Connect with us

Eveniment

DRAGOBETE 2024: Ziua de 24 februarie, sărbătoarea iubirii la români, marchează în tradiţia românească începutul primăverii

Publicat

Publicitate

Dragobetele este sărbătorit la finalul lunii februarie, în așteptarea primăverii. Sărbătoarea iubirii la români, din 24 februarie, marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog, relatează alba24.ro.

Odată cu natura, reînvie şi iubirea.

În trecut, sărbătoarea era specifică îndeosebi zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea). Are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie.

Tot în funcţie de regiune, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, ”Logodna sau însoţitul paserilor”.

Legenda: Dragobetele – fiul Babei Dochia

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

El este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Publicitate

Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii şi dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele româneşti.

Cunoscut şi sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, ce sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor.

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

”Dragobetele sărută fetele!” – tradiții

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri şi prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

În dimineaţa zilei de Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii.

Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se ţineau de jocuri şi de poveşti. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieţii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste.

Dragobetele – superstiții

În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e ”născută din surâsul zânelor” (”apa zânelor”), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

După-amiaza, toată suflarea (atât cei care făceau parte dintr-un cuplu, cât şi cei singuri) petrecea, juca sau cânta, fiindcă se credea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Uneori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vară.

Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbaţii erau atenţi să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar fi mers bine.

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele – obiceiuri

În Mehedinţi, exista obiceiul numit ”zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor.

Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece exista credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe cei gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, oamenii nu munceau, dar îşi făceau curăţenie prin case.

Cele care lucrau erau fetele mai îndrăzneţe, care chiar îşi doreau să fie ”pedepsite” de Dragobete. Chiar dacă mai ”pedepsea” femeile, se considera că Dragobetele ocrotea şi purta noroc tinerilor, în general, şi îndrăgostiţilor, în mod special.

De la această sărbătoare nu lipseau nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuia să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Se spunea, totodată, că cei ce participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

MAE: Atenționare de călătorie – Posibile perturbări ale transportului rutier, feroviar și aeronautic în nordul Angliei și Țării Galilor

Publicat

Publicitate

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în zona de nord a Angliei și a Țării Galilor asupra riscului ridicat de perturbări ale transportului rutier, feroviar și aeronautic pentru data de 4 august, în contextul condițiilor meteorologice nefavorabile (furtuna Floris).

MAE recomandă cetățenilor români să verifice în permanență comunicările oficiale ale companiilor de transport, precum și pagina de Internet a autorității meteorologice locale Met Office (https://www.metoffice.gov.uk).

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Manchester: 00441612360478; 00441612369687; 00441612371546; 00441612375513; 00441612368995; 00441619234947, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de permanență al oficiului consular: 00447535604342.

MAE recomandă consultarea paginilor de Internet https://mae.ro și https://manchester.mae.ro/. AGERPRES

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Patriarhul României: Rostul lucrării social-filantropice a creștinului nu este cultivarea imaginii sale în lume, ci a iubirii

Publicat

Publicitate

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a subliniat, duminică, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale, că rostul activității social-filantropice a creștinului este cultivarea iubirii, nu cultivarea imaginii personale, relatează basilica.ro.

Patriarhul României a explicat, în cuvântul de învățătură, că binele trupesc este precedat de binele sufletesc și că înainte de a fi hrăniți cu cele materiale, avem nevoie de hrană pentru suflet.

„Așadar, Domnul oferă celor veniți la El mai întâi hrană pentru suflet, vindecare de boli și apoi hrană pentru trup. Iisus le-a vorbit mai întâi mulțimilor adunate despre taina dobândirii vieții veșnice, prin credință, apoi i-a vindecat pe bolnavii aduși la El, și după aceea le-a spus ucenicilor, care L-au rugat să dea drumul mulțimilor să meargă să își cumpere mâncare din sate, «dați-le voi să mănânce», iar ei au spus că au doar cinci pâini și doi pești”, a spus Preafericirea Sa.

Sufletul se hrănește cu Cuvântul lui Dumnezeu

„Primul adevăr al Evangheliei de astăzi este acesta: trebuie să ne hrănim mai întâi sufletul cu ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu și să cerem de la Hristos vindecare sufletească și trupească”, a adăugat Patriarhul României.

Cuvântul lui Dumnezeu este hrana de care are nevoie omul, ca „ființă rațională, liberă și iubitoare, compusă din suflet și trup. Trupul se hrănește din produsele materiale, iar sufletul se hrănește cu ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu, a Evangheliei vieții veșnice”.

Publicitate

Dumnezeu a sădit în noi dorul după veșnicie, așa cum ne învață Sfânta Scriptură.

„Omul este creat după lui Dumnezeu, cel veșnic viu. Aici este toată taina identității persoanei umane, că este creată după chipul Persoanelor Divine ale Sfintei Treimi, veșnic vii și ca atare, omul este chemat la viață veșnică, pentru că este creat după chipul Dumnezeului celui Veșnic”, a mai spus Părintele Patriarh.

Patriarhul României a slujit duminică 3 august, la Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale din București. Foto: Ziarul Lumina

Biserica întreagă trebuie să aibă grijă de cei aflați în nevoi

Mântuitorul arată, prin minunea săvârșită, că distinge, dar nu desparte hrana sufletească de cea ce trupească.

Mai mult, suntem datori să avem grijă de cei aflați în dificultate.

„Al doilea adevăr pe care îl învățăm din Evanghelia de astăzi este acela că Domnul distinge, dar nu desparte hrana duhovnicească de cea trupească. El acordă prioritate hranei sufletești, dar nu uită că omul este și trup care nu trebuie neglijat, ci îngrijit. Învățăm din acest episod că ucenicii lui Hristos și, deci, Biserica întreagă trebuie să aibă grijă de cei flămânzi, însetați sau aflați în nevoi”, a menționat Patriarhul României.

Creștinii îi urmează lui Hristos atunci când aduc daruri la biserică, „spre binecuvântare și împărțire, pe lângă pâinile pentru Euharistie și alimente pentru cei săraci și bolnavi. Așa s-a dezvoltat, deodată cu Liturghia euharistică, și filantropia socială. Împreună cu rugăciunea comună din biserică, s-a organizat și fapta cea bună. Prin urmare, opera de caritate a Bisericii își are rădăcina în iubirea milostivă a lui Dumnezeu arătată oamenilor în și prin Iisus Hristos”.

Comuniune sufletească, nu falsă siguranță materială

Ce sunt cuvintele Mântuitorului pentru noi?

„Ceea ce spus Iisus nu sunt simple informații, ci legătură vie, relație cu Dumnezeu cel Viu, de aceea izvorăsc bucurie și daruri multe, care hrănesc sufletul omului cu sensuri sau înțelesuri duhovnicești, care sunt cuprinse tainic în Sfânta Euharistie, așa cum sunt cuprinse tainic și în Sfânta Scriptură”, răspunde Patriarhul României.

O a treia învățătură desprinsă din Evanghelia de azi este aceea că Hristos nu dorește să creeze o falsă siguranță, bazată pe acumularea de materie, ci vrea comuniunea între oameni și Dumnezeu.

„Adevărata minune este săvârșită de Hristos pentru a fi cultivată nu falsa siguranță, ci comuniunea de iubire între Dumnezeu și oameni, precum și dărnicia oamenilor față de cei nevoiași”, a spus Patriarhul Daniel.

Din acest motiv, „rostul lucrării social-filantropice a creștinilor nu este cultivarea egoistă a imaginii lor individuale în societate, ci ei cultivă iubirea milostivă în sufletele lor pentru a deveni mâinile iubirii milostive a lui Hristos spre ajutorarea oamenilor aflați în nevoi”.

Citeste mai mult

Eveniment

Wizz Air cedează presiunii clienților: Procedură schimbată oficial

Publicat

Publicitate

Compania aeriană Wizz AirWizz Air a schimbat o procedură, după sesizări ale clienților. Este vorba despre o practică comercială problematică. Centrul European al Consumatorilor din România a intervenit în urma mai multor reclamații, scrie alba24.ro

Problema era că atunci când un client român upgrada la un abonament superior Wizz Discount. Noul pachet păstra termenul de valabilitate al celui vechi în loc să înceapă o perioadă nouă de un an, scrie Mediafax.

Dacă cineva făcea upgrade-ul cu 3 zile înainte de expirarea abonamentului vechi, cel nou dura doar 3 zile, deși plătea câteva sute de euro pentru el.

Centrul European al Consumatorilor din România a sesizat compania maghiară despre această neconformitate, care afecta financiar consumatorii români. După câteva luni de discuții, Wizz Air a recunoscut problema și a ajustat sistemul de calculare a valabilității noilor pachete.

Compania va anunța în scris toți consumatorii afectați despre schimbarea politicii de discount.

Sebastian Hotca, președintele interimar al ANPC, consideră că deschiderea companiei către remediere voluntară este un semnal pozitiv pentru întreg sectorul aviatic.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Preot nou în Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Ionășeni. Rugăciune și lacrimi la ceremonia de învestire, oficiată de părintele protopop Petru Fercal

Publicat

Publicitate

Duminică, Biserica din Ionășeni a devenit altar de lacrimi și bucurie, găzduind un moment de înaltă trăire duhovnicească, ceremonia de învestire a noului preot paroh, părintele Dorin-Liviu Onciuleanu. A fost o zi în care sufletele credincioșilor s-au împărțit între recunoștința față de părintele Claudiu-George Crupă, cel care le-a fost păstor cu jertfelnicie timp de șase ani, și emoția primirii noului slujitor al altarului. Ceremonia, oficiată în prezența părintelui protopop Petru Fercal, a adunat o mulțime impresionantă de credincioși, care au umplut biserica de rugăciune și lacrimi, dând mărturie despre unitatea și statornicia acestei obști.

Popasul duhovnicesc a debutat cu slujba Paraclisului Maicii Domnului, un moment de adâncă smerenie și recunoștință, care a pregătit sufletele pentru evenimentul solemn al instalării noului păstor de suflete. Într-un an cu o semnificație aparte, când biserica din Ionășeni sărbătorește un secol de la sfințirea sa, Dumnezeu a rânduit ca această comunitate să primească un nou slujitor, hotărât să continue misiunea începută cu jertfelnicie de înaintași.

Părintele Claudiu-George Crupă, cel care a purtat cu dragoste și jertfelnicie grija acestei parohii în ultimii ani, a rostit un cuvânt emoționant, mulțumind enoriașilor pentru tot sprijinul, dragostea și osteneala împreună-lucrătoare:

„Tot ceea ce s-a realizat aici, fie că vorbim de clopotnița sfințită recent, fie de lucrările administrative și gospodărești, este rodul credinței și al jertfelniciei dumneavoastră. Vă mulțumesc pentru că ați fost mereu alături, la bine și la greu”, a spus părintele Claudiu.

Proiecte de suflet, precum clopotnița parohială, visată de generații întregi și sfințită în acest an centenar de către ÎnaltPreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, au pecetluit legătura indestructibilă dintre trecut și prezent, între rugăciunea străbunilor și nădejdea urmașilor.

Părintele Dorin-Liviu Onciuleanu și misiunea în slujba comunității

Publicitate

Cu emoție și responsabilitate, Părintele Protopop Petru Fercal a înmânat noului preot, Părintele Dorin-Liviu Onciuleanu, simbolic, Sfânta Cruce, Evanghelia și cheia bisericii, semne ale slujirii și ale purtării de grijă pentru sufletele încredințate.

„Venirea Părintelui Dorin-Liviu aici, la Ionășeni, nu este o simplă schimbare administrativă, ci o chemare a Domnului. În acest an binecuvântat, când biserica voastră împlinește 100 de ani, Dumnezeu vă trimite un păstor tânăr, dornic să continue drumul început de Părintele Claudiu.”, a spus părintele protopop.

La rândul său, Părintele Dorin-Liviu Onciuleanu a mărturisit, cu smerenie, că primește această misiune cu inima deschisă și cu dorința de a sluji credincioșii cu aceeași dragoste și jertfelnicie care au caracterizat mereu această parohie.

„Mă încredințez în rugăciunile frățiilor voastre și vă asigur că voi căuta, cu ajutorul lui Dumnezeu și povățuit de Sfinții Împărați Constantin și Elena, să păstoresc această comunitate cu devotament, așa cum au făcut-o înaintea mea vrednicii slujitori ai acestui altar”, a spus părintele Dorin, care a slujit înainte în Parohia Coștiugeni

Un an al împlinirilor duhovnicești

Anul 2025 rămâne înscris adânc în istoria Ionășeniului: un veac de la sfințirea bisericii, finalizarea și sfințirea clopotniței, zvonița care va răsuna peste generații și investirea unui nou preot paroh. Fiecare dintre aceste momente nu este întâmplător, ci poartă amprenta proniei divine, care veghează asupra acestui colț de rai al Botoșaniului.

La final, cum se obișnuiește, a urmat o agapă frățească, cu bucate de post, pentru a marca momentul unui nou început pentru comunitatea creștină din Ionășeni.

 

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending