Connect with us
Publicitate

Eveniment

DRAGOBETE 2024: Ziua de 24 februarie, sărbătoarea iubirii la români, marchează în tradiţia românească începutul primăverii

Publicat

Publicitate

Dragobetele este sărbătorit la finalul lunii februarie, în așteptarea primăverii. Sărbătoarea iubirii la români, din 24 februarie, marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog, relatează alba24.ro.

Odată cu natura, reînvie şi iubirea.

În trecut, sărbătoarea era specifică îndeosebi zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea). Are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie.

Publicitate

Tot în funcţie de regiune, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, ”Logodna sau însoţitul paserilor”.

Legenda: Dragobetele – fiul Babei Dochia

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

El este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Publicitate

Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii şi dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele româneşti.

Cunoscut şi sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, ce sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor.

Publicitate

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

”Dragobetele sărută fetele!” – tradiții

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri şi prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

În dimineaţa zilei de Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii.

Publicitate

Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se ţineau de jocuri şi de poveşti. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieţii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste.

Dragobetele – superstiții

În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e ”născută din surâsul zânelor” (”apa zânelor”), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

După-amiaza, toată suflarea (atât cei care făceau parte dintr-un cuplu, cât şi cei singuri) petrecea, juca sau cânta, fiindcă se credea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Uneori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vară.

Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbaţii erau atenţi să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar fi mers bine.

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele – obiceiuri

În Mehedinţi, exista obiceiul numit ”zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor.

Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece exista credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe cei gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, oamenii nu munceau, dar îşi făceau curăţenie prin case.

Cele care lucrau erau fetele mai îndrăzneţe, care chiar îşi doreau să fie ”pedepsite” de Dragobete. Chiar dacă mai ”pedepsea” femeile, se considera că Dragobetele ocrotea şi purta noroc tinerilor, în general, şi îndrăgostiţilor, în mod special.

De la această sărbătoare nu lipseau nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuia să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Se spunea, totodată, că cei ce participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2024: Sfânta Cuvioasă Monica, mama Fericitului Augustin

Publicat

Publicitate

Sfânta Monica este mama unuia dintre cei mai importanți teologi și scriitori bisericești ai antichității târzii, anume Fericitul Augustin, prăznuit de către Biserica Ortodoxă în data de 15 iunie. Model al mamelor și soțiilor creștine, Sfânta Monica s-a născut în anul 322 în Tagaste, în Africa de Nord. A fost căsătorită cu un păgân destul de binevoitor, însă foarte iute la mânie. Prin răbdarea și dulceața sa l-a câștigat până la sfârșitul vieții la creștinism. Tatăl fericitului Augustin se numea Patritius, iar alături de Augustin au mai avut doi copii, pe Navigius și pe Perpetua. După moartea soțului, Monica nu a mai dorit să se căsătorească dedicându-și viața creșterii și educației copiilor. Augustin i-a provocat o mare durere mamei sale pentru că a ales să îmbrățișeze erezia maniheilor. Monica mama lui s-a rugat asiduu și a primit încredințare de la Dumnezeu că fiul ei își va reveni. Monica l-a rugat chiar pe un episcop, intelectual și bun cunoscător al Scripturilor, care fusese și el maniheu, să încerce și să-l convingă pe Augustin dar nu a avut succes. Acel episcop a liniștit-o pe Sfânta Monica spunându-i să meargă în pace pentru că Augustin, fiul atâtor lacrimi nu poate fi pierdut. A mai durat însă mulți ani până când Augustin își va reveni. L-a însoțit la Roma și apoi la Milano unde a avut bucuria de a-l cunoaște pe Sfântul Ambrozie care mereu îl felicita pe Augustin pentru că are o mamă atât de pioasă și plină de virtuți. Prin rânduială de sus, prin înrâurirea Sfântului Ambrozie și pentru mijlocirile mamei sale, Augustin și-a venit în fire și în anul 387, la slăvita sărbătoare a învierii, a primit botezul adevăratei Biserici. Bucuria Monicăi a fost nespusă pentru că a trăit să-și vadă fiul risipitor întors acasă în Biserică. Plănuind să se întoarcă în Africa, au oprit pentru odihnă la Ostia. Aici la vârsta de doar 56 de ani Sfânta Monica și-a dat sufletul în mâinile Domnului. A fost înmormântată în ostia iar în secolul al VI-lea sfintele sale moaște au fost mutate într-o biserică. Ulterior au fost duse la Roma.

Citeste mai mult

Eveniment

A fost zi de doliu și la Biserica „Sfânta Ecaterina” din Botoșani. Zeci de credincioși prezenți la Denia Prohodului Domnului

Publicat

Publicitate

A fost zi de doliu și la Biserica „Sfânta Ecaterina” din cartierul ANL Bucovina, municipiul Botoșani, credincioșii tânguindu-se la cântarea Prohodului Domnului, asemenea ortodocșilor din lumea întreagă în VINEREA MARE sau „vinerea seacă” cum o numesc oamenii din popor. Cu haine cernite, cu lumânări aprinse, mulți dintre ei cu lacrimile șiroind, zeci credincioși au înconjurat biserica în cântări sfâșietoare, într-o procesiune care prefigurează înmormântarea Mântuitorului.

Ziua a început cu slujba Vecerniei din Vinerea Patimilor, numită și Vecernia scoaterii Sfântului Epitaf, care se săvârșește în cursul dimineții din Vinerea Mare. Aici are loc procesiunea scoaterii din sfântul altar a sfântului Epitaf, care este aşezat în mijlocul bisericii.

Sfântul Epitaf, numit şi Sfântul Aer, este o pânză de in sau de mătase, pe care se află imprimată, brodată sau pictată Icoana Punerii în mormânt a Mântuitorului. Sfântul Epitaf rămâne spre închinare în mijlocul Bisericii până la slujba Deniei Prohodului, oficiată în cursul serii. În cadrul acestei slujbe, preoții și credincioșii vor purta în procesiune Sfântul Epitaf, în jurul bisericii, actualizând evenimentul înmormântării Domnului nostru Iisus Hristos. După încheierea pro­ce­siu­nii, Sfân­tul Epi­taf este dus în Sfân­tul Altar, fiind aşe­zat pe Sfântă Masă unde va rămâne în toată peri­oada pas­cală – până în aju­nul săr­bă­to­rii Înălţă­rii Dom­nu­lui, când este aşe­zat la locul său, în biserică, se arată în „Învățătura de credință ortodoxă”.

Publicitate

Seara, la ora 18.00, credincioșii au umplut biserica la Denia Prohodului Domnului. După intonarea celor trei stări ale Prohodului, au înconjurat biserica cu Sfântul Epitaf, după care la întoarcerea în sfântul lăcaș au plecat genunchii la citirea pericopei evanghelice. Slujba s-a încheiat cu cuvântul de învățătură al părintelui paroh Liviu Florariu, care a scos în evidență frumusețea cântărilor de la Prohodul Domnului. „Sunt cântări de o frumusețe aparte. Parcă îți încălzesc inima, parcă te gândești cum Domnul s-a răstignit pe cruce, a răbdat pentru noi, oamenii, iar acum se coboară cu trupul în mormânt”, a spus în cuvântul său părintele Liviu (VIDEO integral în articol) .

Prohodul este ultima slujbă a Deniilor şi poate cea mai înălțătoare. Peste o zi credincioșii se vor întâlni din nou și starea de tristețe va dispărea, preschimbându-se în Bucuria Învierii când vor auzi salutul pascal: „Hristos a înviat!”.

Publicitate

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Un bărbat din Ungureni era să dea foc la casă. Intervenția pompierilor a limitat proporțiile incendiului violent

Publicat

Publicitate

Un incendiu violent s-a produs, în această după-amiază, într-o gospodărie din localitatea Plopenii Mici. Proprietarul tăia, cu ajutorul unui flex, o bucată de tablă, iar scânteile au ajuns pe furaje. În scurt timp, flăcările au cuprins întregul depozit. Soția proprietarului a sunat după ajutor la pompieri, îngrijorată că incendiul s-ar putea extinde la casa, aflată la mai puțin de zece metri de depozitul de furaje.

La caz s-au deplasat pompierii din cadrul Stației Săveni, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă, dar și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Ungureni, cu două buldoexcavatoare. Aceștia au constat că ardeau aproximativ 1500 de baloți de furaje, zece pomi fructiferi și un utilaj agricol. Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor s-a intervenit mai bine de patru ore. Au ars aproximativ 70 de tone de furaje, zece pomi fructiferi și un utilaj agricol. Au fost protejate de foc mai multe construcții din gospodărie.

Informare preventivă

Publicitate

Utilizarea aparatelor de sudură sau de tăiere a metalelor fără luarea măsurilor necesare pentru prevenirea incendiilor poate fi foarte periculoasă. Scânteile mecanice provenite de la astfel de aparate pot aprinde materialele combustibile din apropiere, iar flăcările se pot extinde în timp scurt.

Pentru evitarea unor astfel de evenimente, pompierii reamintesc cetățenilor că efectuarea lucrărilor de sudare, tăiere, lipire sau a altor asemenea operaţiuni, care prezintă pericol de incendiu, se poate executa în siguranță numai după ce s-au luat măsuri pentru îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile.

De asemenea, în locurile în care se desfășoară astfel de activități trebuie să fie asigurate mijloace de limitare şi de stingere a incendiilor.

Publicitate

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Tânără rănită, dusă cu ajutorul pompierilor la ambulanță

Publicat

Publicitate

O tânără, în vârstă de 25 de ani, din localitatea Cătămărăști Deal, rănită după ce a căzut de pe bicicletă, a avut nevoie de ajutorul pompierilor militari pentru a ajunge la ambulanță. Evenimentul a avut loc în pădurea Ipotești, într-o zonă greu accesibilă dintre Lacul cu Nuferi și Observator, în această după-amiază.

La caz s-a deplasat, inițial, un echipaj aparținând Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani. Cadrele medicale au constatat faptul că nu o pot transporta la ambulanță și au solicitat sprijinul pompierilor.

Un echipaj din cadrul Detașamentului de Pompieri Botoșani, cu o șenilata a ajuns, în cel mai scurt timp, la tânăra rănită și a adus-o, în siguranță, la ambulanța SAJ. Ulterior, pacienta a ajuns la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate.

Publicitate

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending