Connect with us

Eveniment

DRAGOBETE 2024: Ziua de 24 februarie, sărbătoarea iubirii la români, marchează în tradiţia românească începutul primăverii

Publicat

Publicitate

Dragobetele este sărbătorit la finalul lunii februarie, în așteptarea primăverii. Sărbătoarea iubirii la români, din 24 februarie, marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog, relatează alba24.ro.

Odată cu natura, reînvie şi iubirea.

În trecut, sărbătoarea era specifică îndeosebi zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea). Are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie.

Tot în funcţie de regiune, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, ”Logodna sau însoţitul paserilor”.

Legenda: Dragobetele – fiul Babei Dochia

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

El este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Publicitate

Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii şi dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele româneşti.

Cunoscut şi sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, ce sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor.

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

”Dragobetele sărută fetele!” – tradiții

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri şi prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

În dimineaţa zilei de Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii.

Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se ţineau de jocuri şi de poveşti. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieţii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste.

Dragobetele – superstiții

În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e ”născută din surâsul zânelor” (”apa zânelor”), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

După-amiaza, toată suflarea (atât cei care făceau parte dintr-un cuplu, cât şi cei singuri) petrecea, juca sau cânta, fiindcă se credea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Uneori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vară.

Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbaţii erau atenţi să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar fi mers bine.

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele – obiceiuri

În Mehedinţi, exista obiceiul numit ”zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor.

Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece exista credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe cei gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, oamenii nu munceau, dar îşi făceau curăţenie prin case.

Cele care lucrau erau fetele mai îndrăzneţe, care chiar îşi doreau să fie ”pedepsite” de Dragobete. Chiar dacă mai ”pedepsea” femeile, se considera că Dragobetele ocrotea şi purta noroc tinerilor, în general, şi îndrăgostiţilor, în mod special.

De la această sărbătoare nu lipseau nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuia să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Se spunea, totodată, că cei ce participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Cultura

176 de ani de la nașterea poetului național al românilor, Mihai Eminescu

Publicat

Publicitate

Ziua Culturii Naționale este sărbătorită pe 15 ianuarie. Aceasta a fost stabilită prin lege la 7 decembrie 2010, iar data exactă a fost aleasă pentru a coincide cu data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu.

De atunci și până în prezent, la data de 15 ianuarie se organizează diferite activități culturale dedicate acestei zile.

15 ianuarie. Ziua dedicată lui Mihai Eminescu

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani.

Acesta a fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică – de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel.

A fost activ în societatea ”Junimea” şi a lucrat ca redactor la ziarul „Timpul”. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena.

Publicitate

Deşi a trăit doar 39 de ani, a lăsat posterităţii o amplă creaţie literară – poezii, proză, dramaturgie şi publicistică.

Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902.

Eminescu a murit la 15 iunie 1889, în Bucureşti. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.

În Alba Iulia, una dintre cele mai bune școli din oraș îi poartă numele marelui poet, Școala Generală Nr. 7 „Mihai Eminescu”, iar pe Aleea Scriitorilor stă la loc de cinste bustul acestuia.

Aproape în toate orașele din România o școală sau un liceu îi poartă numele. Este simbolul Culturii Naționale.

Cel mai lung poem de dragoste

Eminescu are cel mai lung poem de dragoste, „Luceafărul” și a descris copilăria pe care a petrecut-o la Botoșani și Ipotești în versuri.

Nu este român care la școală să nu fi învățat măcar o poezie de Eminescu sau vreun îndrăgostit care nu a putut alege vreun poem al poetului, pe care să-l recite iubitei.

„Luceafărul” este una dintre cele mai celebre poezii, care a fost începută în 1873 și a fost scrisă și finalizată de-a lungul multor ani, ajungând să fie publicată în 1883.

În 2009, a fost omolgat de către Academia Recordurilor Mondiale ca fiind cel mai lung poem de dragoste și considerat capodopera poeziei românești.

„A fost odată ca-n povești

A fost ca niciodată,

Din rude mari împărătești,

O prea frumoasă fată.

Și era una la părinți

Și mândră-n toate cele,

Cum e Fecioara între sfinți

Și luna între stele.

Din umbra falnicelor bolți

Ea pasul și-l îndreapta

Lângă fereastra, unde-n colț

Luceafărul așteaptă.

Privea în zare cum pe mări

Răsare și străluce,

Pe mișcătoarele cărări

Corăbii negre duce,

Îl vede azi, îl vede mâni,

Astfel dorința-i gata,

El iar, privind de săptămâni,

Îi cade dragă fata”.

Mihai Eminescu. Legătura cu Alba

Prezența lui Mihai Eminescu în Alba Iulia este strâns legată de îndelunga sa şedere la Blaj, în perioada mai-septembrie 1866.

La acea vreme, școlile româneşti din Blaj erau cele mai „înalte” din Transilvania. Cursurile lor erau urmate, deopotrivă, de elevi şi studenţi greco-catolici şi ortodocşi, printre care mulţi din Alba Iulia şi satele din jurul ei.

A locuit cu mai mulţi dintre elevii şi studenţii blăjeni, care i-au oferit modestele lor „cvartire” (găzduire), ca şi tradiţionalele lor mese, Eminescu le asculta cu interes discuţiile, intervenind destul de rar şi numai în domeniile în care era “expert”.

Din aceste prelungite discuţii, cele mai multe petrecute în serile şi nopţile de primăvară-vară, a putut să afle Eminescu şi alte date şi informaţii, unele de amănunt, despre Alba Iulia şi rolul ei jucat în istoria naţională de până atunci.

În fond, era vorba de una dintre cele mai importante localităţi din Transilvania, situată la doar 40 de km de Blaj.

sursa: alba24.ro

Citeste mai mult

Eveniment

COD GALBEN de precipitații mixte care depun local polei pentru județul Botoșani

Publicat

Publicitate

Meteorologii au actualizat prognoza și au emis un Cod galben de precipitații mixte care depun local polei, valabil până la ora 09:00, pentru județul Botoșani.

Pentru evitarea producerii unor evenimente nedorite, vă recomandăm:
▪️conduceți prudent;
▪️reduceți viteza;
▪️măriți distanța dintre autovehicule;
▪️evitați orice manevră riscantă;
▪️dacă sunteți pietoni, fiți atenți la drum pentru a nu aluneca!

În situații de urgență, care vă pun în pericol viață sau bunurile, sunați imediat la 1️⃣1️⃣2️⃣!

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Publicitate
Citeste mai mult

Educație

Botoșani: Program educațional lansat pentru elevii de gimnaziu – „Energia Sufletului în Educație”

Publicat

Publicitate

Un nou program educațional destinat elevilor de gimnaziu a fost lansat astăzi de Fundația Alfa, Suflet și Energie, cu scopul de a sprijini copiii aflați în pragul Evaluării Naționale. Proiectul, intitulat „Energia Sufletului în Educație”, oferă pregătire suplimentară la Limba Română și Matematică pentru 62 de elevi din clasele a VII-a și a VIII-a.

Inițiatorii programului susțin că obiectivul principal este îmbunătățirea rezultatelor școlare și creșterea șanselor de reușită la examenul de Evaluare Națională, un moment esențial în parcursul educațional al elevilor.

„Educația nu schimbă doar destine individuale, ci viitorul unei întregi generații”, transmit reprezentanții fundației, subliniind rolul educației ca pilon al dezvoltării sociale.

Programul se adresează copiilor care au nevoie de sprijin educațional suplimentar, în special celor proveniți din medii vulnerabile. Orele de pregătire sunt susținute de cadre didactice și urmăresc atât consolidarea cunoștințelor, cât și creșterea încrederii elevilor în propriile capacități.

Reprezentanții Fundației Alfa, Suflet și Energie afirmă că investiția în educație reprezintă una dintre cele mai eficiente forme de sprijin pe termen lung: „Credem că bunăstarea unui popor începe cu educația, iar fiecare copil merită șansa de a-și atinge potențialul”.

Cei care doresc să susțină programul pot redirecționa 3,5% din impozitul pe venit prin completarea Formularului 230, fără costuri suplimentare pentru contribuabil. Fondurile astfel obținute sunt utilizate pentru asigurarea continuității orelor de pregătire și extinderea proiectului.

Publicitate

Formularul poate fi completat online la adresa:
https://formular230.ro/fundatia-alfa-suflet-si-energie

Lansarea programului „Energia Sufletului în Educație” face parte dintr-o serie mai amplă de proiecte inițiate de Fundația Alfa, Suflet și Energie în acest an, organizația anunțând că va continua să dezvolte acțiuni menite să producă un impact real și durabil în comunitate, în special în rândul copiilor și al persoanelor vulnerabile.

Citeste mai mult

Cultura

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită în toată țara prin evenimentele instituțiilor publice de cultură

Publicat

Publicitate

Instituțiile publice de cultură din subordinea Ministerului Culturii deschid larg ușile pentru public, de Ziua Culturii Naționale, și propun un program bogat, care aduce împreună expoziții, spectacole, concerte, tururi ghidate, ateliere, proiecții de film și întâlniri cu artiști, cercetători și creatori.

În Botoșani:

Joi, 15 ianuarie
09:30 – Te Deum // Biserica Familiei Eminovici, Ipotești
11:00-12:30 – Poeți în dialog:
Andrei Gamarț și Oana Cătălina Ninu // Liceul „Regina Maria” Dorohoi // Moderatoare: Lucia Țurcanu
Matei Vișniec și Daniela Varvara // Colegiul Economic „Octav Onicescu” // Moderatoare: Mihaela Anițului
Lucian Vasilescu și Angelica Stan // Colegiul Național „A.T. Laurian” // Moderatoare: Oana-Petronela Buzatu-Iliescu
În dialog cu scriitoarea Adina Rosetti, Cercul de lectură „Unde fugim de acasă?” // Școala Gimnazială nr. 7 // Moderatoare: Loredana Carcea
13:00 – 14:30 – În dialog cu scriitorul Varujan Vosganian, elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu” //   Moderatoare: Daniela Epurianu
14:00 – Vizite la atelierele creatorilor
Victor Teișanu – Darabani // Stelorian Moroșanu – Dorohoi // Dan Sociu – Botoșani
14:30-16:30 – Expoziție interactivă cu Sergiu Negulici // Memorialul Ipotești
15:00 – Proiecție film „Fără ieșire. Aici viața se bea” (documentar despre poetul Ioan Es. Pop, producător: Casa de Pariuri Literare) // Cinematograful „Unirea” // Prezintă: Lucian Vasilescu
15:00-16:00 – Atelierele de poezie „Sburătorul” // Școala Gimnaziala Nr. 1 Blândești – Institutul Bucovina // Coordonator: Vasile Iftime
15:30-16:30 – Cercul de lectură: Doina Ruști, Ferenike // Casa „Nicolae Iorga” Botoșani // Moderatoare: Loredana Carcea
16:00 – Traseu turistic: Botoșani – Ipotești
16:00-16:45 – Melodii pe versuri de Eminescu – „Rapsozii Botoșanilor” // Amfiteatrul „Laurențiu Ulici”, Memorialul Ipotești
16:00 – Concurs de recitare ,,Dor de Eminescu”, ediția a III-a, dedicat elevilor din județul Botoșani, organizat de Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani în parteneriat cu Teatrul pentru Copii și Tineret „Vasilache” Botoșani // Teatrul „Vasilache” Botoșani
16:00-18:00 – Atelierele „Povești din Ipotești” – Adina Popescu&Iulian Manuel Ghervas // Sala de marmură, „Teatrul „Mihai Eminescu”

*** În București

Biblioteca Națională a României propune expoziția ‘Expresii ale portului tradițional de pe teritoriul României în lucrări de grafică din colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României’, o incursiune în splendoarea și diversitatea vestimentației tradiționale, redată în 70 de desene și acuarele din colecțiile speciale.

Tot aici are loc conferința cu ateliere ‘Genealogie și practici culturale’ (joi, 15 ianuarie 2026, 14:00-16:10, Sala Mircea Eliade; intrare liberă în limita locurilor disponibile), cu invitați din zone diferite ale culturii – Maia Morgenstern, Filip Florian, Radu Tudorancea și Gabriela Petre.

Publicitate

Evenimentul include ateliere dedicate, inclusiv unul construit în jurul fotografiilor de familie (publicul este invitat să participe cu câte o fotografie), iar în timpul întâlnirii vor rula 43 de fotografii din Biblioteca Digitală a BNaR.

Muzeul Național de Artă Contemporană al României (MNAC) invită publicul la un tur ghidat al expoziției ‘Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor’ (15 ianuarie, 17:30, la parter), alături de curatorul expoziției, Călin Dan, urmat de un DJ set în cafeneaua muzeului (18:30) cu Zadiel.

Participarea este gratuită, fără rezervare, iar pentru acest eveniment este permis accesul cu automobilul în curtea Palatului Parlamentului.

* La Muzeul Național al Țăranului Român, Ziua Culturii Naționale se trăiește în mai multe registre: de la educație muzeală la artă contemporană, de la retrospectivă la film. Publicul este așteptat la workshopul ‘IA cu povești’ (15 ianuarie, 15:00, Sala Irina Nicolau), în cadrul expoziției ‘Din Bihor la New York’, cu artistul Dorin Negrău și dr. Simona Bala.

În aceeași zi au loc vernisajele expozițiilor ‘In memoriam Corneliu Vasilescu’ (17:00, Sala Tancred Bănățeanu) și ‘Between I and we’ (18:00, Sala Media), acesta din urmă fiind însoțit de un program artistic cu soprana Alexandra Tănase (pian: Andra Demidov), Berechet Sisters Band și un performance de dans semnat de Elena Mihaela Zamfirescu.

Seara se încheie la Cinema Muzeul Țăranului cu proiecția filmului ‘Moartea domnului Lăzărescu’ (20:00), urmată de Q&A cu echipa filmului.

* La Muzeul Național de Istorie Naturală ‘Grigore Antipa‘, ziua de 15 ianuarie este dedicată întâlnirii dintre știință, natură și cultură: intrare gratuită la expoziția permanentă și la expoziția ‘8’, iar publicul poate observa aproximativ 80 de specii de tarantule vii. Pentru familii, elevi și cadre didactice, muzeul propune un treasure hunt – ‘Poezia Naturii’ – inspirat de versurile lui Mihai Eminescu (program 10:00-18:00, ultima intrare 17:00).

* La Muzeul Național de Istorie a României, publicul are acces gratuit și poate vedea, în premieră, un album cu manuscrise ale poetului Vasile Alecsandri, alături de expozițiile permanente (Copia Columnei lui Traian, Tezaurul Istoric, Lapidarium) și de expozițiile temporare: ‘Dușmance ale poporului’, ‘RE – MNIR: 50 de ani de Restaurare’, ‘Capodopere’, ‘Ion Dumitrana – Machetator și gravor’, ‘ la îndeMână.’

* Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi invită publicul pe 15 ianuarie la vizitare gratuită și la descoperirea expoziției temporare ‘Zoom in. Zoom out. România în hărți’, curatoriată de Elena Păunoiu și Ioana Zamfir, care propune o călătorie vizuală prin reprezentări cartografice ale teritoriului românesc, între perspectivă de ansamblu și detaliu.

* La Muzeul Național al Satului ‘Dimitrie Gusti’, publicul este invitat la programul ‘Dor de Eminescu 176 de ani de la nașterea marelui poet’ (de la 11:00), cu momente din lirica eminesciană, recitaluri vocale și instrumentale și participarea unor artiști și elevi din instituții de profil.

* Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) organizează pe 16 ianuarie, ora 18:00, la Cărturești, dezbaterea ‘Consumul cultural & lectura: unde suntem și încotro ne îndreptăm’.

Centrul Național de Artă ‘Tinerimea Română’ organizează două evenimente:

– Gala premiilor MUSICRIT, ediția a IV-a (14 ianuarie, ora 19:00, Ateneul Român), în parteneriat cu Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România;

– Concertul ‘Ziua Culturii Naționale’ la Palatul Tinerimea Română (15 ianuarie, ora 18:00), susținut de Cvartetul ARCADIA și Corul de cameră PRELUDIU – Voicu Enăchescu.

Teatrul Național de Operetă și Musical ‘Ion Dacian’ prezintă, pe 15 ianuarie, de la ora 19:00, opera rock ‘Meșterul Manole’, o producție care îmbină folclorul autentic românesc cu vibrația muzicii rock.

* Teatrul Muzical Ambasadorii organizează, pe 15 ianuarie 2026, ora 10:00, spectacolul ‘Harap Alb’ (adaptare Ion Creangă), la Sala Mică a Palatului Național al Copiilor.

Teatrul Național ‘I.L. Caragiale‘ propune în seara de 15 ianuarie, de la ora 19:00, două spectacole românești ‘de autor’:

– ‘Moroi și păpădii’, text și regie Gavril Pătru (Sala Pictură);

– ‘Exil’, text și regie Alexandra Badea (Sala ‘Ion Caramitru’).

Tot la TNB vor fi organizate vizite ghidate gratuite la Muzeul TNB (12:00 și 14:00) pentru expoziția ‘REGINA MARIA LA TEATRU’ (acces cu bilet gratuit, în limita locurilor disponibile), tururi ghidate gratuite ale teatrului (13:00, 15:00 și 17:00) și, începând cu ora 17:00, proiecții luminoase pe turnul scenei cu portretele unor personalități ale culturii române.

Corul Național de Cameră ‘Madrigal – Marin Constantin’ marchează Ziua Culturii Naționale 2026 prin două evenimente:

– Evenimentul expozițional ‘Marin Constantin 100’, găzduit de instituțiile culturale române din Madrid (ICR Madrid și Ambasada României în Regatul Spaniei);

– Lansarea celui mai recent videoclip din programul ‘Muzică contemporană românească în spații antice universale’ – episodul V, filmat la Teatrul Roman din Merida: ‘Merida – Efemeride’, în interpretarea Corului Madrigal, pe baza piesei ‘Efemeride’ de Anatol Vieru, în regia lui Emil Pantelimon.

În același timp, în toată țara, în cadrul Programului Național Cantus Mundi, corurile de copii vor susține recitaluri dedicate Zilei Culturii Naționale.

*** În țară

* La Iași, Complexul Muzeal Moldova organizează expozițiile ‘Pictora’ (14 ianuarie – 13 februarie, Muzeul de Artă – Palatul Culturii) și ‘The Human Condition’ (16 ianuarie – 15 februarie, Muzeul Unirii), precum și atelierele de scriere creativă ‘Eminescu peste generații’ (14-18 ianuarie, Palatul Culturii).

Tot la Iași, Opera Națională Română susține pe 15 ianuarie, ora 18:30, un concert în Holul de Onoare al Palatului Culturii, cu soliștii operei ieșene și Corul de Copii al ONRI (dirijor: Raluca Zaharia).

Teatrul Național ‘Vasile Alecsandri’ din Iași oferă publicului spectacolul ‘D-ale carnavalului’ de I.L. Caragiale, în regia lui Claudiu Goga.

* La Cluj-Napoca, Teatrul Național ‘Lucian Blaga’ include în program spectacolul ‘Înger și demon’, regizat de Emanuel Petran, dedicat operei lui Mihai Eminescu, și un recital de poezie în parteneriat cu Opera Română din Cluj, în foaierul teatrului, cu actorii Ruslan Bârlea și Narcisa Pintea.

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei deschide pe 15 ianuarie, ora 15:00, expoziția ‘Comori nespuse. Istoria Transilvaniei prin obiecte’.

* La Sibiu, Muzeul Național Brukenthal este partener în organizarea vernisajului expoziției ‘TREI’ (15 ianuarie 2026), cu lucrările artiștilor Dragoș Pătrașcu, Adrian Stoleriu și Sorin Purcaru, în spațiul Primăriei Municipiului Sibiu.

* La Târgu Jiu, Muzeul Național ‘Constantin Brâncuși’ deschide seria de evenimente dedicate Anului Constantin Brâncuși cu expoziția ‘Monochrome. There is so much grey to every story’ semnată de Petru Lucaci (15 ianuarie – 17 februarie 2026).

* La Sinaia, Muzeul Național Peleș organizează, la Castelul Pelișor, expoziția temporară ‘ROYAZ’, dedicată Reginei Maria, în colaborare cu Academia de Artă Handmade București.

* La Bacău, Centrul de Cultură ‘George Apostu’ propune un program amplu pe 15 ianuarie: vernisajul expoziției ‘Arta, oglindă a lumii’ (12:00), recitalul pianistului Cătălin Răducanu (19:00), realizat în parteneriat cu Muzeul Național ‘George Enescu’, și lansarea volumului ‘Policromii’ de Sebastian Crăciun, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România.

* La Constanța, Teatrul Național de Operă și Balet ‘Oleg Danovski’ organizează un Recital de Ziua Culturii Naționale’ susținut de Corul instituției (15 ianuarie 2026, ora 18:30).

* La Timișoara, Opera Națională Română organizează pe 15 ianuarie 2026, ora 19:00, la sala Barocă a Muzeului Național de Artă din Timișoara, concertul ‘Pe urmele Luceafărului’, cu acces gratuit în limita locurilor disponibile.

* La Târgu Mureș, Teatrul Național prezintă pe 15 ianuarie două spectacole: ‘Savanta conspirație’ (Compania Liviu Rebreanu, 19:30, Sala Mică) și ‘Avocatul’ (Compania Tompa Miklós, 19:00, Sala Mare).

***

În plan național și internațional, Muzeul Național ‘George Enescu’ propune, în perioada 14-17 ianuarie, un program de expoziții și recitaluri în mai multe orașe: expoziția ‘George Enescu – maestru și discipoli’ (Sala Radio, 14-31 ianuarie 2026), expoziția ‘Viața și activitatea artistică a lui George Enescu’ (Colegiul Național de Muzică ‘George Enescu’, 1-31 ianuarie), ‘George Enescu și Reginele României’ (Muzeul Vasile Grigore, 14-31 ianuarie), ‘George Enescu și Casa Regală a României’ (Muzeul Militar Național, 1-31 ianuarie), precum și recitaluri și evenimente la București, Brașov, Bacău și Salzburg. Totodată, muzeul oferă intrare liberă la sediile de la Sinaia și Tescani, joi, 15 ianuarie 2026, în programul 10:00-17:00.

Institutul Național al Patrimoniului organizează în perioada 15 ianuarie – 28 februarie 2026, la Muzeul Național Etrusc Villa Giulia din Roma, expoziția ‘IILE REGINELOR. Tezaurul Brodat al Reginelor’, un proiect semnat de Dana & Stephane Maitec Photography, care, prin intermediul fotografiei de detaliu, propune o abordare vizuală inedită asupra patrimoniului textil de costume tradiționale românești care au aparținut Reginelor României. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending