Connect with us

Eveniment

DRAGOBETE 2024: Ziua de 24 februarie, sărbătoarea iubirii la români, marchează în tradiţia românească începutul primăverii

Publicat

acum 1 an

Publicitate

Dragobetele este sărbătorit la finalul lunii februarie, în așteptarea primăverii. Sărbătoarea iubirii la români, din 24 februarie, marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog, relatează alba24.ro.

Odată cu natura, reînvie şi iubirea.

În trecut, sărbătoarea era specifică îndeosebi zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea). Are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie.

Tot în funcţie de regiune, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, ”Logodna sau însoţitul paserilor”.

Legenda: Dragobetele – fiul Babei Dochia

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

El este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Publicitate

Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii şi dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele româneşti.

Cunoscut şi sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, ce sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor.

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

”Dragobetele sărută fetele!” – tradiții

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri şi prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

În dimineaţa zilei de Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii.

Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se ţineau de jocuri şi de poveşti. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieţii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste.

Dragobetele – superstiții

În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e ”născută din surâsul zânelor” (”apa zânelor”), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

După-amiaza, toată suflarea (atât cei care făceau parte dintr-un cuplu, cât şi cei singuri) petrecea, juca sau cânta, fiindcă se credea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Uneori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vară.

Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbaţii erau atenţi să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar fi mers bine.

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele – obiceiuri

În Mehedinţi, exista obiceiul numit ”zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor.

Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece exista credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe cei gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, oamenii nu munceau, dar îşi făceau curăţenie prin case.

Cele care lucrau erau fetele mai îndrăzneţe, care chiar îşi doreau să fie ”pedepsite” de Dragobete. Chiar dacă mai ”pedepsea” femeile, se considera că Dragobetele ocrotea şi purta noroc tinerilor, în general, şi îndrăgostiţilor, în mod special.

De la această sărbătoare nu lipseau nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuia să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Se spunea, totodată, că cei ce participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Pagube importante în urma incendiului de la depozitul de cereale din Dorohoi. 450 de tone de cereale, salvate de pompieri

Publicat

acum 2 ore

joi, 03.07.2025

de

Publicitate

Incendiul izbucnit la stația de condiționare a unui depozit de cereale din municipiul Dorohoi a provocat pagube semnificative, în ciuda intervenției rapide a pompierilor.

Flăcările au distrus bunurile aflate în interiorul stației, aproximativ 250 de metri liniari de bandă transportoare și materialele combustibile din structura acoperișului pe o suprafață de circa 20 de metri pătrați.

De asemenea, au fost degradate în urma incendiului alți 100 de metri pătrați de bandă transportoare, inclusiv rolele aferente acestora. Intervenția echipajelor Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani, sprijinite de Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Dorohoi, a reușit însă să limiteze proporțiile dezastrului.

„Grație mobilizării rapide și eforturilor susținute ale pompierilor, au fost salvate aproximativ 450 de tone de cereale depozitate în incintă. Autoritățile urmează să stabilească în perioada următoare cauza probabilă a incendiului, în cadrul anchetei deschise pentru clarificarea circumstanțelor producerii evenimentului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

ISU Botoșani reamintește tuturor operatorilor economici obligația de a respecta normele de prevenire a incendiilor, mai ales în spații de depozitare și procesare a materialelor combustibile.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Incendiu puternic la un depozit de cereale din Dorohoi: Intervenție contracronometru a pompierilor

Publicat

acum 3 ore

joi, 03.07.2025

de

Publicitate

Pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani intervin în aceste momente  pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un depozit de cereale din municipiul Dorohoi.

Flăcările au cuprins o magazie legată prin benzi transportoare de cauciuc de stația de condiționare a cerealelor, incendiul manifestându-se cu degajări mari de fum.

La fața locului au fost mobilizate trei autospeciale de stingere, autospeciala de salvare și lucru la înălțime, o ambulanță SMURD, precum și echipajele Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Dorohoi. Pompierii au constatat că ard bunuri aflate în interiorul magaziei, dar și banda transportoare pe o distanță de aproximativ 150 de metri.

Din fericire, nu sunt persoane surprinse în interiorul depozitului. Incendiul a fost localizat rapid, însă echipajele acționează în continuare pentru lichidarea completă a focarelor și limitarea pagubelor. Intervenția este dificilă din cauza materialelor combustibile și a fumului dens care îngreunează accesul în anumite zone ale depozitului.

Autoritățile recomandă cetățenilor să evite zona pentru a permite accesul autospecialelor și buna desfășurare a operațiunilor de stingere. Ancheta privind cauzele producerii incendiului urmează să fie declanșată după finalizarea intervenției.

În jurul orei 20.30 incendiul a fost lichidat.

Publicitate

„Cauza probabilă este în curs de stabilire”, a transmis purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoşani, Dorina Lupu.

Iată și câteva imagini de la fața locului:

Citeste mai mult

Administratie

Poliția Locală Botoșani: Amenzi de peste 24.000 lei pentru mizerie, neglijență și comerț ilegal

Publicat

acum 4 ore

joi, 03.07.2025

de

Publicitate

În ultimele două săptămâni, polițiștii locali de la Botoșani au aplicat nu mai puțin de 12 sancțiuni contravenționale, însumând 8800 lei, pentru nerespectarea regulamentelor privind curățenia și întreținerea spațiilor publice din municipiul reședință de județ.

Printre faptele sancționate s-au numărat aruncarea deșeurilor la întâmplare și folosirea necorespunzătoare a mobilierului urban, încălcând prevederile HCL nr. 44/2025.

În intervalul 15–30 iunie 2025, au fost identificate 11 proprietăți neîntreținute sau neigienizate, iar proprietarii au fost sancționați cu amenzi totale de 14.500 lei. Poliția Locală reamintește că proprietarii sunt obligați să asigure curățenia clădirilor, curților și anexelor gospodărești, inclusiv efectuarea lucrărilor de salubrizare, dezinsecție și deratizare.

Totodată, pe linia activităților comerciale din piețele municipiului, în aceeași perioadă au fost aplicate 16 sancțiuni în valoare totală de 1600 lei pentru neafișarea prețurilor și comercializarea produselor în zone neautorizate, adiacente piețelor.

Poliția Locală anunță că verificările vor continua zilnic și face apel la toți cetățenii și agenții economici să respecte normele de igienă, gospodărire și comerț. „Menținerea unui oraș curat și civilizat este o responsabilitate comună”, au subliniat reprezentanții instituției.

Publicitate
Citeste mai mult

Economie

Proiect: Rovinieta, mai scumpă de la 1 septembrie. Care sunt noile tarife pentru mașini, autoutilitare și camioane

Publicat

acum 4 ore

joi, 03.07.2025

de

Publicitate

Rovinieta, tariful pentru utilizarea drumurilor naționale de către autovehicule, va crește începând cu 1 septembrie. Pentru autoturisme, taxa va fi de 3,5 euro pe zi și 50 de euro pe an, conform unui proiect de lege , publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor care stabilește noi măsuri fiscal-bugetare, relatează alba24.ro.

Rovinieta – tariful de utilizare a drumurilor naționale pentru autovehicule, se scumpește de la 1 septembrie.

Pentru autoturisme va fi de 3,5 euro pentru o zi, iar pentru un an de 50 de euro, potrivit unui proiect de lege care prevede unele măsuri fiscal-bugetare, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Prin acest act normativ, se propune modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Cuantumul amenzii contravenționale aplicate utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile pentru autoturisme va fi între 500 lei și 1.000 lei.

„Totodată, tarifele de utilizare achitate anterior intrării în vigoare a noilor tarife, respectiv data de 1 septembrie 2025, își mențin valabilitatea”, se arată în proiect.

Publicitate

Rovinieta se scumpește de la 1 septembrie. Nivelul tarifului de utilizare a drumurilor naţionale

Astfel, pentru autoturisme rovinieta va costa:

  • o zi – 3,5 euro (în prezent 2,5 euro)
  • 10 zile – 6 euro (în prezent 3,3 euro)
  • 30 de zile – 9,5 euro (în prezent 5,3 euro)
  • 60 de zile – 15 euro (în prezent 8,4 euro)
  • 12 luni – 50 euro (în prezent 28 de euro)

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone

  • 1 zi – 8,6 euro
  • 10 zile – 11,5 euro
  • 30 de zile – 18,2 euro
  • 60 de zile – 28,8 euro
  • 12 luni – 96 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone şi mai mică sau egală cu 7,5 tone

  • 1 zi – 4 euro
  • 7 zile – 16 euro
  • 30 de zile – 32 euro
  • 12 luni – 320 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone şi mai mică decât 12,0 tone

  • 1 zi – 7 euro
  • 7 zile – 28 euro
  • 30 de zile – 56 euro
  • 12 luni – 560 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu maximum 3 axe (inclusiv)

  • 1 zi – 9 euro
  • 7 zile – 36 euro
  • 30 de zile – 72 euro
  • 12 luni – 720 euro

Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv)

  • 1 zi – 11 euro
  • 7 zile – 55 euro
  • 30 de zile – 121 euro
  • 12 luni – 1.210 euro

Vehicul de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto)

  • 1 zi – 4 euro
  • 7 zile – 16 euro
  • 30 de zile – 32 euro
  • 12 luni – 320 euro

Vehicul de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto)

  • 1 zi – 7 euro
  • 7 zile – 28 euro
  • 30 de zile – 56 euro
  • 12 luni – 560 euro

Valoarea amenzii contravenţionale aplicate utilizatorilor în cazul lipsei rovinietei valabile

Tipul vehiculului – Cuantumul amenzii contravenţionale (lei) Minim/Maxim

  • Autoturisme – 500 lei / 1.000 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone – 950 lei / 1.900 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone şi mai mică sau egală cu 7,5 tone – 1.550 lei / 3.100 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone şi mai mică decât 12,0 tone – 2.750 lei / 5.500 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu maximum 3 axe (inclusiv) – 3.550 lei / 7.100 lei
  • Vehicule de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu minimum 4 axe (inclusiv) – 5.950 lei / 11.900 lei
  • Vehicule de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) şi maximum 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) – 1.550 lei / 3.100 lei
  • Vehicule de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) – 2.750 lei / 5.500 lei

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending