Connect with us

Eveniment

DRAGOBETE 2024: Ziua de 24 februarie, sărbătoarea iubirii la români, marchează în tradiţia românească începutul primăverii

Publicat

Publicitate

Dragobetele este sărbătorit la finalul lunii februarie, în așteptarea primăverii. Sărbătoarea iubirii la români, din 24 februarie, marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog, relatează alba24.ro.

Odată cu natura, reînvie şi iubirea.

În trecut, sărbătoarea era specifică îndeosebi zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea). Are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie.

Tot în funcţie de regiune, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, ”Logodna sau însoţitul paserilor”.

Legenda: Dragobetele – fiul Babei Dochia

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

El este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Publicitate

Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii şi dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele româneşti.

Cunoscut şi sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, ce sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor.

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

”Dragobetele sărută fetele!” – tradiții

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri şi prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

În dimineaţa zilei de Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii.

Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se ţineau de jocuri şi de poveşti. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieţii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste.

Dragobetele – superstiții

În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e ”născută din surâsul zânelor” (”apa zânelor”), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

După-amiaza, toată suflarea (atât cei care făceau parte dintr-un cuplu, cât şi cei singuri) petrecea, juca sau cânta, fiindcă se credea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Uneori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vară.

Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbaţii erau atenţi să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar fi mers bine.

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele – obiceiuri

În Mehedinţi, exista obiceiul numit ”zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor.

Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece exista credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe cei gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, oamenii nu munceau, dar îşi făceau curăţenie prin case.

Cele care lucrau erau fetele mai îndrăzneţe, care chiar îşi doreau să fie ”pedepsite” de Dragobete. Chiar dacă mai ”pedepsea” femeile, se considera că Dragobetele ocrotea şi purta noroc tinerilor, în general, şi îndrăgostiţilor, în mod special.

De la această sărbătoare nu lipseau nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuia să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Se spunea, totodată, că cei ce participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Alertă în farmacii: Antibiotice și medicamente oncologice dispărute de pe piața românească

Publicat

Publicitate

Mai multe medicamente, printre care antibiotice și tratamente oncologice, au dispărut de pe piața românească în primele luni ale anului 2025, iar alte produse farmaceutice urmează să dispară definitiv începând cu luna aprilie, potrivit unei analize realizate de Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), scrie alba24.ro.

Simona Cocoș, membru în Consiliul Director al APMGR, a explicat pentru Economica.net că retragerea acestor medicamente este cauzată în principal de politica de prețuri impusă de autoritățile române, care face nerentabilă comercializarea anumitor produse generice ieftine.

Printre medicamentele deja dispărute de pe piața românească până în martie 2025 se numără:

  • Sunitinib Zentiva (12,5 mg, 25 mg, 50 mg);
  • Modafen Express (200 mg/400 mg);
  • Sumacta (100 mg);
  • Algoxib (100 mg, 200 mg);
  • Duloxetine Zentiva (30 mg).
  • De asemenea, reprezentanții APMGR au confirmat că, din luna aprilie, alte medicamente importante vor fi dispărute de pe piața românească, inclusiv:
    • Ospamox (500 mg);
    • Linezolid (600 mg);
    • Tramal Retard (150 mg);
    • Amgevita (40 mg/0,8 ml);
    • Motilium (10 mg);
    • Klacid (125 mg/5 ml);
    • Vancomicină (500 mg);
    • Lekoklar (500 mg);
    • Gefitinib (250 mg);
    • Duloxetine Zentiva (60 mg);
    • Efavirenz/Emtricitabină/Tenofovir disoproxil Zentiva (600 mg/200 mg/245 mg);
    • Talliton (6,25 mg, 12,5 mg, 25 mg);
    • Hycamtin (1 mg);
    • Lenalidomidă Sandoz (5 mg);
    • Lenalidomide (5 mg, 10 mg, 15 mg, 25 mg);
    • Sunitinib Sandoz (12,5 mg, 25 mg, 50 mg);
    • Rawel SR (1,5 mg);
    • Egilok (50 mg, 100 mg);
    • Virolex (250 mg);
    • Zinnat (125 mg/5 ml).

    APMGR solicită guvernului să reevalueze reglementările actuale privind prețurile medicamentelor, pentru a evita extinderea crizei și pentru a asigura pacienților acces la tratamente esențiale.

Citeste mai mult

Educație

Botoșani: Peste 400 de elevi au absentat de la prima probă a simulării examenului de bacalaureat 2025.

Publicat

Publicitate

Astăzi, 24 martie 2025, s-a desfășurat prima probă a simulării probelor scrise din cadrul examenului de bacalaureat 2025, la disciplina Limba și literatura română.

Din totalul celor 2583 de elevi înscriși, 2170 de elevi au fost prezenți, iar 413 elevi au absentat.

Lucrările vor fi evaluate folosindu-se platforma de evaluare digitalizată.

Rezultatele se vor comunica individual în data de 8 aprilie 2025. Ele vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ, pentru stabilirea unor măsuri care au scopul de a îmbunătăți performanțele școlare, în perspectiva examenelor din vara acestui an.

Rezultatele obținute la simulare nu se trec în catalog, cu excepția cazurilor în care există solicitări scrise în acest sens.

Cei mai mulți absenți sunt de la învățământul seral/ frecvență redusă.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Motanul Costică, adus cu lăbuțele pe pâmânt de pompierii botoșăneni. Poveste cu final fericit

Publicat

Publicitate
Pompierii botoșăneni au avut parte , luni, de o misiune cu totul specială. Speriat și obosit după ce și-a petrecut toată dimineața într-un castan, la aproximativ 12 metri înălțime. Așa a fost găsit un motan de pompierii militari, chemați să îl coboare din copac.
Disperată că nu își poate salva singură pisoiul, proprietara acestuia a cerut ajutorul salvatorilor, care au răspuns prompt.
Folosind o scară, pompierii militari din cadrul Detașamentului Botoșani au reușit să ajungă la motan care, chiar dacă era speriat, s-a lăsat prins.
Câteva minute mai târziu, Costică a ajuns în brațele stăpânei.
Întâmplarea a avut loc astăzi, pe strada Dimitrie Brândză din municipiul Botoșani.

Citeste mai mult

Eveniment

Cutremur în zona Vrancea cu magnitudinea 3,9. Cel mai puternic cutremur din ultimele 6 luni a fost la Buzău

Publicat

Publicitate

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a revizuit de la 4 la 3,9 magnitudinea cutremurului produs luni dimineața, la ora 10:14, în județul Vrancea, zona seismică Vrancea.

De asemenea, adâncimea la care s-a produs seismul a fost revizuită de la 140 km la 129 km.

Conform noilor date publicate de INCDFP, cutremurul a avut loc în apropierea următoarelor orașe: 37 kilometri vest de Focșani, 62 km nord de Buzău, 73 km est de Sfântu-Gheorghe, 85 km est de Brașov, 95 km sud-vest de Bârlad, 97 km sud de Bacău și , 99 km nord-est de Ploiești

De la începutul lunii martie, în România s-au produs 24 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 3,9.

Cel mai puternic cutremur din 2024, cu o magnitudine de 5,4, a avut loc în județul Buzău în data de 16 septembrie. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending