a solicita găzduirea în cadrul centrelor rezidențiale pentru persoanele fără adăpost sau al adăposturilor de noapte.

Dacă agresorul nu dorește să beneficieze de cazarea pusă la dispoziție și optează să locuiască la o altă persoană, polițistul care a emis ordinul de protecție provizoriu îi va solicita să dea o declarație privind adresa la care va locui și persoana care îi va asigura cazarea.

Cu ocazia evacuării temporare din locuință, agresorului i se oferă timpul strict necesar pentru ca acesta să își poată lua asupra sa documentele de identitate, bani, medicamentele sau alte bunuri personale de strictă necesitate.

În situația în care a fost dispusă reintegrarea victimei și, după caz, a membrilor familiei acesteia în locuința comună, după evacuarea agresorului din locuință, polițistul procedează la reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor acesteia în locuință.

Dacă ordinul de protecție provizoriu vizează minori, persoane cu dizabilități sau persoane cu nevoi speciale, polițiștii pun la dispoziția unei echipe mobile, formată din reprezentanți ai Serviciului Public de Asistență Socială, date necesare pentru punerea în aplicare a unor măsuri de protecție urgente și specifice sau, după caz, pentru sesizarea autorităților și instituțiilor publice competente cu punerea în aplicare a acestor măsuri.

În cadrul unei conferințe de presă, organizată joi la sediul instituției, șeful Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Botoșani, comisarul șef Tudor Costîn, a adresat scuze tânărului bătut cu sălbăticie în urmă cu câteva zile și familiei sale, după declaraţiile sale vizavi de evenimentul petrecut în Centrul Vechi al municipiului Botoșani.

Șeful IPJ a fost criticat în mediul online, inclusiv de unele voci cu influență, după și-a exprimat punctul de vedere într-o ședință oficială: „Un tânăr oricare ar fi el, la ora 1 noaptea doarme. O altă categorie de tineri cu preocupări infracționale nu doarme. Noi trebuie să vedem de ce un tânăr care trebuia să doarmă la ora 1 noaptea, nu dormea la ora 1 noaptea. Pentru că există totuși, părerea mea, un substrat să zic așa, ori a fost la o petrecere, ori a fost la pregătire, la chitară, la mandolină, la ce-o fi fost”, spusele sale fiind interpretate în mediul online în diferite nuanțe.

„Am constatat în mediul online o dezbatere pe tema afirmațiilor făcute cu prilejul unei întâlniri de lucru, de la sediul Prefecturii Botoșani. Fac precizarea că întâlnirea a fost la solicitarea domului prefect pe tema violențelor provocate de grupuri de tineri în special în zona centrală a municipiului Botoșani și cu referire specifică la incidentul de la sfârșitul săptămânii anterioare. (…) Doresc să adresez scuze tânărului agresat la sfârșitul săptămânii trecute în Centrul Vechi, dacă prin expunerea în cadrul unei întâlniri de lucru au fost generate aprecieri negative”,  spus comisarul-șef Tudor Costîn. Declarația poate fi urmărită integral în înregistrarea video din articol.

Amintim că 18 ani, din municipiul Botoșani, fiul unui om de afaceri, a fost bătut cu bestialitate de un grup de copii cu vârste într 11 și 16 ani. Potrivit polițiștilor care instrumentează cazul: „În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit faptul că acesta se deplasa împreună cu un alt tânăr, în zona respectivă, când ar fi fost abordat de un grup de persoane, cu care a avut un schimb de replici, în urma cărora, ar fi fost lovit de trei dintre aceștia. Victima a suferit leziuni pentru care a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Au fost demarate cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de lovire sau alte violențe, fiind desfășurate activități specifice pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor comiterii faptelor, identificarea persoanelor responsabile de aceasta și tragerea la răspundere penală potrivit vinovăției lor.

În cadrul activităților cu caracter permanent desfășurate de polițiști, în noaptea de 2 spre 3 septembrie a.c., în zona Pietonalului Transilvaniei, au fost identificate 12 persoane minore, cu vârste cuprinse între 11 și 16 ani, stabilindu-se că sunt aceleași persoane prezente în zona respectivă, în noaptea în care a fost agresată victima.

Ulterior, s-a stabilit faptul că trei dintre aceștia, cu vârstele cuprinse între 16 și 15 ani l-ar fi agresat pe tânărul de 18 ani, în noaptea de 31 august spre 1 septembrie”, se arată într-un comunicat remis redacției.

Între timp, părinții copiilor au primit amenzi care totalizează 5000 de lei.

Publicitate