Connect with us

Economie

După ce ani întregi românii au fost lăsați pradă „cămătarilor” legali, dobânzile practicate de IFN-uri vor fi plafonate

Publicat

Publicitate

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege privind protecţia consumatorilor care se referă la plafonarea dobânzilor anuale efective la instituţiile financiare nebancare şi la limitarea creanţelor pe care le solicită recuperatorii. Actul normativ mai stabileşte că, „în scopul echilibrării prestaţiilor şi al reducerii riscurilor generate de astfel de contracte, prezenta lege este aplicabilă şi contractelor în derulare, respectiv contractelor active la data intrării în vigoare a prezentei legi, aflate în maturitate şi pentru care întârzierile la plată sunt de cel mult 60 de zile, scrie alba24.ro.

Dobânzile practicate de IFN-uri vor fi plafonate, după ani întregi în care românii au fost lăsați pradă ”cămătarilor” legali.

Proiectul de lege privind protecţia consumatorilor cu privire la costul total al creditării şi la cesiunea de creanţe a fost adoptat cu 172 voturi pentru, 81 contra şi 3 abţineri.

Actul normativ vizează măsuri privind protecţia consumatorilor, în raporturile juridice dintre consumatori, instituţiile financiare nebancare şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare de creanţe, stabilind reguli contra dobânzilor excesive, se precizează în expunerea de motive a proiectului.

„Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori, instituţiile financiare nebancare care acordă credite potrivit Legii nr.93/2009 privind instituţiile financiare nebancare şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe, stabilind reguli de protecţie a consumatorilor contra dobânzilor excesive în scopul menţinerii echilibrului contractual şi al asigurării integrităţii pieţei financiar-bancare interne”, se arată în textul adoptat.

„Dobânda anuală efectivă (DAE) la creditele ipotecare pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR pe piaţa financiar-bancară internă.

Publicitate

Ăn cazul creditelor de consum, DAE nu poate depăşi cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR”, prevede proiectul adoptat.

Prin excepţie de la aceste prevederi, „în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 1% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului”.

De asemenea, prin excepţie, „în cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 5.001 lei şi 10.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,8% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului”.

Tot prin excepţie, „în cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 10.001 lei şi 25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,6% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului”.

„Dacă nivelul DAE sau, după caz, al costului total al creditării pe zi şi/sau al valorii totale plătibile de către consumator sunt mai ridicate decât plafoanele stabilite, aceste niveluri vor fi reduse, în mod corespunzător, la cererea consumatorului, fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească, fie prin apelarea la o entitate de soluţionare alternativă a litigiilor”, mai prevede actul normativ.

Totodată, cererea consumatorului de rezolvare pe cale amiabilă sau prin apelarea la o entitate de soluţionare alternativa a litigiilor poate fi făcută direct sau prin intermediul unei asociaţii de consumatori.

„În situaţia depăşirii plafoanelor prevăzute, consumatorul poate solicita creditorului financiar revizuirea contractului, iar creditorul financiar este obligat să transmită în scris, în termen de maximum 30 de zile de la primirea solicitării consumatorului, o propunere de revizuire a contractului, ţinând cont de situaţia financiară, inclusiv din perspectiva gradului maxim de îndatorare”, se mai menţionează în actul normativ.

În caz de refuz explicit al cererii de revizuire amiabilă a contractului sau în caz de întârziere cu mai mult de 45 de zile a răspunsului la o astfel de cerere, consumatorul va putea solicita instanţei competente adaptarea judiciară a contractului.

De la data depunerii cererii de adaptare judiciară a contractului, efectele acestuia asupra consumatorului se suspendă numai dacă depăşirea plafoanelor prevăzute este constatată printr-o decizie a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului.

Dobânzile practicate de IFN-uri vor fi plafonate

„Constituie practică comercială incorectă şi se sancţionează conform Legii nr. 363/2007 următoarele:

  • a) stipularea şi utilizarea de dobânzi excesive sau de clauze privind valoarea totală plătibilă de către consumator care determină depăşirea plafoanelor maximale de costuri;
  • b) stipularea şi utilizarea de dobânzi penalizatoare care depăşesc totalul sumei acordate cu titlu de împrumut sau de credit;
  • c) stipularea şi utilizarea de dobânzi asupra sumelor care conţin dobânzi sau ascunderea cu rea-credinţă de dobânzi şi anatocisme sub alte denumiri de costuri sau sub stipulaţii destinate reglementării altor aspecte ale raporturilor juridice cu consumatorii;
  • d) utilizarea de comisioane, speze, prime sau alte accesorii ale creditului, cu intenţia de ascundere a dobânzilor excesive”, mai prevede proiectul.

Actul normativ mai stabileşte că, „în scopul echilibrării prestaţiilor şi al reducerii riscurilor generate de astfel de contracte, prezenta lege este aplicabilă şi contractelor în derulare, respectiv contractelor active la data intrării în vigoare a prezentei legi, aflate în maturitate şi pentru care întârzierile la plată sunt de cel mult 60 de zile”.

Dispoziţiile prezentei legi intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Camera Deputaţilor este for decizional.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

Salariile românilor sunt mai MICI decât duminică dimineață: Cursul oficial euro a trecut astăzi de 5 lei

Publicat

Publicitate

După votul de duminică, românii se trezesc cu încă o veste proastă: euro a trecut astăzi oficial de pragul de 5 lei, potrivit cursului anunțat de BNR. Într-un context de incertitudine economică și ca urmare a votului românilor pentru dreapta extremistă, salariile au devenit mai mici ca niciodată, iar scumpirile care vin par mai greu de suportat, relatează alba24.ro. Ziua de leafă se topește rapid în fața unei inflații care dă semne a explodat din nou în România.

BNR cota euro la 5,0378 lei, iar dolarul la 4,4517 lei, marți în jurul prânzului.

Cursul a fluctuat pe parcursul zilei. A crescut și a scăzut succesiv. În jurul orei 12:00, acesta ajunsese la  5,1 lei, după care a scăzut din nou la 5,0985.

Luni, euro era cotat la 4,9775, iar vineri, înainte de alegeri, era 4,9773.

Fluctuațiile de curs sunt puse pe seama instabilității politice generate de primul tur al alegerilor, câștigat de George Simion, care a dus și la demisia premierului.

Reamintim că BNR a cheltuit 2 miliarde de euro într-o singură zi ca să mențină cursul stabil al leului după victoria lui George Simion în turul întâi, potrivit G4Media.

Publicitate

Dacă cursul leu-euro fluctuează semnificativ într-o singură zi, acest lucru poate avea o serie de efecte în economie, atât pe termen scurt, cât și mediu, în funcție de direcția și amploarea fluctuației.

Dacă leul se depreciază brusc față de euro, importurile se scumpesc, afectând consumatorii și firmele dependente de materii prime externe.

De asemenea, deprecierea leului crește inflația și deja se poate spune că astăzu salariile românilor sunt deja mai mici decât diminică dimineață, înainte de startul alegerilor prezidențiale.

Citeste mai mult

Eveniment

De ce a fost în Vârfu Câmpului cea mai mică prezența la vot din România: Mii de ucraineni au domicilii fictive în comună

Publicat

Publicitate

Comuna Vârfu Câmpului din județul Botoșani, în care și-au stabilit domiciliile în mod fictiv aproximativ 10.000 de cetățeni ucraineni, din Republica Moldova ori Federația Rusă, a avut cea mai scăzută prezență la vot în primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică, relatează agerpres.ro.

Potrivit datelor centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă, în comuna Vârfu Câmpului au votat doar 14,57% din totalul celor 9.874 de alegători înscriși pe listele electorale permanente. Mai exact, la cele șapte secții de votare din această comună și-au exprimat dreptul de vot doar 1.439 alegători, dintre care 1.208 se aflau pe listele permanente, iar 229 au votat pe listele suplimentare.

La două dintre secții, fiecare cu peste 1.900 de alegători pe listele permanente, prezența la urne a fost de doar 2,56% și respectiv, 2,54%.

În luna noiembrie a anului trecut, la Vârfu Câmpului au fost efectuate zeci de percheziții în cazul cetățenilor ucraineni stabiliți fictiv în această comună. Ancheta a vizat destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari publici din două servicii de evidență a populației din cadrul unor primării, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile care aparțineau unor cetățeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netransportabili sau plecați în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor.

Astfel, în comuna Vârfu Câmpului din județul Botoșani figurează aproximativ 10.000 de cetățeni originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, majoritatea având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declarații de luare în spațiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverințe emise de reprezentanți ai primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.

Publicitate

Sumele de bani plătite pentru obținerea unei cărți de identitate românești ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro și variau în funcție de serviciile oferite de către intermediar.

Citeste mai mult

Economie

Efectul votului de duminică: Vești proaste pentru românii cu credite. A crescut indicele ROBOR, folosit la calcularea dobânzilor

Publicat

Publicitate

Vești proaste pentru românii cu credite la doar două zile după ce în turul doi al alegerilor din România a ajuns un candidat declarat suveranist. A crescut indicele ROBOR la trei luni. Acesta este folosit pentru calcularea dobânzilor variabile, relatează alba24.ro.

Este vorba despre dobânzi variabile la creditele retail în lei contractate înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente ale companiilor în lei.

Marţi, indicele ROBOR a urcat la 6,08%, de la 5,90% cu o zi înainte, potrivit datelor BNR.

Robor la 3 luni nu a mai trecut pragul de 6% din iulie 2024, notează Ziarul Financiar, citat de Mediafax.

De asemenea, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 6,16%, de la 6%, luni. Indicele ROBOR la 12 luni a crescut la 6,23%, de la 6,09% în şedinţa precedentă.

Indice IRCC, folosit pentru calculul dobânzii la creditele mai noi de 2019, este de 5,55%, pentru perioada 1 aprilie – 30 iunie, în scădere de la 5,66% în trimestrul anterior.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

MAI caută viitori polițiști și jandarmi: A început recrutarea pentru instituțiile de învățământ militar

Publicat

Publicitate

Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani a anunțat astăzi că desfășoară activități de selecționare a candidaților în vederea participării la concursurile de admitere organizate pentru instituțiile de învățământ superior (ofițeri) și postliceal (maiștri militari și subofițeri) din structura Ministerului Apărării Naționale, care pregătesc personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne, sesiunea de admitere iunie – august 2025.

Înscrierea candidaţilor se poate face până pe data de 18 mai 2025, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică.

Cererile-tip de înscriere, precum și, după caz, consimțământul privind solicitarea extrasului de pe cazierul judiciar de către unitatea de recrutare, se completează olograf de către candidat în mod lizibil, se semnează și se transmit, în format electronic, la adresa de e-mail contact@jandarmeriabotosani.ro până la data menționată.

Depunerea dosarelor de candidat în volum complet se face de luni până vineri, între orele 09.00 – 15.00, la sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Botoșani din municipiul Botoșani, str. I.C. Brătianu, nr.110-112, jud. Botoşani, până la data de 05 iunie 2025.

Anunțul de concurs cu toate informațiile necesare candidaților privind înscrierea pe locurile alocate fiecarei instituții de învățământ militar/ specialitățile militare, condițiile legale, criteriile specifice, desfășurarea probelor de concurs și documentele necesare este postate pe site-ul inspectoratului  – www.jandarmeriabotosani.ro,  în secțiunea Carieră.

Recomandăm celor interesați să citească cu atenție anunțul de concurs, iar în cazul în care au nelămuriri să apeleze numărul de telefon 0231/511533 (interior 24527).

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending