Connect with us

Actualitate

Duminica Floriilor pentru ortodocși și catolici. Tradiții, semnificații și origini ale Intrării Domnului în Ierusalim

Publicat

Publicitate

Duminică, 13 aprilie, creștinii ortodocși și catolici celebrează împreună Duminica Floriilor, marcând astfel Intrarea Domnului în Ierusalim. Este un moment cu totul special, întrucât ambele confesiuni prăznuiesc această zi în aceeași dată – o coincidență rară în calendarul religios. Floriile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători care preced Paștele, fiind celebrate cu o săptămână înaintea Învierii Domnului, care în acest an va avea loc pe 20 aprilie.

Denumirea populară, „Florii”, provine din vechile tradiții păgâne și este legată de zeița romană Flora, simbol al reînvierii naturii. De-a lungul timpului, aceste obiceiuri s-au contopit cu sărbătoarea religioasă a Intrării lui Iisus în Ierusalim, eveniment cunoscut în calendarul bisericesc și ca Duminica Stâlpărilor.

Potrivit relatărilor din Evanghelia după Ioan, Mântuitorul a intrat de trei ori în Ierusalim, această ultimă intrare fiind una cu o profundă semnificație spirituală.

Templul Domnului

Prima dintre ele a fost în anii 27-28. Atunci Iisus Hristos a mers la templul Domnului (Ioan 2, 13). În anul 29, la sărbătoarea Corturilor, când Mântuitorul S-a suit la templu, venind din Galileea, a avut loc a doua venire. Atunci Iisus Hristos a vorbit mulţimilor tulburate de prezenţa Sa (Ioan 7; 14). Ultima venire, aceasta pe care Biserica o sărbătoreşte astăzi, a avut loc în anul 30 („Dicţionarul de Teologie Ortodoxă”, pr. prof. dr. Ion Bria, 1994).

Templul din Ierusalim, în care se săvârşeau slujbele şi se citeau şi se explicau Legea şi prorocii, a fost ridicat de regele Solomon şi a fost distrus odată cu Cetatea Sfântă, iar poporul Israel a fost dus în robie de către regele Babilonului Nabucodonosor.

Au fost rezidite atât oraşul cât şi templul după întoarcerea din robia babiloniană în anul 538 î.Hr. La templu veneau israeliţii de pretutindeni cel puţin odată pe an pentru a se închina şi a aduce jertfe.

Publicitate

Cea din urmă construcţie a templului cuprindea în vremea Mântuitorului o suprafaţă de cinci hectare şi se situa pe o colină în trei trepte suprapuse.

La serviciul templului erau folosite douăzeci de mii de persoane. Toţi aceşti slujitori erau repartizaţi în douăzeci şi patru de grupe, fiecare dintre ele asigurând slujirea la templu timp de o săptămână („Dicţionarul Noului Testament”, pr. dr. Ioan Mircea, 1995).

„Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie”

La prima venire, Iisus Hristos a găsit la templu o parte a spaţiului care era destinat explicării şi citirii scrierilor sfinte ocupată de vânzătorii de animale şi de schimbătorii de bani.

În această situaţie, potrivit spuselor Evangheliei „Râvna casei tale mă mistuie” (Ioan 2, 17), Iisus cu un bici din ştreanguri i-a scos pe toţi afară din templu, schimbătorilor le-a vărsat banii şi le-a răsturnat mesele … „Şi celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luaţi acestea de aici. Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie” (Ioan 2, 17).

Ultima venire a Domnului în Ierusalim

Ultima venire a Domnului în Ierusalim, cea pe care o sărbătorim în Duminica Floriilor, a avut loc cu câteva zile înainte de a suferi Jertfa de pe Golgota.

A fost o intrare triumfală a Mântuitorului Hristos în cetatea sfântă. Mulţimile L-au aclamat ca pe un împărat, a fost singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat, deşi nu purta nici hlamidă împărătească de purpură, nici coroană de aur pe cap, şi nu avea nici pază de oşti pământeşti, cum spune arhimandritul Ilie Cleopa, în vol. „Predici la Praznice Împărăteşti” (1996).

A venit Hristos la Ierusalim pentru a pătimi moarte pe cruce de bunăvoie

Două sunt motivele pentru care Mântuitorul şi-a făcut o astfel de intrare în vechea cetate a Ierusalimului, potrivit părintelui Cleopa.

A venit Hristos la Ierusalim pentru a pătimi moarte pe cruce de bunăvoie pentru mântuirea lumii. Şi, în al doilea rând, ca să fie recunoscut după Lege de neamul în care s-a născut că El este Mesia, cel aşteptat, Mântuitorul lumii, cel pe care L-au făcut cunoscut prorocii Vechiului Testament.

În această zi sunt împărţite ramuri de salcie binecuvântate

Poporul îl întâmpină pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: „Osana Fiului lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!” (Matei 21, 9).

„Intră astăzi Hristos cu slavă în Ierusalim, ca un Împărat, ca să împărăţească în veci peste îngeri şi peste oameni. Vine să arate lumii că El singur este adevăratul Împărat şi Mântuitor. Vine Hristos în Ierusalim să se dea de bunăvoie în mâinile cărturarilor şi fariseilor plini de zavistie şi răutate, care căutau să-L omoare.

Vine Mântuitorul spre patimă de bunăvoie, ca să fie vândut de ai Săi în mâinile dregătorilor, să fie răstignit pe cruce şi să moară pentru mântuirea noastră, iar a treia zi să învieze”, arată părintele Cleopa în Predica la Duminica Floriilor.

Pentru faptul că mulţimea din cetatea Ierusalimului l-a întâmpinat pe Mântuitor cu ramuri de finic, în Biserica Ortodoxă în această zi sunt împărţite credincioşilor ramuri de salcie binecuvântate.

Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele

Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (după denumirea ramurilor de palmier sau finic cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim) este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc.

Menţionată pentru prima dată în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, oraşul unde a şi început să fie celebrată, a fost preluată, în scurt timp, de întreaga lume creştină.

Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.

Tradiții în Duminica Floriilor

Cea mai cunoscută tradiție a zilei de Florii este aceea a ramurilor de salcie, pe care credincioșii le duc dimineața la biserică, unde vor fi sfințite de către preot.

După terminarea slujbei fiecare participant va lua crenguțe de salcie acasă, pe care le va păstra într-un loc curat, de regulă lângă o icoană.

Această salcie se consideră că are puteri nebănuite și în vreme de necaz sau boală va fi de ajutor celui care o folosește.

O veche legendă ne spune că Maica Domnului, vrând să-și vadă Fiul ce tocmai fusese răstignit, nu a putut să-și continue drumul din cauză că o apă mare i s-a ivit în cale.

S-a rugat de toate buruienile s-o treacă apa, însă doar salcia a fost cea care a ajutat-o. Astfel, Maica Domnului a binecuvântat salcia ca oamenii să o ducă la biserică, iar preoții să o slujească.

Obiceiuri legate de ramurile de salcie

Pe de altă parte, ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic și măslin cu care a fost întâmpinat Isus Hristos de mulțime, la intrarea în Ierusalim.

Ramul de salcie adus din biserică la Florii este bun de dragoste, și cei bătrâni ating cu ei copiii pentru a crește.

În unele zone ale țării se obișnuiește ca ramurile de salcie să fie puse și la mormintele rudelor, în acest mod aceștia vor ști că se apropie Paștele.

De asemenea, unele persoane folosesc crenguțele de salcie pentru a se lega cu ele în jurul taliei, să nu-i doară mijlocul și să fie rezistenți la muncile câmpului ce vor urma.

În ziua de Florii e bine să umbli încins cu o nuia de salcie de la biserică, să nu te doară șalele.

Totodată, în ziua de Florii, Biserica acordă dezlegare la pește, fiind a doua oară după Buna Vestire, în postul Paștelui, în care se poate consuma acest aliment.

Superstiții în Duminica Floriilor. Ce se spune despre vreme de Florii

Ziua de Florii aduce cu ea superstiții legate, în principal, de cum va fi vremea de Paște sau cum va fi timpul în vara ce va urma.

Se spune astfel că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.

O altă superstiție ne avertizează să nu plantăm pomi în săptămâna dinaintea Floriilor, deoarece aceștia vor face numai flori, nu și fructe.

Se spune, de altfel, că nu e bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi și vei încărunți prematur.

Nu se spală pe cap, ca să nu înflorească la fel ca pomii.

Începe Săptămâna Patimilor

Începând cu ziua de Florii se intră în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.

În această săptămână, de duminică şi până vineri, se săvârşesc slujbele Deniilor, slujbe de dimineaţă (Utrenie) făcute seara aşa cum se face în cadrul privegherilor.

Deniile diferă însă şi de slujbele de priveghere şi de Utrenii, prin faptul că aceste slujbe cuprind cântări şi rugăciuni specifice doar perioadei Sfintelor Paşti.

Deniile se săvârşesc numai în două săptămâni

În timpul unui an bisericesc, deniile se săvârşesc numai în două săptămâni, în timpul Postului Paştilor: miercuri şi vineri în săptămâna a cincea, miercuri fiind Canonul Sfântului Andrei, adică o slujbă de dimineaţă, o Utrenie, în care se cuprinde un canon mare.

La fel vineri seara, este slujba Acatistului Bunei Vestiri al Maicii Domnului, încadrat în slujba de dimineaţă, în slujba Utreniei, care se face seara.

Tot Denii se numesc şi slujbele din ultima săptămână din Post, Săptămâna Mare. Slujbele care încep în seara din Duminica Floriilor şi continuă în serile de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri din Săptămâna Sfintelor Patimi sunt Utrenii, adică slujbe de dimineaţa, făcute seara.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX: Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului

Publicat

Publicitate

Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului – 14 aprilie

 

Sfântul Pahomie, încă din tinereţile lui, era iubitor de Hristos, doritor de viaţă pustnicească, având o fierbinte dragoste către Dumnezeu. Intrat în mânăstire ca tânăr frate ascultător şi evlavios. Sfântul a parcurs, după rânduială, toate încercările duhovniceşti, supunându-se poruncilor egumenului şi fraţilor, fiind un exemplu de nevoinţă întru toate. Nici n-a împlinit vârsta de 25 de ani, că faptele sale l-au făcut vrednic de mult dorita călugărie, primind – în anul 1697 – tunderea de la egumenul Ioan. Cuviosul, iscusit în taina rugăciunii, bun chivernisitor al treburilor mânăstirii, este ales de fraţi eclesiarh mare, încredinţându-i-se toate ale bisericii. Primind această ascultare, Sfântul a început mai cu osârdie a se nevoi, din putere în putere sporind întru faptele bune, chip şi pildă făcându-se tuturor. După moartea egumenului Ioan, obştea marii lavre a Neamţului l-a aşezat în fruntea ei, deşi avea vârsta de nici treizeci de ani. Înălţarea sa în cinste nu l-a semeţit ci, dimpotrivă, Cuviosul şi-a sporit şi mai mult nevoinţele. Dorind împlinire duhovnicească cu adevărat şi arzând de dragostea cea dumnezeiască, Părintele Pahomie pleacă la Kiev, unde petrece doi ani. În anul 1706, după ce a dobândit mult folos sufletesc şi după binecuvântarea primită de la Sfântul Dimitrie al Rostovului, Cuviosul Pahomie s-a întors la Mânăstirea Neamţ. Apoi, plăcutul lui Dumnezeu, vrednic slujitor al harului, a ajuns păstor al Romanului începând cu luna ianuarie 1707. Dar la 1 martie 1714, Ierarhul Pahomie părăseşte de bună voie scaunul arhieresc, “socotind că trece lumea şi toate ale lumii ca umbra”. Spre sfârşitul vieţii sale, vrăjmaşul diavol şi vremurile tulburi i-au adus multe suferinţe, necazuri şi lipsuri. Pentru aceasta, în anul 1717 Sfântul Ierarh Pahomie a pornit în pribegie în Transilvania, pentru ca apoi să se oprească la Lavra Pecerska. A primit şi marea schimă, numindu-se în continuare Pimen. În Pecerska, fără tihnă, cu dorul nestins după Pocrov şi Neamţ şi cu gândul întoarcerii acasă, s-a nevoit până la sfârşitul vieţii, când a trecut la cele veşnice în anul 1724, la 14 aprilie.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Ctitoria părintelui Ionică Alupoaiei, dusă mai departe de părintele Daniel Țăranu. Ceremonia de învestire a noului paroh al Bisericii „Izvorul Tămăduirii”

Publicat

Publicitate

Enoriașii Parohiei „Izvorul Tămăduirii” Botoșani au trăit duminică emoții copleșitoare la ceremonia de învestire a noului preot paroh Daniel-Constantin Țăranu, închizându-se astfel o rană a sufletului comunității greu încercate după plecarea în veșnicie a regretatului duhovnic Ionică Alupoaiei. Părintele protopop Petru Fercal a ținut un cuvânt electrizant și extrem de emoționant, în care a îndemnat la rugăciune și la frecventarea slujbelor bisericii, la păstrarea valorilor tradiționale ale familiei, având convingerea că „Fără Dumnezeu nu poți face nimic! Oricine ai fi”. Evenimentul a fost onorat de mai mulți preoți, printre aceștia regăsindu-se părintele Florin Lucian Marcu, din parohia vecină, „Duminica MAre”, părintele Mihail Ulman, parohul Bisericii „Pentru și Pavel II”, șeful cercului misionar din care face parte Parohia Izvorul Tămăduirii”.

Un buchet imens de flori vii, cadoul pentru părintele Daniel

În Duminica Floriilor, la o zi după ce  a împlinit 46 de ani, părintele Daniel a preluat oficial moștenirea lăsată de părintele Ionică Alupoaiei, o biserică măreață de zid și o biserică vie, formată din sute de suflete care au rămas unite în încercarea care a îndoliat un oraș întreg. Săptămâni la rând au îngenuncheat, în lacrimi și s-au rugat la Dumnezeu să le dea un păstor cu inimă bună, „în duhul părintelui Ionică”. Oamenii cred că fostul lor paroh a mijlocit la Tronul împărătesc, pentru că dorința li s-a împlinit. Au acum un nou călăuzitor pe calea mântuirii, un preot cu inimă caldă și credință profundă.

Sărbătoarea a început cu Sfânta și dumnezeiasca Liturghie, oficiată de părintele Constantin Bolohan și părintele Daniel-Constantin Țăranu. Credincioșii i-au făcut o surpriză noului paroh și au împodobit biserica ca pe o adevărată mireasă, cu flori albe care au înfrumusețat catapeteasma. Dar cele mai frumoase flori au fost credincioșii care au umplut biserica până la refuz, cea mai frumoasă cunună lăsată moștenire de părintele Ionică Alupoaiei.

„Mulțumim, părintelui Constantin Bolohan”

Interimatul până la venirea părintelui Daniel, l-a asigurat părintele Constantin Bolohan, un preot blajin și carismatic, care a încercat să țină comunitatea unită. A primit ascultarea de la părintele protopop de Botoșaniși a dus-o cu rezultate bune până la capăt, osteneala sa fiind recunoscută de oamenii prezenți la slujbă care l-au petrecut cu flori. Râvna părintelui Constantin Bolohan a fost răplătită și de părintele protopop Petru Fercal, în cuvântul său, dar și de noul paroh Daniel Țăranu. De mâine, părintele Constantin Bolohan se va întoarce în Parohia Pacea din municipiul Botoșani, în calitate de coslujitor.

Publicitate

Macheta bisericii, darul fiicei părintelui Alupoaiei

Ceremonia de învestire a noul paroh al Bisericii „Izvorul Tămăduirii” a fost presărată cu momente de neuitat. Între credincioșii prezenți la slujbă, au asistat într-o smerenie absolută preoteasa Eusebia Alupoaiei, fiica ei Teofana Costea și soțul ei, Ovidiu. Îmbrăcați în haine cernite, nu mai aveau pe chip imaginea cruntă a durerii care a persistat multă vreme. La momentul cuvenit, și-au prezentat omagiul oferind un buchet de flori și o frumoasă machetă a bisericii, gestul fiind asemuit de cei către prezenți ca o predare de ștafetă, o reunoaștere a faptului că frumoasa ctitorie a părintelui lor se află acum pe mâini bune.

Părintele Cleopa, îndrumător în chip nevăzut al părintelui Daniel Țăranu

Smerită, într-un loc ferit, neștiută de nimeni, a asistat la ceremonia emoționantă mama părintelui Daniel, venită de la Bacău, special pentru eveniment, împreună cu alți membri ai familiei, printre care și fratele părintelui paroh. Cu lacrimi de bucurie, fosta educatoare, a mulțumit Maicii Domnului că și-a văzut fiul fericit și împlinit. „Ce simt? O mare mulțumire sufletească. Știu cât de mult și-a dorit și acum am satisfacția aceasta de a-l vedea bucuros”, a spus mama părintelui Danil. A dezvăluit apoi că și-a dus fiul la biserică imediat cum a prins merge în piciorușe. Dumnezeu a lucrat în chip nevăzut cu părintele Daniel care a crescut ascultând, în timp ce se juca, casetele cu predicile Sfântului Cuvios Ilie Cleopa, care era de loc din Botoșani. Astfel încât, în clasa a opta, și-a surprins mama când i-a spus că vrea să încerce să intre la Seminarul de la Dorohoi, cu toate că locuința lor era în Bacău. Ca o plasă de siguranță, parcă neîncrezătoare, mama a pregătit o a doua opțiune, pentru un liceu din orașul de domiciliu. Însă, din voia lui Dumnezeu, viitorul părinte Daniel a intrat fără probleme la seminarul dorit, cu toate că a fost o concurență acerbă.

Părintele Daniel Constantin Țăranu a trecut prin furcile caudine ale unui examen foarte complex pentru a deveni noul paroh al Bisericii „Izvorul Tămăduirii”. Absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă ”Dumitru Stăniloae” Iași, acum 25 de ani, părintele Daniel are în spate o vastă experiență căpătată în Parohia Sf. Ilie Cristesti, Botosani.

Acum, noii săi ucenici au așteptări mari de la duhovnicul lor. Cunoscut ca fiind un bun administrator, om cu inimă bună, dar și aspru dacă circumstanțele o cer, părintele Daniel este chemat să pună în ordine lucrurile răscolite în parohie după moartea părintelui Ionică. Alături îi va sta în misiunea sa preoteasa Gabriela-Mihaela Țăranu, care este psiholog, o prezență discretă în primă fază, dar cu spirit de inițiativă și spirit de sacrificiu dus la extrem.

***

Părintele Ionică a zidit doar o biserică, nu a pus doar cărămidă peste cărămidă, ci a pus suflete peste suflete, inimi peste inimi, lacrimi peste lacrimi și lasă în urmă construcție atât de frumoasă și o biserică vie, a credincioșilor, de care se va îngriji și după moarte din postura de rugător la Tronul împărătesc. O dovadă în acest sens este noul paroh Daniel Țaranu, un apărător al credinței strămoșești și a tradițiilor autentice.

Redacția Botoșani24.ro urează părintelui Daniel Constantin Țăranu slujire rodnică, să ducă această cruce cu credință lucrătoare și să fie în permanentă stare de trezvie și ascultare!

 

 

 

 

 

Citeste mai mult

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 13 aprilie 2025

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 13 aprilie 2025, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 13 aprilie 2025:

Loto 6/49: 11, 29, 20, 3, 43, 16

Loto 5/40: 13, 22, 7, 3, 6, 5

Joker: 16, 40, 18, 32, 29 + 8

Noroc: 7 2 7 5 6 9 0

Publicitate

Noroc Plus: 2 5 1 9 2 6

Super Noroc: 1 3 0 9 8 1

Citeste mai mult

Educație

Două eleve, o pasiune și un succes deosebit: Rezultate remarcabile pentru Botoșani la Olimpiada Națională de Limba Germană

Publicat

Publicitate

În perioada 7–13 aprilie 2025, la Alba Iulia, s-a desfășurat etapa națională a Olimpiadei de Limba Germană Modernă, eveniment organizat de Ministerul Educației și Inspectoratul Școlar Județean Alba, în colaborare cu Institutul Goethe din București.

Județul Botoșani a fost reprezentat de două eleve extraordinare, pasionate de limba germană: Zaharia Denisa Ioana, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Botoșani și Apopei Ecaterina-Maria, elevă în clasa a VIII-a la Școala Gimnazială „Elena Rareș” Botoșani.

Domnul profesor Cezar Ciobîcă, de la Școala Gimnazială „Elena Rareș” Botoșani, a fost cel care, cu implicare, dăruire și profesionalism, a pregătit cele două eleve.

Premiată la etapa națională a Olimpiadei de Limba germană modernă a fost eleva Apopei Ecaterina-Maria, care a obținut Premiul al II-lea la proba scrisă și Premiul al III-lea la proba de proiect.

Profesorul însoțitor de lot la această etapă a fost domnul Ovidiu Doctorescu de la Liceul Teoretic „Grigore Antipa” Botoșani.

„Suntem mândri de performanța excepțională obținută de eleva noastră. Acest rezultat remarcabil reflectă atât talentul și determinarea elevilor din județul Botoșani, cât și efortul susținut al profesorilor care îi ghidează spre excelență.” a declarat Bogdan Gheorghe SURUCIUC, inspector școlar general ISJ Botoșani.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending