Președintele Nicușor Dan a promulgat legea prin care este aprobată o ordonanță a Guvernului, act normativ ce garantează continuarea accesului la vaccinarea gratuită împotriva HPV pentru fete și băieți cu vârste între 11 și 26 de ani.

În paralel, legea garantează și accesul la servicii medicale gratuite periodice pentru depistarea cancerului de col uterin.

„Acest tip de cancer, care afectează grav viața mult prea multor femei, este cauzat, în aproape toate cazurile, de infecția cu HPV”, a scris președintele pe pagina sa de Facebook, relatează cluj24.ro.

Potrivit acestuia, screeningul și controalele medicale regulate reprezintă principalul instrument de prevenție. Nicușor Dan a subliniat că accesul larg la aceste analize, compensate de la buget, trebuie să rămână un obiectiv central al politicilor de sănătate publică.

„Încurajez toate femeile să profite de aceste servicii medicale gratuite și să includă testarea periodică în grija pentru propria sănătate. Un control la timp poate face diferența dintre boală și viață”, a transmis președintele.

Echipa de la Școala Gimnazială Nr. 1 Rădăuți-Prut, coordonată de profesor Tudor Grădinaru, a obținut un rezultat remarcabil în cadrul competiției ONSS – Cupa ING Under 14 Băieți, reușind să urce pe podium și să câștige Locul III la etapa desfășurată în zona Darabani.

Competiția a avut loc la Darabani, iar diploma care certifică această reușită este datată 17 ianuarie 2026, confirmând parcursul bun al elevilor și ambiția unei echipe care a luptat până la final pentru un loc fruntaș.

Rezultatul aduce încă o dată în atenție munca depusă de elevi la antrenamente, seriozitatea cu care au abordat meciurile și implicarea cadrelor didactice care susțin performanța sportivă în școală. Pentru o comunitate locală precum Rădăuți-Prut, astfel de reușite contează enorm: sunt o dovadă clară că talentul și disciplina pot duce la rezultate frumoase, indiferent de mărimea localității.

Prin această clasare, echipa școlii demonstrează că sportul rămâne o parte importantă din educație, iar competițiile școlare sunt nu doar despre medalii, ci despre caracter, fair-play și spirit de echipă.

„Felicitări elevilor pentru determinare și implicare, și pentru munca din spatele acestui rezultat, care merită toată aprecierea”, a transmis profesorul coordonator Tudor Grădinaru.

Ediția ianuarie 2026 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale”, organizată în perioada 13-16 ianuarie 2026 de Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, a înscris numeroase conferințe și dezbateri, ateliere și lecturi în licee, întâlniri cu scriitorii, expoziții de artă contemporană, spectacole, vizite la atelierele artiștilor, având invitați poeți, scriitori, critici literari, muzicieni, artiști vizuali, jurnaliști, personalități ale culturii, decidenți politici și antrenând un public numeros.

O masă rotundă a fost dedicată educației culturale și discuției despre datele Barometrului de consum cultural, avându-le ca participante pe Carmen Croitoru și Anda Becuț-Marinescu (INCFC), iar moderatori – pe Claudia Șerbănuță și Ștefan Teișanu.

Dezbaterea publică despre noua Lege a managementului cultural, la care a participat ministrul Culturii Demeter András István, a fost găzduită de Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” pe 14 ianuarie, avându-l moderator pe Ștefan Teişanu și reunind profesioniști din sectorul cultural din toată țara.

La atelierele colaborative pentru profesioniști, pe 13 și 14 ianuarie, Corina Bucea, Raluca Iacob, Andreea Mercea, Claudia Șerbănuță, Octavian Popa, Iulia Iordan, Mona Timofte, Eugenia Bejan, Dan Lungu, Dana Lungu, Adina Rosetti, Constantin Iftime au discutat despre cum arată astăzi domeniul medierii culturale în România, despre proiecte și inițiative care apropie publicul de lectură.

La Casa Corpului Didactic din Botoșani, a avut loc o discuție cu autorii de literatură pentru copii – Iulia Iordan, Adina Rosetti, Dan Lungu –, iar la Inspectoratul Școlar, dezbaterea „15 minute cu Eminescu. O actualitate în criză?”, la care au participat Ion Pop, Bogdan Crețu, Adrian Popescu, Matei Vișniec, Iulian Costache, Emil Hurezeanu și Mircea A. Diaconu.

Pe marginea diplomației culturale și a patrimoniului culturii române, în cadrul unei conferințe susținute de Emil Hurezeanu, urmată de o masă rotundă, au discutat acad. Ion Pop, Matei Vișniec, Marin Cazacu, András István Demeter (Ministerul Culturii), Gheorghe Vlad Nistor (IDR), Liviu Jicman (ICR), Andrei Luca (Direcția Diplomație Culturală, Educație și Știință, MAE), Constantin Ursu (Institutul Levant), Andrei Ioniță, Cătălin Șerban (Germania), Ștefan Teișanu (CCC – Asociația Nord), Mihai Cojocaru (Filarmonica „George Enescu”), Iulian Costache, alături de alți invitați.

La diverse activități cu elevii, au participat poeții și scriitorii invitați la această ediție a Zilelor Eminescu: Ion Pop, Adrian Popescu și Varujan Vosganian – la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani; Andrei Gamarț și Oana Cătălina Ninu, la Liceul „Regina Maria” Dorohoi; Matei Vișniec și Daniela Varvara, la Colegiul Economic „Octav Onicescu” Botoșani; Lucian Vasilescu și Angelica Stan, la Colegiul Național „A.T. Laurian” Botoșani; Adina Rosetti, la Școala Gimnazială nr. 7 din Botoșani. Atelierele de poezie „Sburătorul” s-au desfășurat la Fundația „Hand of Help” și la Școala Gimnaziala „Tiberiu Crudu” Tudora, la Școala Gimnaziala Nr. 1 Bălușeni și Școala Gimnaziala „Octav Băncilă” Corni, la Școala Gimnazială Nr. 1 Blândești, la D.A.S. Botoșani, iar atelierele „Povești din Ipotești”, coordonate de Adina Popescu și Iulian Manuel Ghervas au fost organizate în Sala de marmură a Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani. Elevii au vizitat atelierele câtorva scriitori: Victor Teișanu, la Darabani; Stelorian Moroșanu, la Dorohoi; Dan Sociu, la Botoșani.

De „Zilele Eminescu – Ziua Culturii Naționale”, pentru vizitatori au fost deschise mai multe expoziții: „Tot ce ai văzut se va împlini” de Andrei Gamarț, în Sala „Horia Bernea”, Memorialul Ipotești; „Secvențe ipoteștene” de Aurel Azamfirei, în Sala Portaluri, Memorialul Ipotești; „Fototeca literară Ion Cucu, episod pilot”, prezentată de Doru Ionescu, în Parcul „Mihai Eminescu” din Botoşani; Expoziţie interactivă cu Sergiu Negulici, în Holul Teatrului „Mihai Eminescu” Botoșani și la Memorialul Ipotești.

Pe 13 ianuarie, a avut loc Gala Premiilor Culturii Naționale, la care s-au acordat, în baza deciziei unui juriu național:

• Premiul Național pentru excelență în cultură – acad., prof. univ. dr. Ion Pop, poet, critic și istoric literar, pentru care a ținut Laudatio Bogdan Crețu, prof. univ. (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), scriitor;
• Premiul Național pentru literatură și promovarea dialogului intercultural – lui Matei Vișniec, scriitor, jurnalist, dramaturg, membru de onoare al Academiei Române – premiu acordat cu susținerea Institutului Cultural Român și înmânat de Liviu Jicman, președinte ICR; Laudatio – prof. univ. dr. Călin Ciobotari, director Școala Doctorală de Teatru Iași;
• Premiul Național pentru promovarea culturii române și a excelenței muzicale – maestrului Marin Cazacu, profesor al Universității Naționale de Muzică din București și director general al Filarmonicii „George Enescu” din București, premiu susținut financiar de Electroalfa și înmânat de directorul Gheorghe Ciubotaru, în prezența directorului IDR Constantin Vlad Nistor și a reprezentantului MAE – Andrei Luca; Laudatio – maestrul Cristian Mandeal.

Gala a fost urmată de un recital de muzică clasică susținut de Andrei Ioniță (violoncel) & Cătălin Șerban (pian) / (Germania).

Pe 14 ianuarie, a avut loc spectacolul Cabaretul cuvintelor, regia – Matei Vișniec, spectacol susținut de trupa Teatrului „Matei Vișniec” din Suceava la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, iar pe 15 ianuarie, la Cinematograful „Unirea”, a fost proiectat filmul Fără ieșire. Aici viața se bea (documentar despre poetul Ioan Es. Pop) – producător: Casa de Pariuri Literare, film prezentat de poetul Lucian Vasilescu.

Ediția 2026 a „Zilelor Eminescu – Ziua Culturii Naționale” a fost organizată cu susținerea Consiliului Județean Botoșani, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Primăria Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani, Asociația Nord, cu sprijinul instituțiilor de cultură și învățământ și a mediului privat.

Elevii de gimnaziu și liceu care fac naveta și învață într-o altă localitate decât cea de domiciliu vor beneficia de transport gratuit inclusiv în perioada examenelor naționale. Măsura este prevăzută într-o modificare a Legii Educației, publicată joi, 15 ianuarie, în Monitorul Oficial, relatează alba24.ro.

Până în prezent, elevii de clasa a XII-a și cei de clasa a VIII-a nu primeau transport gratuit pe perioada examenelor pentru că acestea se desfășoară în vacanță. Legea Educației prevedea ca transportul să fie gratuit pe perioada cursurilor școlare. Elevii care nu au transport public în zona în care locuiesc primesc o sumă forfetară lunar inclusiv pe perioada examenelor naționale, scrie edupedu.ro.

Legea pentru modificarea art. 83 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 a fost publicată în Monitorul Oficial joi, 15 ianuarie.

Ce prevede legea

Potrivit documentului, elevii din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat, inclusiv cei înmatriculați în cadrul unităților de învățământ preuniversitar înscrise în Registrul special al unităților de învățământ preuniversitar care funcționează după un curriculum străin, beneficiază de gratuitate, în condițiile legii, la serviciile publice de transport public local, inclusiv metropolitan și județean, rutier, naval, cu metroul, precum și feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului școlar.

„Pentru transportul public rutier județean și interjudețean se asigură elevilor de nivel liceal care sunt școlarizați în altă localitate decât cea de domiciliu pentru cheltuielile de transport dus-întors, în funcție de distanța dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care sunt școlarizați, pe durata cursurilor școlare, precum și pentru susținerea probelor fără taxă din cadrul examenului național de bacalaureat, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, prin DJIP/DMBIP, către operatorii de transport public.

Pentru transportul public rutier județean și interjudețean se asigură elevilor de nivel primar și gimnazial care nu pot fi școlarizați în unitatea administrativ-teritorială în care își au domiciliul pentru cheltuielile de transport dus-întors, în funcție de distanța dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care sunt școlarizați, pe durata cursurilor școlare, precum și pentru susținerea evaluărilor naționale, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, prin DJIP/DMBIP, către operatorii de transport public.

Prin excepție, pentru transportul public rutier județean și interjudețean, elevii de nivel primar și gimnazial înscriși la o unitate de învățământ special sau vocațională, în altă localitate decât cea de domiciliu, au dreptul la cheltuielile de transport dus-întors, în funcție de distanța dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care sunt școlarizați, pe durata cursurilor școlare, precum și pentru susținerea evaluărilor naționale, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, prin DJIP/DMBIP, către operatorii de transport public.

• contravaloarea a 4 călătorii dus-întors/lună, din bugetul Ministerului Educației și Cercetării, prin unitățile de învățământ unde sunt școlarizați. Decontarea se face pe baza documentelor de transport;
• contravaloarea unei călătorii dus-întors efectuate în perioada fiecărei sărbători legale, din bugetul Ministerului Educației și Cercetării, prin unitățile de învățământ unde sunt școlarizați. Decontarea se face pe baza documentelor de transport.

Prin contractele de serviciu public se asigură compensarea operatorilor de transport de către autoritățile contractante pentru obligațiile de serviciu public aferente gratuității elevilor. Nerespectarea de către operatorii de transport a gratuității elevilor se sancționează cu încetarea de drept a contractului de serviciu public. În vederea dovedirii calității de elev, operatorii de transport care nu au acces la sistemul informatic al Ministerului Educației și Cercetării au obligația instalării de cititoare de card la punctele de vânzare sau în mijloacele de transport public, după caz, în termen de doi ani de la aprobarea Metodologiei de operaționalizare a cardului național de elev.

În cazul în care elevii nu sunt școlarizați în satul, comuna, orașul sau municipiul de domiciliu și nu beneficiază de existența serviciilor de transport public, aceștia beneficiază, pe durata cursurilor școlare, precum și pentru susținerea evaluărilor naționale și a probelor fără taxă din cadrul examenului național de bacalaureat, de o sumă forfetară lunară al cărei cuantum se stabilește anual, cu avizul conform al ANRSC, prin hotărâre a consiliului județean, în funcție de distanța dintre unitatea de învățământ și domiciliu. În toate cazurile, DJIP/DMBIP realizează analize semestriale cu privire la aceste situații și le prezintă Ministerului Educației și Cercetării și autorităților locale competente în vederea extinderii serviciilor publice de transport de persoane”, prevede documentul citat.