Connect with us

Actualitate

DRAGOBETE 2025: Ziua de 24 februarie, sărbătoarea iubirii la români, marchează în tradiţia românească începutul primăverii

Publicat

Publicitate

Dragobetele este sărbătorit la finalul lunii februarie, în așteptarea primăverii. Sărbătoarea iubirii la români, din 24 februarie, marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog, relatează alba24.ro.

Odată cu natura, reînvie şi iubirea.

În trecut, sărbătoarea era specifică îndeosebi zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea). Are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie.

Tot în funcţie de regiune, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, ”Logodna sau însoţitul paserilor”.

Legenda: Dragobetele – fiul Babei Dochia

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

El este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Publicitate

Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii şi dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele româneşti.

Cunoscut şi sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, ce sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor.

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

”Dragobetele sărută fetele!” – tradiții

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri şi prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

În dimineaţa zilei de Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii.

Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se ţineau de jocuri şi de poveşti. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieţii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste.

Dragobetele – superstiții

În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e ”născută din surâsul zânelor” (”apa zânelor”), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

După-amiaza, toată suflarea (atât cei care făceau parte dintr-un cuplu, cât şi cei singuri) petrecea, juca sau cânta, fiindcă se credea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Uneori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vară.

Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbaţii erau atenţi să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar fi mers bine.

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele – obiceiuri

În Mehedinţi, exista obiceiul numit ”zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor.

Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece exista credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe cei gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, oamenii nu munceau, dar îşi făceau curăţenie prin case.

Cele care lucrau erau fetele mai îndrăzneţe, care chiar îşi doreau să fie ”pedepsite” de Dragobete. Chiar dacă mai ”pedepsea” femeile, se considera că Dragobetele ocrotea şi purta noroc tinerilor, în general, şi îndrăgostiţilor, în mod special.

De la această sărbătoare nu lipseau nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuia să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Se spunea, totodată, că cei ce participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelșugat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Derby moldovean în Copou: FC Botoșani, învinsă de Poli Iași cu 3-0 în etapa a 5-a din play-out

Publicat

Publicitate

Poli Iași s-a impus cu scorul de 3-0 în fața formației FC Botoșani, într-un meci disputat duminică, 20 aprilie, pe stadionul „Emil Alexandrescu”, contând pentru etapa a 5-a din play-out-ul Superligii.

Ieșenii au început perfect meciul, deschizând scorul în minutul 13 prin Bordeianu, care a transformat impecabil o lovitură de pedeapsă. Superioritatea gazdelor s-a concretizat din nou în minutul 21, când Skuka a înscris după o centrare excelentă a lui Ștefanovici, la capătul unui contraatac fulger.

FC Botoșani a încercat să revină în joc în repriza a doua, însă defensiva bine organizată a Iașului și intervențiile portarului Fernandez au păstrat tabela neschimbată. Trupa lui Leo Grozavu nu a reușit să-și creeze ocazii clare, deși a controlat posesia în multe momente.

La pauză, scorul a fost 2-0 pentru Poli Iași, iar acest rezultat s-a menținut până la final, în ciuda eforturilor botoșănenilor de a marca golul care să relanseze meciul. Mai mult, în repriza a doua, Iașul duce scorul la 3-0 în urma unei faze care o lasă pe echipa lui Valeriu Iftime cu ochii în soarele arzător de pe Copou.

În urma acestui rezultat, Poli Iași își consolidează poziția a 6-a în clasament, primul loc salvator, ajungând la 26 de puncte. FC Botoșani rămâne pe locul 7, primul care duce la barajul pentru evitarea retrogradării, cu 22 de puncte.

Confruntarea dintre cele două rivale moldovene a fost marcată de tensiune și determinare, având un impact direct în lupta pentru menținerea în prima ligă. Poli Iași își confirmă forma bună din ultima perioadă, în timp ce FC Botoșani înregistrează a treia înfrângere consecutivă în play-out și pare să se îndrepte vertiginos spre liga secundă de fotbal.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Cod galben de inundații pe râul Prut: ISU Botoșani este în alertă pentru gestionarea situațiilor de urgență

Publicat

Publicitate

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a actualizat prognoza și a emis o avertizare de Cod galben de inundații pentru sectorul amonte al râului Prut, în zona acumulării Stânca-Costești. Avertizarea intră în vigoare în această seară, de la ora 23:00, și este valabilă până pe 22 aprilie, ora 09:00.

Potrivit hidrologilor, sunt așteptate creșteri importante de debite și niveluri ale apei, ca urmare a propagării viiturilor formate anterior în amonte, pe teritoriul Ucrainei, în bazinul superior al râului Prut. Specialiștii atrag atenția că există posibilitatea depășirii cotelor de atenție, ceea ce ar putea genera inundații locale.

În acest context, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al județului Botoșani a dispus măsuri de prevenire și monitorizare, pregătind intervenția operativă în cazul apariției unor situații de urgență.

„Evoluţia fenomenelor hidrologice este supravegheată permanent, atât prin Centrul Operaţional al inspectoratului, cât şi în teren, prin intermediul Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență din localitățile vizate”, au precizat reprezentanții ISU Botoșani.

Autoritățile le recomandă cetățenilor care locuiesc în apropierea râului Prut să urmărească evoluția avertizărilor și să respecte eventualele măsuri și recomandări transmise prin sistemele de alertare.

Echipajele de pompieri de la toate subunitățile din județ sunt pregătite pentru a interveni, în cel mai scurt timp, în sprijinul cetățenilor.

Publicitate

Informare preventivă:

Reguli de comportare și acțiune la inundații:

  1. Când inundațiile vă surprind acasă, dacă aveți timp, luați următoarele măsuri pentru protejarea bunurilor:

– aduceți în casă unele lucruri sau puneți-le culcate la pământ într-un loc sigur (mobilă de curte, unelte de grădina sau alte obiecte care se pot muta și care pot fi suflate de vânt sau luate de apă);

– blocați ferestrele, astfel încât acestea să nu fie sparte de vânt, de apă, de obiecte care plutesc, sau de aluviuni;

– evacuați animalele și bunurile de valoare în locuri de refugiu, dinainte cunoscute;

– încuiați ușile casei și ferestrele dupa ce inchideți apa, gazul și instalațiile electrice.

  1. Dacă inundatia este iminentă, procedați astfel:

– mutați obiectele care se pot mișca în partea cea mai de sus a casei, deconectati aparatele electrice și, împreună cu întreaga familie, părăsiți locuința și deplasați-vă spre locul de refugiu dinainte stabilit (etaje superioare, acoperișuri, înălțimi sau alte locuri dominante) care nu pot fi acoperite de nivelul cotelor maxime ale apelor;

– în cazul în care sunteti surprins în afara locuinței (pe străzi, în școli, în parcuri, gări, autogări, magazine, alte locuri) este necesar să respectați cu strictețe comunicările primite și să vă îndreptați spre locurile de refugiu cele mai apropiate.

  1. Dacă se ordonă evacuarea, respectați următoarele reguli:

– respectati ordinea de evacuare stabilită: copii, bătrâni, bolnavi din zonele cele mai periclitate;

– înainte de părăsirea locuinței întrerupeți instalațiile de alimentare cu apă, gaze, energie electrică și închideti ferestrele;

– scoateți animalele din gospodărie (grajduri, adăposturi) și dirijați-le către locurile care oferă protecție;

– la părăsirea locuinței luați documentele personale, o rezervă de alimente, apă, trusă sanitară, un mijloc de iluminat, un aparat de radio, iar pe timp friguros și îmbrăcăminte mai groasă;

– după sosirea la locul de refugiu, comportați-vă calm, ocupaț locurile stabilite, protejați și supravegheați copiii, respectați măsurile stabilite.

  1. La reîntoarcerea acasă respectați următoarele:

– nu intrați în locuință în cazul în care aceasta a fost avariată sau a devenit insalubră;

– nu atingeți firele electrice;

– nu consumați apa direct de la sursă, ci numai după ce a fost fiartă;

– consumați alimente numai după ce au fost curățate, fierte și, după caz, controlate de organele sanitare;

– nu folosiți instalațiile de alimentare cu apă, gaze, electricitate, fără aprobarea organelor de specialitate;

– acordați ajutor victimelor surprinse de inundații;

– executați lucrări de înlăturare a urmărilor inundației, degajarea malului, curățirea locuinței și mobilierului, dezinfectarea încăperilor, repararea avariilor.

Reguli și măsuri ce trebuie îndeplinite preventiv pentru diminuarea efectelor produse de inundatii:

* curățarea, adâncirea sau realizarea șanturilor de preluare a apelor pluviale;

* drenarea și asigurarea curgerii apei către șanturile de captare, astfel încât în gospodării aceasta să nu mai băltească;

* regularizarea unor pârâie, curățirea lor, a canalelor și tuburilor colectoare, a vâlcelelor pentru a asigura preluarea eventualilor torenți formați;

* crearea de bazine de rezervă pentru captarea viiturilor;

* deținatorilor de construcții situate pe direcția viiturilor de pe versanți li se recomandă realizarea unor canale de captare și dirijare a apei;

* curățarea pilonilor de susținere a podurilor, punților și podețelor de materialele aduse de viituri, pentru a se evita formarea unor adevărate baraje ce pot afecta împrejurimile sau chiar rezistența acestora;

* achiziționarea de saci pentru a putea fi umpluți cu nisip în scopul protejării împotriva pătrunderii apei sau a întăririi malurilor și digurilor;

* executarea unor lucrari de drenare a apei rezultate din precipitatii în zonele afectate de alunecări de teren pentru a împiedica pătrunderea acesteia prin crăpăturile formate în scopul prevenirii reactivării acestora;

* întreținerea unor lucrări de îmbunătățiri funciare, protejari de maluri și diguri;

* achizitionarea, la nivelul fiecarei localitati, a unor motopompe, acestea fiind necesare evacuarii apei din clădirile instituțiilor și populatiei din zone respective, pentru că în situații majore forțele Inspectoratului pentru Situații de Urgență nu sunt suficiente.

Citeste mai mult

Actualitate

Intervenție peste granița județului: Pompierii de la Flămânzi, chemați în ajutor la un incendiu din județul Iași

Publicat

Publicitate

Un incendiu puternic a izbucnit, noaptea trecută, într-o gospodărie din localitatea Plugari, județul Iași. Flăcările au cuprins o casă nelocuită, iar alarma a fost dată de vecinii care au observat focul.

Deși evenimentul a avut loc în județul vecin, pompierii din cadrul Punctului de Lucru Flămânzi, județul Botoșani, au fost solicitați să intervină și au ajuns rapid la fața locului, alături de colegii lor de la Detașamentul 1 de Pompieri Iași și de Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Plugari. Trei autospeciale de stingere au fost mobilizate în total pentru limitarea dezastrului.

Ajunși la fața locului, pompierii au constatat că întreaga locuință era cuprinsă de flăcări. Intervenția promptă a forțelor de ordine a împiedicat extinderea focului la alte construcții din gospodărie. Totodată, salvatorii au reușit să scoată o butelie din interiorul casei în flăcări, eliminând astfel riscul iminent de explozie.

Cauza probabilă a incendiului a fost stabilită ca fiind folosirea intenționată a focului. Cazul a fost preluat de Poliție, care a demarat o anchetă pentru a stabili împrejurările exacte ale incidentului.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți, au transmis pompierii ISU Botoșani.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incendii în Noaptea de Înviere la Vlăsinești, Stânca și Vânători: Au ars vegetație și anvelope. Pompierii au salvat mai multe animale

Publicat

Publicitate

Trei incendii de vegetație uscată și anvelope uzate au fost înregistrate în județul Botoșani, în noaptea de sâmbătă spre duminică, chiar în timpul slujbei de Înviere.

Intervențiile rapide ale pompierilor au împiedicat extinderea flăcărilor și au salvat gospodării și animale aflate în pericol.

Primul incendiu a fost semnalat în localitatea Vlăsinești, unde au ars aproximativ 0,5 hectare de vegetație uscată, dar și o cantitate considerabilă de anvelope uzate. La fața locului au intervenit pompierii de la Stația Săveni, sprijiniți de voluntarii din cadrul SVSU Vlăsinești. Intervenția promptă a echipajelor a dus la salvarea mai multor bovine aflate în apropierea focarului.

Al doilea incendiu a avut loc în localitatea Stânca, unde au fost cuprinse de flăcări atât vegetația uscată, cât și o cantitate mare de cauciucuri. Pompierii din cadrul Gărzii de Intervenție Ștefănești au reușit să stingă focul înainte ca acesta să ajungă la gospodăriile din apropiere.

Un al treilea incendiu s-a produs la Vânători, unde au ars aproximativ 20 de anvelope uzate și vegetația uscată de pe o suprafață de circa 0,1 hectare. La intervenție au participat pompierii militari din cadrul Gărzii Trușești.

Potrivit primelor concluzii ale anchetelor desfășurate la fața locului, cauza probabilă a producerii incendiilor a fost utilizarea focului deschis în spații deschise. În unele zone, se menține încă tradiția aprinderii anvelopelor în Noaptea de Înviere, cu scopul simbolic de alungare a spiritelor rele.

Publicitate

Pentru prevenirea unor astfel de evenimente ISU Botoșani face apel la responsabilitate din partea cetățenilor.

Arderea miriștilor sau a vegetației uscate este interzisă, potrivit legislației privind protecția mediului.

„Atragem atenția asupra faptului că folosirea focului deschis pentru igienizarea terenurilor, arderea gunoaielor, a deșeurilor și a altor materiale combustibile pot avea consecințe grave, atât asupra mediului înconjurător și a solului, cât și asupra proprietății sau chiar vieții oamenilor.

În astfel de cazuri, flăcările se pot întinde cu repeziciune pe o suprafață mare, iar în condiții de vânt, incendiile de vegetație uscată sau de deșeuri menajere pot deveni și mai periculoase dacă se manifestă aproape de case, de rețele de electricitate sau de locuri cu pericol de explozie.

Recomandăm fumătorilor să nu arunce resturile de la țigară la întâmplare (de exemplu pe geamul autoturismului) pentru că pot incendia vegetația uscată de pe marginea drumului sau copacii, iar incendiile pot ajunge la proprietăți sau, în cele mai grave situații, pot provoca și victime”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending