Connect with us

Actualitate

După explozia prețurilor la combustibili tot mai mulți români vor să-şi cumpere maşini electrice

Publicat

Publicitate

Jumătate dintre români vor să-şi cumpere maşini electrice pentru a reduce costul cu alimentarea şi a proteja mediul, însă infrastructura de încărcare rămâne principalul motiv de reticenţă, se arată într-un comunicat al Deloitte, remis, luni, AGERPRES.

Maşinile hibride şi electrice sunt preferate de aproape jumătate dintre consumatorii români (46%), care spun că ar alege o astfel de motorizare pentru viitoarea maşină, reiese din studiul Deloitte 2022 Global Automotive Consumer Study, realizat în 25 de ţări din întreaga lume, inclusiv în România.

Dintre aceştia, cei mai mulţi (63%) ar face o astfel de achiziţie datorită costului cu alimentarea, care rămâne încă scăzut faţă de motorizarea pe benzină sau motorină, 49% sunt motivaţi de protecţia mediului, 47% de sănătatea personală, iar 40% sunt atraşi de stimulentele acordate de stat.

Numărul consumatorilor care intenţionează să îşi cumpere o maşină pe combustie internă a scăzut sub 50%

Dintre ţările europene analizate în studiu, în cinci se remarcă faptul că numărul consumatorilor care intenţionează să îşi cumpere o maşină pe combustie internă a scăzut sub 50%. Este vorba de cele mai mari pieţe din regiune, respectiv Germania (49%), Franţa (48%), Marea Britanie (47%), Spania (35%) şi Italia (31%).

În România, procentul celor care rămân fideli unei maşini pe motorină sau benzină este de 50%. Dintre participanţii din România care preferă o maşină electrică, cei mai mulţi ar opta pentru un model hibrid, în timp ce interesul pentru maşinile pe baterie rămâne încă redus, doar 7% din totalul respondenţilor români având o astfel de opţiune.

Tendinţa de trecere către maşini mai puţin poluante este evidentă

Tendinţa de trecere către maşini mai puţin poluante este evidentă în Europa, chiar dacă remarcăm ţări în care motorizarea clasică rămâne preferată – Cehia (74%), Austria (58%) sau Polonia (57%). În primul trimestru din 2022, cota de piaţă a autovehiculelor electrice hibride a crescut la 25,1% din vânzările din Uniunea Europeană, de la 21% în aceeaşi perioadă din 2021, potrivit Asociaţiei Europene a Producătorilor de Automobile.

Publicitate

În România, vânzările de maşini electrice hibride au crescut

Şi în România, vânzările de maşini electrice hibride au crescut cu 45% în perioada analizată, iar în cazul celor pe baterie avansul a fost de peste 400%.

„Evoluţia este remarcabilă, chiar dacă baza de raportare este scăzută. Schimbarea de mentalitate se explică atât prin creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la impactul utilizării maşinii personale asupra mediului, cât şi prin politica autorităţilor europene în această direcţie”, a declarat Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Pe de altă parte, timpul de aşteptare pentru o maşină nouă este din ce în ce mai mare, din cauza problemelor apărute în ultimii doi ani pe lanţurile de aprovizionare, motiv pentru care înmatriculările de maşini rulate, mult mai poluante, au crescut în România, în 2021, cu 3,7% (aproximativ 400.000 de maşini), iar pentru cele noi au scăzut cu 4% comparativ cu anul anterior (121.000 de maşini), conform datelor publicate de autorităţi. Tendinţa s-a inversat în primele luni din 2022, dar situaţia rămâne îngrijorătoare, a adăugat el.

Dintre românii care intenţionează să îşi cumpere o maşină electrică, 54% spun că şi-ar menţine preferinţa chiar dacă preţul energiei ar fi similar cu cel al combustibililor clasici, însă 38% şi-ar schimba planurile în acest caz, iar 8% nu sunt siguri ce decizie ar lua.

„Tensiunile din piaţa energiei, care au generat creşteri semnificative de preţuri, ridică semne de întrebare inclusiv în rândul consumatorilor care analizează cumpărarea unei maşini electrice, pentru care costul cu alimentarea reprezintă un avantaj în această direcţie. După cum reiese din studiu, preţul combustibilului şi protecţia mediului reprezintă principalele argumente pentru achiziţia unei maşini electrice atât în România, cât şi în celelalte state europene. Din aceste considerente, sunt necesare măsuri suplimentare pentru reglarea pieţei energiei, dar şi pentru îmbunătăţirea infrastructurii de încărcare a maşinilor electrice, atât în România, cât şi celelalte state ale Uniunii Europene”, a declarat Sorin Elisei, Director, Deloitte România.

Motivele pentru care consumatorii români rămân reticenţi

Motivele pentru care consumatorii români rămân reticenţi cu privire la maşinile electrice sunt legate de infrastructura publică de încărcare, încă precară (23%), autonomia limitată (16%) şi preţul ridicat (15%). În celelalte ţări europene analizate, autonomia limitată reprezintă principalul motiv de reticenţă – Franţa (25%), Germania (24%), Italia (22%), Polonia (22%), Austria (21%), Belgia (21%), Spania (21%), Marea Britanie (21%). Consumatorii europeni care încă preferă motoarele clasice aşteaptă ca autonomia motoarelor electrice să crească pentru a îşi schimba opţiunea. Britanicii sunt cei mai exigenţi, aşteptând ca autonomia să ajungă la 700 de kilometri.

Cei mai mulţi români plănuiesc să îşi încarce maşina electrică acasă (49%), dar aproape la fel de mulţi (45%) spun că vor să apeleze la staţiile publice de încărcare. În alte ţări europene, procentul celor care vor să îşi alimenteze maşina electrică acasă creşte la 81% în Marea Britanie, 71% în Austria sau 70% în Germania.

Studiul Deloitte Global Automotive Consumer Study 2022 a fost efectuat în rândul a peste 26.000 de consumatori din 25 de ţări din întreaga lume, dintre care peste 11.000 din zece state europene, respectiv Austria, Belgia, Cehia, Franţa, Germania, Italia, Polonia, România, Spania şi Marea Britanie.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Sursa: Agerpres

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Botoșani: Sute de amenzi în valoare de peste 150.000 de lei și 21 de permise reținute , bilanțul acțiunilor polițiștilor din ultimele 48 de ore

Publicat

Publicitate

În ultimele 48 de ore, polițiștii botoșăneni au desfășurat activități preventive pe raza  întregului județ. În această perioadă nu au fost înregistrate incidente deosebite care să tulbure ordinea și liniștea publică.

Astfel, au fost organizate acțiuni punctuale, pe raza întregului județ cu sprijinul jandarmilor, prilej cu care s-a acționat atât pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale, cât și pentru impunerea unui climat de siguranță rutieră.
Pentru ca cetățenii să se bucure în siguranță de sărbătorile pascale.

Polițiștii care s-au aflat în teren au constatat aproximativ 300 de sancțiuni contravenționale în valoare de peste 150.000 de lei și au fost reținute 21 de permise de conducere și 9 certificate de înmatriculare.

Dintre sancțiuni, cele mai multe au fost aplicate pentru abateri la regimul rutier și nerespectarea normelor de conviețuire socială.

Citeste mai mult

Eveniment

Un vitezoman din București s-a dat în spectacol la Dorohoi. Polițiștii l-au lăsat pieton

Publicat

Publicitate

Amenda de 2.000 de lei și permis reținut pentru 120 de zile
Cea mai mare viteză a fost înregistrată pe DN 29 B, în Dorohoi.

Conducătorul auto, un bărbat din municipiul București, a fost depistat în timp ce se deplasa cu o viteză de 128 de km/h.

Acesta a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de peste 2.000 de lei, iar permisul de conducere i-a fost reținut pentru 120 de zile, fără a avea drept de circulație.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat din Vorona, pericol public! A fost reținut în noaptea de Înviere, după ce a condus având o alcoolemie de

Publicat

Publicitate

Cea mai mare alcoolemie a fost de 1.81 mg/l alcool pur in aerul expirat, înregistrată la un conducător auto din comuna Vorona, care a provocat și un accident rutier. Acesta a întrat cu autoturismul într-un cap de pod.

În urma impactului bărbatul a suferit leziuni, fiind necesare îngrijirile medicale.

Ulterior, acesta a fost reținut pentru 24 de ore.

Citeste mai mult

Eveniment

Papa Francisc a murit luni dimineață la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul

Publicat

Publicitate

Papa Francisc a murit luni dimineață la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul într-un comunicat, informează AFP.

”În această dimineață, la ora 07:35, episcopul Romei, Francisc, s-a întors în casa Tatălui”, a anunțat cardinalul Kevin Farrell, într-un comunicat publicat de Vatican pe contul său de Telegram.

AGERPRES

Lumea a primit vestea tragică a morții Sanctității Sale, Papa Francisc, la vârsta de 88 de ani. Născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, Papa Francisc a fost primul papă non-european din ultimii 1.300 de ani. A devenit Suveran Pontif în 2013, după demisia Papei Benedict al XVI-lea, care a renunțat la funcție din cauza problemelor de sănătate, fiind primul papă în 600 de ani care a ales să abdice.

Papa Francis, singurul pontif non-european din ultimul mileniu 

Ultima întrevedere oficială a Papei a fost duminică, în prima zi de Paște, când l-a primit pe vicepreședintele american J.D. Vance, în ciuda faptului că nu a fost programată oficial o întâlnire, a transmis Vaticanul.

Publicitate

Internat cu pneumonie bilaterală la Spitalul Gemelli din Roma, încă din data de 14 februarie 2025, în ciuda tratamentului intensiv primit, incluzând oxigenoterapie și transfuzii de sânge, starea sa s-a agravat. Suveranul Pontif a trecut la cele veșnice luni, 21 aprilie 2025, lăsând în urmă o moștenire de iubire, umilință și devotament față de semeni.

De-a lungul celor 12 ani de pontificat, Papa Francisc a avut parte de o serie de probleme de sănătate. În ultimii ani, Suveranul Pontif s-a confruntat cu multiple afecțiuni, inclusiv episoade frecvente de gripă și infecții respiratorii. În 2021, a fost operat de colon, iar în 2023 a suferit o intervenție chirurgicală pentru a repara o hernie abdominală. În același an, a fost spitalizat pentru trei zile din cauza unei bronșite. Durerile cauzate de sciatică, o afecțiune care provoacă disconfort intens în zona spatelui și a picioarelor, i-au dat și ele mari bătăi de cap. Mai recent, în decembrie 2024, în timpul unei ceremonii la Bazilica Sfântul Petru, a fost observat cu o vânătaie mare pe bărbie, despre care Vaticanul a spus că a fost rezultatul unei căzături minore. În ianuarie 2025, Papa a căzut din nou și s-a rănit la braț.

Recentele probleme de sănătate au fost agravate nu doar de vârsta înaintată, ci și de o infecție respiratorie din tinerețe, care l-a determinat să piardă o parte dintr-un plămân, factor care a contribuit la agravarea pneumoniei bilaterale cu care a fost internat la Spitalul Gemelli în februarie 2025.

În decembrie 2024, Papa a aprobat o ceremonie funerară simplificată și a decis să fie înmormântat într-un singur sicriu din lemn și zinc, în locul celor trei sicrie folosite tradițional (unul din chiparos, unul din zinc și altul din ulm, așezate unul în interiorul celuilalt). Într-un interviu din 2023, menționa că a ales ca loc de odihnă Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, unul dintre cele mai frecventate lăcașuri de cult, fiind totodată și biserica sa preferată.

Cine a fost Papa Francisc

Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio pe 17 decembrie 1936, în Buenos Aires, Argentina, a fost fiul unor imigranți italieni. Înainte de a urma calea preoției, a studiat chimia și a lucrat ca tehnician în laborator.

În 1958, la vârsta de 22 de ani, Bergoglio a intrat în Societatea lui Isus (Ordinul Iezuiților), fiind hirotonit preot în 1969. A devenit Arhiepiscop de Buenos Aires în 1998 și a fost numit cardinal în 2001. La 13 martie 2013, a fost ales cel de-al 266-lea Papă al Bisericii Catolice, devenind astfel primul Suveran Pontif din America și primul iezuit care a ocupat această funcție.

Pontificatul său a fost marcat de o abordare pastorală profundă și de o atenție specială acordată celor marginalizați. Papa Francisc a promovat dialogul inter-religios, a subliniat importanța protejării mediului și a pledat pentru justiție socială. Enciclica sa Laudato si’ (un document oficial emis de Papă, adresat întregii Biserici pentru a transmite învățăturile și pozițiile asupra unor subiecte de mare importanță religioasă, morală sau socială) a subliniat necesitatea unei ecologii integrale și a responsabilității față de creație.

Adevărul

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending