Sesiunea a doua a Bacalaureatului continuă joi și vineri cu proba de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării.

Luni și marți a avut loc evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A și evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B, iar miercuri proba de evaluare a competențelor digitale.

Peste 30.200 de absolvenți de liceu (peste 18.200 de candidați din promoția curentă, iar circa 12.000 de candidați – din promoțiile anterioare) s-au înscris la sesiunea a doua a Bacalaureatului. Aceștia vor susține întreg examenul sau, în funcție de rezultatele obținute în sesiunile anterioare și recunoscute ca atare, doar probele nepromovate.

Dintre candidații înscriși, peste 5.000 vor susține și probele de evaluare a competențelor.

‘Evaluarea competențelor lingvistice pentru limba română, limba maternă și limba modernă, precum și a celor digitale se realizează, pentru fiecare candidat, de către doi profesori examinatori (cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă și un alt cadru didactic de aceeași specialitate din unitatea de învățământ). În situațiile în care această condiție nu poate fi îndeplinită sau în cazurile în care cadrele didactice se află în incompatibilitate, profesorii examinatori vor fi selectați din alte școli’, afirmă Ministerul Educației și Cercetării într-un comunicat remis presei.

Potrivit sursei citate, rezultatele obținute de fiecare candidat la probele de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, în limba maternă și într-o limbă de circulație internațională se exprimă prin stabilirea nivelului de competență corespunzător, în concordanță cu grilele naționale sau europene (altfel spus, nu se acordă note sau calificative de tip admis/respins).

Prima probă scrisă – cea la Limba și literatura română – se va susține pe 11 august, iar pe 12 august, proba obligatorie a profilului.

Pe 13 august va avea loc proba la alegere a profilului și specializării, iar elevii din partea minorităților naționale vor susține proba scrisă la Limba și literatura maternă pe 14 august.

Afișarea rezultatelor la probele scrise, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor vor avea loc pe 18 august.

În zilele de 19 și 20 august va continua vizualizarea lucrărilor scrise și se vor putea depune contestații.

Pe 26 august este programată afișarea rezultatelor finale.

Procentul de promovare la prima sesiune a examenului de Bacalaureat după rezolvarea contestațiilor este de 76,5%.

După soluționarea contestațiilor, rata de succes a crescut cu 2,2% – de la 74,3% la 76,5% – în toate promoțiile, față de 78,2% în sesiunea iunie-iulie 2024. AGERPRES

Începând cu anul școlar 2025–2026, județul Botoșani va face un pas concret către o educație mai echitabilă și de calitate: numărul claselor în care elevii învață simultan, adică în același timp, dar în ani de studiu diferiți, va scădea semnificativ.

Concret, dacă în anul școlar 2024–2025 erau 235 de clase simultane, cu un total de 3.397 de elevi, începând din toamnă vor mai rămâne doar 123 astfel de clase, în care vor învăța aproximativ 1.797 de copii.

Reducerea este una semnificativă și vine ca răspuns la nevoia de a oferi condiții mai bune pentru învățare, mai ales în școlile din mediul rural, unde acest tip de organizare este cel mai frecvent. Clasele simultane presupun predarea către elevi de vârste și niveluri diferite, ceea ce îngreunează atât procesul de predare, cât și cel de învățare.

Potrivit șefului Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, inspector general Bogdan Suruciuc, această schimbare a fost posibilă datorită colaborării dintre inspectorat, directorii școlilor și autoritățile locale. Oficialii susțin că este un pas important către un sistem de învățământ în care fiecare elev are șansa de a învăța în condiții cât mai apropiate de cele ideale.

„În anul școlar viitor, rețeaua școlară a județului Botoșani va cunoaște un progres semnificativ prin reducerea considerabilă a numărului de clase în care se desfășoară învățământ simultan, de la 235 clase cu 3.397 de elevi, în anul școlar 2024-2025, la 123 clase și 1.797 de elevi în 2025-2026”, a spus sursa citată.

Pacienții cu afecțiuni cronice care sunt înregistrați în anumite programe naționale de sănătate se pot prezenta direct la medicul de specialitate din ambulatoriu fără bilet de trimitere de la medicul de familie, prevede un ordin comun semnat de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan.

‘Împreună cu președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dr. Horațiu Moldovan, am semnat un ordin comun care elimină obligativitatea biletului de trimitere pentru pacienții cu afecțiuni cronice care sunt înrolați în anumite programe naționale de sănătate. Este o măsură care va reduce timpii de așteptare, va simplifica accesul la tratamente și va ajuta pacienții să beneficieze mai repede de îngrijirile de care au nevoie’, a transmis ministrul Sănătății pe Facebook.

Astfel, pacienții se pot prezenta direct la medicul de specialitate din ambulatoriu fără trimitere de la medicul de familie în următoarele situații:
* diabet zaharat, nutriție și boli metabolice – la medicii de specialitate desemnați în programul național pentru prescrierea tratamentelor și materialelor sanitare specifice;
* hemofilie și talasemie – la medicul hematolog desemnat pentru prescrierea tratamentelor în cadrul programului național;
* boli rare – la specialiștii din diverse domenii (alergologie, cardiologie, endocrinologie, gastroenterologie, neurologie, oncologie, pneumologie și altele) pentru prescrierea tratamentelor dedicate acestor patologii rare;
* tuberculoză – la medicul pneumolog pentru pacienții care fac parte din programul național de control al tuberculozei;
* HIV/SIDA – la medicul infecționist pentru pacienții din programul național de prevenire și control al infecției HIV/SIDA;
* sănătatea femeii și copilului – la medicii de specialitate în obstetrică-ginecologie și genetică medicală, pentru diagnostic pre- și postnatal, dar și pentru prevenirea sindromului de izoimunizare Rh.

‘Este vorba despre pacienți care oricum au nevoie de îngrijire constantă, iar această modificare elimină un pas birocratic inutil, care nu aducea niciun beneficiu real în traseul pacientului. Simplificăm procedurile pentru cei care au nevoie de continuitate în tratament’, a susținut Alexandru Rogobete. AGERPRES

Joi dimineața, în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, unde a fost depus încă de miercuri sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului șef de stat, vor avea loc un scurt moment religios și ceremonia Gărzii la catafalc.

Ulterior, va fi oficiată slujba de înmormântare la Biserica din Complexul ‘Palat Cotroceni’.

După ceremonia religioasă, Garda de Onoare, constituită din militari ai Brigăzii 30 Gardă ‘Mihai Viteazul’, va prezenta ultimul onor pe Platoul Marinescu. Se va intona Imnul Național, iar cortegiul va trece prin fața Gărzii.

Cortegiul cu sicriul fostului președinte al României se va deplasa apoi spre Cimitirul Militar Ghencea III, pe traseul Bulevardul Gheorghe Marinescu – Bulevardul Eroii Sanitari – Bulevardul Eroilor – Strada Bagdasar – Șoseaua Panduri – Bulevardul Geniului – Strada Răzoare – Drumul Sării – Bulevardul Ghencea – Prelungirea Ghencea – Drumul Cooperativei – Cimitirul Ghencea III.

La intrarea în cimitir, sicriul va fi amplasat pe un afet de tun și va fi prezentat onorul.

Înmormântarea va avea loc doar în prezența familiei și a apropiaților.

Joi a fost declarată zi de doliu național, iar drapelele României au fost arborate în bernă.

Ion Iliescu a fost șef al statului român între anii 1990 – 1992, 1992 – 1996 și 2000 – 2004.

A murit marți, la Spitalul ”Agrippa Ionescu” din Capitală. Ion Iliescu avea 95 de ani. AGERPRES

FOTO Europa FM