Connect with us

Eveniment

DRAGOBETE 2024: Ziua de 24 februarie, sărbătoarea iubirii la români, marchează în tradiţia românească începutul primăverii

Publicat

Publicitate

Dragobetele este sărbătorit la finalul lunii februarie, în așteptarea primăverii. Sărbătoarea iubirii la români, din 24 februarie, marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog, relatează alba24.ro.

Odată cu natura, reînvie şi iubirea.

În trecut, sărbătoarea era specifică îndeosebi zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea). Are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie.

Tot în funcţie de regiune, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, ”Logodna sau însoţitul paserilor”.

Legenda: Dragobetele – fiul Babei Dochia

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

El este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Publicitate

Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii şi dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele româneşti.

Cunoscut şi sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, ce sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor.

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

”Dragobetele sărută fetele!” – tradiții

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri şi prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

În dimineaţa zilei de Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii.

Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se ţineau de jocuri şi de poveşti. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieţii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste.

Dragobetele – superstiții

În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e ”născută din surâsul zânelor” (”apa zânelor”), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

După-amiaza, toată suflarea (atât cei care făceau parte dintr-un cuplu, cât şi cei singuri) petrecea, juca sau cânta, fiindcă se credea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Uneori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vară.

Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbaţii erau atenţi să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar fi mers bine.

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele – obiceiuri

În Mehedinţi, exista obiceiul numit ”zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor.

Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece exista credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe cei gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, oamenii nu munceau, dar îşi făceau curăţenie prin case.

Cele care lucrau erau fetele mai îndrăzneţe, care chiar îşi doreau să fie ”pedepsite” de Dragobete. Chiar dacă mai ”pedepsea” femeile, se considera că Dragobetele ocrotea şi purta noroc tinerilor, în general, şi îndrăgostiţilor, în mod special.

De la această sărbătoare nu lipseau nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuia să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Se spunea, totodată, că cei ce participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Ministerul Educației selectează profesori pentru „Școala din spital”

Publicat

Publicitate

Ministerul Educației și Cercetării a anunțat, luni, lansarea apelului pentru acest an privind selecția cadrelor didactice pentru programul ‘Școala din spital’.

Apelul este deschis cadrelor didactice care predau sau doresc să predea în spital în educația timpurie – educator/educatoare, profesor pentru educație timpurie; în învățământul primar – învățător/învățătoare, profesor pentru învățământ primar; în învățământul gimnazial – profesor; în învățământul liceal și profesional – profesor, profesor – instruire practică.

‘Înscrierea se face exclusiv electronic, iar depunerea candidaturilor se realizează pe tot parcursul anului calendaristic. Lista candidaților declarați admiși/respinși este publicată în maximum trei luni de la înscriere, pe pagina web a Ministerului Educației și Cercetării, www.edu.ro, secțiunea ‘Concursuri”, a anunțat MEC, pe Facebook. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO: Un incendiu a izbucnit, luni, într-o gospodărie din localitatea Românești din cauza unui coș de fum neprotejat termic

Publicat

Publicitate

Un incendiu s-a produs, astăzi, într-o gospodărie din localitatea Românești. Acoperișul unei case a fost cuprins de flăcări, cel mai probabil, din cauza unui coș de fum neprotejat termic față de materialele combustibile.

La caz a ajuns, în cel mai scurt timp, un echipaj din cadrul Gărzii de Intervenție Ștefănești, cu o autospecială de stingere. Pompierii au constatat că ardea acoperișul casei, pe o suprafață de aproximativ 80 de metri pătrați, existând pericolul de propogare a flăcărilor la întreaga locuință, dar și la alte două construcții. Pentru stingerea incendiului și înlăturarea efectelor salvatorii au acționat aproximativ trei ore.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu ce poate apărea pe timpul exploatării coşurilor și a burlanelor de evacuare a fumului, trebuie adoptate următoarele măsuri:

– verificarea coşurilor / burlanelor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.);

– păstrarea distanţei dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului;

– îngroșarea zidăriei coşului la trecerea prin planşee, lăsându-se un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;

Publicitate

– tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul detectării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);

– curățarea periodică a coșurilor de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

În continuare, pompierii militari rămân mobilizați, 24 de ore din 24, pentru gestionarea operativă a situaţiilor de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical specializat persoanelor aflate în dificultate.

Evenimentele înregistrate la nivel județean rămân în atenția Centrului Operațional, pentru dispunerea imediată a măsurilor menite să asigure optimizarea misiunilor de răspuns orientate spre salvarea de vieți.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro.

Citeste mai mult

Eveniment

Ministrul Muncii propune impozitarea progresivă. Majorarea impozitelor a afectat în special românii cu venituri mici

Publicat

Publicitate

Ministrul Muncii, Florin Manole, a readus în discuție posibilitatea introducerii impozitării progresive, în contextul în care majorarea impozitelor pe proprietate a afectat în special românii cu venituri mici. „Singura soluție este impozitarea progresivă”, a spus Florin Manole, în cadrul unei intervenții la Digi24, scrie alba24.ro

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat la Digi24 că majorarea impozitelor pe proprietate s-a resimțit cel mai puternic în rândul persoanelor cu venituri reduse. Acesta a precizat că problema reală nu este impactul asupra familiilor cu venituri mari, ci efectul disproporționat asupra celor cu resurse financiare limitate.

În acest context, ministrul a reiterat necesitatea introducerii impozitării progresive, pe care o consideră o soluție aplicată „în orice țară civilizată din Uniunea Europeană”.

„Este soluția pentru a nu pune presiune egală pe cei cu venituri mici și pe cei cu venituri mari. (…) Nu se exclud. Pentru că sunt și companii de stat cu profituri foarte bune. E oficial asta. Sunt și companii cu cifre îngrozitoare și asta este o o problemă reală. Sunt și zone în care colectăm, zone în care nu colectăm TVA. Deci, într-adevăr, inclusiv în zona de muncă, inspecția muncii trebuie să fie și mai activă decât a fost până acum și să găsească, acolo unde e cazul, mai multe nerespectări ale legii și să le sancționeze. Au crescut amenzile pentru munca la negru și e bine că au crescut și trebuie să crească atunci când se încalcă legea. Inclusiv pentru dreptul antreprenorilor care lucrează cinstit și care au de la cei care nu lucrează cinstit o concurență neloială. Deci e foarte important să existe într-adevăr și această mână forte a aplicării legii de către stat”, a spus ministrul.

Potrivit lui Florin Manole, impozitarea progresivă „are în spate rapoarte ale Comisiei Europene, ale Băncii Mondiale și analize care arată cât de mulți bani am putea colecta în plus. Este extrem de importantă”, a mai spus acesta.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

O nouă promoție de agenți de poliție a fost încadrată la IPJ Botoșani

Publicat

Publicitate

Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani și-a mărit efectivele cu 27 de agenți de poliție, absolvenți ai Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina, promoția ianuarie 2026. Noii polițiști au fost încadrați după ce au depus jurământul de credință, marcând astfel începutul carierei lor în slujba legii.

Repartizarea acestora s-a realizat în funcție de mediile obținute, specializarea urmată în timpul școlarizării și nevoile operative ale unităților din județ. Totodată, conducerea IPJ Botoșani a avut în vedere consolidarea structurilor cu deficit de personal și creșterea gradului de siguranță a cetățenilor.

Noii agenți își vor desfășura activitatea pe funcțiile vacante existente, contribuind la întărirea capacității de intervenție a poliției botoșănene.

Reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani le-au urat bun venit noilor colegi și mult succes în cariera de polițist, subliniind importanța profesionalismului, integrității și dedicării față de comunitate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending