Connect with us

Actualitate

DRAGOBETE 2025: Ziua de 24 februarie, sărbătoarea iubirii la români, marchează în tradiţia românească începutul primăverii

Publicat

Publicitate

Dragobetele este sărbătorit la finalul lunii februarie, în așteptarea primăverii. Sărbătoarea iubirii la români, din 24 februarie, marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog, relatează alba24.ro.

Odată cu natura, reînvie şi iubirea.

În trecut, sărbătoarea era specifică îndeosebi zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea). Are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie.

Tot în funcţie de regiune, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, ”Logodna sau însoţitul paserilor”.

Legenda: Dragobetele – fiul Babei Dochia

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

El este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Publicitate

Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii şi dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele româneşti.

Cunoscut şi sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, ce sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor.

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

”Dragobetele sărută fetele!” – tradiții

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri şi prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

În dimineaţa zilei de Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii.

Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se ţineau de jocuri şi de poveşti. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieţii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste.

Dragobetele – superstiții

În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e ”născută din surâsul zânelor” (”apa zânelor”), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

După-amiaza, toată suflarea (atât cei care făceau parte dintr-un cuplu, cât şi cei singuri) petrecea, juca sau cânta, fiindcă se credea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Uneori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vară.

Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbaţii erau atenţi să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar fi mers bine.

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele – obiceiuri

În Mehedinţi, exista obiceiul numit ”zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor.

Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece exista credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe cei gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, oamenii nu munceau, dar îşi făceau curăţenie prin case.

Cele care lucrau erau fetele mai îndrăzneţe, care chiar îşi doreau să fie ”pedepsite” de Dragobete. Chiar dacă mai ”pedepsea” femeile, se considera că Dragobetele ocrotea şi purta noroc tinerilor, în general, şi îndrăgostiţilor, în mod special.

De la această sărbătoare nu lipseau nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuia să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Se spunea, totodată, că cei ce participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelșugat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Educație

La granița cu Moldova și la o aruncătură de băț de războiul din Ucraina, elevii din Rădăuți Prut au sărbătorit PACEA prin curățenie

Publicat

Publicitate

La granița cu Republica Moldova și la o aruncătură de băț de războiul din Ucraina, acolo unde veștile despre război ajung mai repede decât cele despre sărbători, zeci de copii de la Școala Gimnazială din Rădăuți Prut și Miorcani au ales astăzi să scrie o poveste diferită.

Au lăsat ghiozdanele deoparte și au ieșit să adune gunoaiele din comuna lor, în cadrul campaniei „Let’s Do It, România!”, care marchează Ziua Națională a Curățeniei.

Cu sacii menajeri în mâini și cu ochii plini de energie, copiii au străbătut ulițele satului, au curățat marginea drumurilor și malurile Prutului. Profesorii i-au însoțit, iar localnicii i-au privit cu mândrie. Pentru câteva ore, locul unde câteodată se aud chiar și sirenele de alarmă din Ucraina a răsunat doar de râsetele și bucuria lor.

„Copiii noștri au arătat astăzi că există și o altă formă de luptă: lupta pentru curățenie, pentru normalitate, pentru speranță”, a spus unul dintre dascăli.

În mijlocul unei lumi tulburate, gestul simplu al elevilor din Rădăuți Prut și Miorcani a căpătat o valoare simbolică. Au adunat gunoaie, dar au dăruit comunității un mesaj mai puternic decât orice lecție din manuale: că pacea se trăiește și prin fapte mici, făcute cu inimă curată.

Strânși în echipe, elevii mai mari i-au ajutat pe cei mici să ducă sacii grei. În fiecare zâmbet se citea bucuria de a fi împreună și de a simți că fac parte din ceva mai mare decât ei. Că, în ciuda norilor care atârnă imediat după graniță, în Ucrainei, aici, în colțul acesta de țară, există viață, solidaritate și speranță.

Publicitate

Ziua Națională a Curățeniei, sărbătorită astăzi în toată România, a avut la Rădăuți Prut și Miorcani un parfum aparte. Pentru acești copii, a fost și o zi a recunoștinței pentru pacea pe care o trăiesc și a responsabilității față de satul lor. Au demonstrat că dragostea de țară începe cu dragostea pentru ulița pe care merg zilnic la școală.

La final, sacii cu deșeuri au fost încărcați în mașinile de salubritate, dar cea mai mare comoară adunată de copii nu se măsoară în kilograme, ci în exemplul pe care l-au dat unei comunități întregi: că în vremuri grele, puterea stă în gesturile simple, făcute cu sufletul.

Iată și câteva imagini surprinse astăzi la Rădăuți Prut:

 

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Pompierii botoșăneni s-au alăturat campaniei naționale de ecologizare ,,Ziua națională de curățenie”

Publicat

Publicitate

Astăzi, pompierii botoșăneni s-au alăturat, ca în fiecare an, campaniei naționale de ecologizare „Ziua Națională de Curățenie”, desfășurată în mai multe zone ale județului.

 

70 de salvatori au participat la acțiunile de curățare organizate în pădurile Lebăda, Gorovei, Guranda, precum și în apropierea satului Petricani, oraș Săveni. În urma activităților, au fost strânse pet-uri, ambalaje din plastic și hârtie, cutii, sticle și alte resturi menajere aruncate la întâmplare. Deșeurile au fost colectate în saci de unică folosință și depozitate corespunzător.

 

Prin această inițiativă, pompierii botoșăneni au dorit să transmită un mesaj despre importanța protejării mediului și responsabilitatea pe care fiecare dintre noi o are față de natură. Totodată, acțiunea a avut rolul de a promova spiritul civic, voluntariatul și implicarea comunitară.

 

Publicitate

Pompierii botoșăneni fac apel la cetățeni să nu arunce deșeuri în locuri neamenajate și să respecte regulile de protecție a mediului. Resturile menajere, în special sticlele și ambalajele din plastic sau hârtie, pot deveni surse de poluare și pot favoriza izbucnirea incendiilor de vegetație.

Pentru a preveni astfel de situații, este important ca fiecare dintre noi să contribuie la menținerea curățeniei și să respecte măsurile de siguranță.

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani, locul din România unde localnicii consumă apă pe banii Primăriei. Cum s-a ajuns la situația aberantă care îngroapă bugetele locale

Publicat

Publicitate

În județul Botoșani mai multe primării de la țară au ajuns să acumuleze datorii uriașe după ce au dat gratis apă, timp de mai mulți ani, localnicilor. În această situație s-a ajuns din cauza unui cerc vicios administrativ iar sătenii riscă să fie puși la plată restanțele, scrie ADEVĂRUL

În România utilizarea unor servicii și a unor resurse, precum apa, gazul sau curentul electric, se facturează și se plătește. În caz contrar, utilizatorul, fie casnic, fie industrial, este deconectat de la rețea și obligat la plată în instanță sau prin firme de recuperare. Aceleași reguli par să nu se aplice peste tot în România. De exemplu, la Botoșani. Timp de aproximativ doi-trei ani, mii de săteni au folosit apă potabilă fără ca aceasta să fie facturată și plătită. Și asta legal. Totul din cauza unei situații birocratice tipic românească.

Apă la liber, pe banii Primăriei

În județul Botoșani, mai multe primării de la țară și-au făcut cu fonduri europene rețele de distribuție a apei potabile. Era o necesitate în contextul în care inclusiv directivele europene solicită o anumită acoperire a localităților cu rețele de apă potabilă, dar și al secetei care bântuie România de ani buni. Inițiativele sunt lăudabile și reprezintă un pas înainte pentru civilizarea comunităților rurale.

Numai că, după aproximativ trei ani de la amenajarea acestor rețele de apă, autoritățile locale din multe comune s-au trezit datoare vândute la operatorul de apă al județului, Nova Apaserv, o societate unde acționari majoritar este Consiliul Județean. Pe scurt, în momentul de față, sunt șapte comune cu datorii de aproximativ 2.9 milioane de lei la apă. Propriu-zis sunt facturi restante. În această situație s-a ajuns dintr-un motiv simplu. Localnicii folosesc apa de ani zile, fără să fie facturată pe fiecare beneficiar, iar Primăria plătește. Sau cu alte cuvinte, sătenii au udat grădinile, au adăpat animalele și s-au folosit de apă gratuit. Propriu-zis, rețelele de apă amenajate cu fonduri europene prin comune nu au fost preluate de operator, adică de Nova Apaserv.

Fără să fie preluate, nu au fost încheiate nici contracte individuale cu utilizatorii casnici. Apa era controrizată doar la intrarea în comună. Adică operatorul de apă contorizează câtă apă folosește respectiva comunitate, dar facturile le trimite Primăriei, care trebuie să le achite. Adică toată apa consumată de localnici. „Situația nu este numai din 2025 ci și din anii precedenți. S-a luat hotărâre la Consiliul Județean și Nova Apaserv ca aceste datorii istorice să se închidă. Trebuie să-și plătească fiecare consumul de apă. Așa este normal. Așa cum orice cetățean obișnuit merge și își plătește facturile, așa și o Primărie care are contorizarea la limită de proprietate trebuie să-și plătească apa consumată de comunitatea sa”, precizează Constantin Bursuc, vicepreședintele Consiliului Județean Botoșani.

Publicitate

„Trebuie să-și determine consumatorii să-și plătească apa”

Reprezentanții Consiliului Județean spun că pentru a nu-și vedea bugetele locale risipite pe pomeni către localnici, autoritățile locale trebuie să găsească soluții pentru a-i pune pe utilizatorii casnici la plată. „În primul rând trebuie să-și determine consumatorii să-și plătească apa”, adaugă Constantin Bursuc.

Este un proces birocratic pe care primăriile respective ar fi trebuit să-l urmeze, încă de la darea în folosință a rețelelor pentru a putea livra apă oamenilor. „Dacă se dorește furnizarea de apă către populație ei trebuie să-și autorizeze un serviciu sau să-și facă o societate. Trebuie să se autorizeze la ANRSCE în vederea tarifării acelor consumatori și mai apoi ulterior să-l predea către operatorul regional Nova Apa Serv”, precizează Alin Cirimpei, director Nova Apaserv.

În plus, pentru a putea fi realizate contracte individuale, rețeaua trebuie preluată de operatorul județean. Dar până atunci, primăriile trebuie să plătească datoriile uriașe acumulate. „Suntem în proces de negociere a tranșelor pe care trebuie să le livreze. Cu alte UAT-uri suntem în discuții pentru procedura preluării rețelelor. Dar datoriile trebuie stinse. Din punct de vedere legal, primăriile trebuie să predea operatorului regional rețelele de apă urmând clar niște pași”, adaugă Alin Cirimpei.

„Noi n-am putut lăsa lumea fără apă”
De cealaltă parte, edilii comunelor spun că este un cerc vicios și că s-au trezit între ciocan și nicovală. Pe de o parte, acuză Nova Apaserv că i-ar fi amânat constant cu preluarea rețelelor de apă, iar de cealaltă parte localnicii cereau această resursă vitală pentru a-și adăpa vitele, mai ales pe timp de secetă.

„Noi ne chinuim de un an de zile să predăm rețeaua de apă la Nova Apaserv. Spun așa, mâine, poimâine, luna viitoare și tot așa. Ne amână. Noi n-am putut lăsa lumea fără apă. Mai ales că anul trecut a fost seceta aia mare”, spune Cristinel Aroșculesei, primarul comunei Manoleasa. Localnicii la rândul lor recunosc că s-a consumat apă la discreție, fără niciun fel de contract. „Nu erau făcute contracte. De acum doi ani. Dar acum au început să facă contracte că s-a oprit apa în comună”, mărturisește o localnică din comuna Roma.

„Abia de vreo două săptămâni au început să facă contracte. Înainte nu erau contracte”, precizează un alt localnic din aceeași comună. Oamenii se tem că vor fi nevoiți să dea din urmă. „Este adevărat că cine consumă trebuie să plătească. Da ce ne facem dacă ne punem să dăm din urmă. Ferească Dumnezeu. Merg la muncă în afară să plătesc”, precizează un alt sătean.

Sursa: ADEVĂRUL

Citeste mai mult

Eveniment

Mașină făcută praf la Dersca! Cinci persoane, printre care trei copii, duși la spital

Publicat

Publicitate

Doi adulți și trei minori au ajuns la spital în urma unui accident rutier care s-a produs azi noapte în apropierea localității Dersca, în care a fost implicat un singur autoturism.

La locul evenimentului au intervenit pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere și descarcerare, un echipaj de prim ajutor SMURD și două echipaje ale Serviciului Județean de Ambulanță.
Forțele de intervenție au constatat că toți cei cinci pasageri erau conștienți și cooperanți, fiind preluați de echipajele medicale pentru acordarea primului ajutor și transportul la spital.

De asemenea, pompierii au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu, prin deconectarea bornelor bateriei.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani atrage atenția asupra importanței respectării regulilor de circulație pentru prevenirea unor astfel de evenimente.

Pompierii militari rămân mobilizați 24/24 pentru a răspunde rapid oricărei situații de urgență și pentru a acorda ajutor specializat celor aflați în pericol.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending