Connect with us
Publicitate

Eveniment

DRAGOBETE 2024: Ziua de 24 februarie, sărbătoarea iubirii la români, marchează în tradiţia românească începutul primăverii

Publicat

Publicitate

Dragobetele este sărbătorit la finalul lunii februarie, în așteptarea primăverii. Sărbătoarea iubirii la români, din 24 februarie, marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog, relatează alba24.ro.

Odată cu natura, reînvie şi iubirea.

În trecut, sărbătoarea era specifică îndeosebi zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea). Are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie.

Publicitate

Tot în funcţie de regiune, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, ”Logodna sau însoţitul paserilor”.

Legenda: Dragobetele – fiul Babei Dochia

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

El este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Publicitate

Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii şi dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele româneşti.

Cunoscut şi sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, ce sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor.

Publicitate

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

”Dragobetele sărută fetele!” – tradiții

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri şi prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

În dimineaţa zilei de Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii.

Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se ţineau de jocuri şi de poveşti. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieţii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste.

Dragobetele – superstiții

În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e ”născută din surâsul zânelor” (”apa zânelor”), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

După-amiaza, toată suflarea (atât cei care făceau parte dintr-un cuplu, cât şi cei singuri) petrecea, juca sau cânta, fiindcă se credea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Uneori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vară.

Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbaţii erau atenţi să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar fi mers bine.

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele – obiceiuri

În Mehedinţi, exista obiceiul numit ”zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor.

Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece exista credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe cei gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, oamenii nu munceau, dar îşi făceau curăţenie prin case.

Cele care lucrau erau fetele mai îndrăzneţe, care chiar îşi doreau să fie ”pedepsite” de Dragobete. Chiar dacă mai ”pedepsea” femeile, se considera că Dragobetele ocrotea şi purta noroc tinerilor, în general, şi îndrăgostiţilor, în mod special.

De la această sărbătoare nu lipseau nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuia să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Se spunea, totodată, că cei ce participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de joi, 21 noiembrie 2024

Publicat

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, joi, 21 noiembrie 2024, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 21 noiembrie 2024:

Loto 6/49: 26, 8, 21, 20, 40, 22

Publicitate

Loto 5/40: 11, 29, 32, 31, 21, 36

Joker: 11, 43, 13, 39, 21 + 6

Noroc: 6 7 5 7 0 1 1

Publicitate

Noroc Plus: 9 5 1 5 8 0

Super Noroc: 2 2 8 2 3 8

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Veste bună pentru mediul de afaceri: Bonificaţie de 5% din impozit pentru microîntreprinderile bune platnice

Publicat

Publicitate

Microîntreprinderile bune platnice vor primi o bonificaţie de 5% din impozit. Acest lucru după ce Camera Deputaţilor a adoptat, luni, proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgenţă 107/2024, stabilind, printr-un amendament, majorarea bonificaţiei de care beneficiază microîntreprinderile bune platnice de la 3% la 5% din impozitul pe profit anual şi din impozitul pe venit, aferente anului fiscal 2024.

S-au înregistrat 158 voturi pentru, 40 contra şi 17 abțineri, transmite Agerpres.

Publicitate

”Am reușit! E adevărat doar prin presiune! Amendamentul Roman e literă de lege. Arătăm respectul PNL și al președintelui Nicolae Ciucă, pentru 560.000 de firme care își plătesc la timp, birurile către stat.

Plătitorii de impozit pe profit, precum și plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor beneficiază de o bonificație de 5%, din impozitul pe profitul anual și din impozitul pe venitul microîntreprinderilor, aferent anului 2024.

O altă veste bună este ca urmare a discuțiilor cu ministrul liberal de finanțe, se susține permanentizarea acestei măsuri pentru mediul privat. USR a votat împotriva, iar AUR s-a abținut, ceea ce e tot un vot împotrivă” a transmis deputatul de Alba, Florin Roman.

Publicitate

Bonificaţie de 5% din impozit. Ce prevede proiectul

OUG 107/2024 reglementează unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanţelor bugetare şi a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024.

Actul normativ prevede măsuri privind acordarea unor facilităţi fiscale, constând în anularea unor obligaţii de plată accesorii, monitorizarea cheltuielilor publice pentru flexibilizarea alimentării Fondului de rezervă bugetară, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

“Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată prevăzut la
art. 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (…), precum şi contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit titlului III “Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din aceeaşi lege, beneficiază de o bonificaţie de 5% din impozitul pe profit anual şi din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz”, prevede textul adoptat. În textul iniţial al ordonanţei de urgenţă, această bonificaţie este de 3%.

Publicitate

În cazul grupului fiscal, bonificația se aplică la impozitul pe profit anual declarat de persoana juridică responsabilă.

Citeste mai mult

Eveniment

(P) Valeriu Iftime: Problemele județului își pot găsi rezolvarea dacă nu le mai ascundem sub preș cum au făcut cei de la PSD

Publicat

Publicitate

Așa cum puteți observa, problemele județului își pot găsi rezolvarea. Important este să nu le mai ascundem sub preș, așa cum au făcut, ani de zile, cei de la PSD. De ce au făcut asta? Pentru că au vrut mereu să pozeze în echipa perfectă pentru administrarea județului, în timp ce Botoșaniul se prăbușea și ajungea pe ultimul loc în orice clasament al dezvoltării.

Pentru mine, în calitate de președinte al Consiliului Județean, este extrem de important să avem discuții constructive cu liderii principali ai României despre cum putem schimba situația din Botoșani. În vizita recentă a domnului Nicolae Ionel Ciucă am mers împreună să vedem care sunt proiectele eșuate ale județului și cum putem salva această situație. Am extrem de multe priorități pentru care am mare nevoie de sprijin total la nivel central.

Faptul că spitalul de paliație a fost tergiversat atât de mult, iar, într-un final, a fost construit complet greșit, reprezintă o adevărată rușine pentru cei care au gestionat și monitorizat proiectul. Probabil nu au considerat că au voturi de aici, așa a fost gândirea până acum, totul se traducea în voturi. Eu voi demonstra că pentru mine contează oamenii! Însă vom rezolva și această problemă. Dacă primăria nu va rezolva URGENT cu acest proiect, vom prelua proiectul la Consiliul Județean. Este imperativ ca botoșănenii să aibă acces la facilitățile oferite de un spital de paliație, pentru că este un coșmar ce trăiesc familiile acestor pacienți.

Publicitate

Împreună am fost și la fabrica Artsana, o fabrică care s-a închis și care a provocat un adevărat cutremur în întreg județul, lăsând oameni fără locuri de muncă, asta s-a intamplat EXCLUSIV din cauza lipsei de viziune a celor care au condus județul. Este necesar să investim în astfel de fabrici și să căutăm soluții pentru a atrage investitori și locuri de muncă. Oamenii trebuie să aibă posibilitatea de a munci aici, în Botoșani. Acesta este SINGURUL plan pentru o evoluție și o dezvoltare sigură.

Nu suntem aici pentru campanie, nu suntem doar în trecere. Dorința noastră este ca oamenii să vadă și să înțeleagă că nu repetăm modelele vechi.

Sunt alături de voi, dragi botoșăneni. Împreună aducem Botoșaniul la nivelul de progres pe care îl merită!

Publicitate

#continuamschimbarea

#ValeriuIftime

CMF 11240002

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

S-au speriat și polițiștii de TUPEU: Într-o comună din Botoșani figurează 10.000 de cetățeni din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă

Publicat

Publicitate

Polițiștii de frontieră din cadrul Direcției de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și ai Inspectoratelor Teritoriale ale Poliției de Frontieră Iași și Sighetu Marmației, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au pus în data de 20.11.2024, în executare, 90 de mandate de percheziție domiciliară la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice din judeţele Botoşani, Suceava şi municipiul Bucureşti.

Activitățile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici de pe raza județului Botoșani, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari publici din două servicii de evidență a populației din cadrul unor primării, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Publicitate

În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile care aparțineau unor cetățeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netrasportabili sau plecați în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor.

Astfel, într-o comună din județul Botoșani figurează aproximativ 10.000 de cetățeni originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, marea majoritate având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declarații de luare în spațiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverințe emise de reprezentanți ai primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.

Sumele de bani plătite pentru obținerea unei cărți de identitate românești ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro și variau în funcție de serviciile oferite de către intermediar.

Publicitate

Banii se împărțeau astfel:

– 100-150 de euro/persoană celor dispuși să ia în spațiu, în mod fictiv, cetățeni născuți în Republica Moldova, Ucraina și chiar în Federația Rusă, la imobile pe care le dețin, în marea lor majoritate fără titlu locativ valabil, cunoscând că aceștia nu vor locui vreodată la adresă;

– între 50-100 de euro/persoană funcționarilor publici din cadrul Serviciului de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu în legătură cu primirea, introducerea, fără drept, în RNEP de date neconforme realității, care se referă la domiciliul persoanei, cunoscând că este fictiv, dar și a altor date de identificare a persoanei, precum și eliberarea în regim de urgență a cărților de identitate neconforme realității; există situații când în două zile beneficiarul a obținut atât cartea de identitate cât și pașaportul;

Publicitate

– 50 de euro se împărțeau altor funcționari din cadrul celor două primării pentru eliberarea unor documente necesare emiterii actelor de identitate și anume chitanțe, adeverințe de rol fiscal, efectuarea de copii de pe documentele de stare civilă, dar și taxa pentru eliberarea documentelor, în valoare de 7 lei.

“Activitățile au fost efectuate în colaborare cu Brigada Specială de Intervenție ”Vlad Țepeș”, Gruparea de Jandarmi Mobilă Bacău, precum și cu sprijinul Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române și a Serviciului Tehnic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În urma perchezițiilor efectuate ieri, au fost aduse la audieri 18 persoane, dintre care 12 au fost reținute și 4 se află sub control judiciar.

Totodată, au fost confiscate importante sume de bani 358.000 lei, 65.250 euro, 3.215 dolari, 2000 lire și100 franci elvețieni”, a precizat într-un comunicat Poliția de Frontieră.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending