Connect with us

Eveniment

DRAGOBETE 2024: Ziua de 24 februarie, sărbătoarea iubirii la români, marchează în tradiţia românească începutul primăverii

Publicat

Publicitate

Dragobetele este sărbătorit la finalul lunii februarie, în așteptarea primăverii. Sărbătoarea iubirii la români, din 24 februarie, marchează începutul anului agricol, momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog, relatează alba24.ro.

Odată cu natura, reînvie şi iubirea.

În trecut, sărbătoarea era specifică îndeosebi zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea). Are dată fixă de celebrare în fiecare localitate, dar variabilă de la o regiune la alta, fie la 24 sau 28 februarie, fie la 1 sau 25 martie.

Tot în funcţie de regiune, sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, ”Logodna sau însoţitul paserilor”.

Legenda: Dragobetele – fiul Babei Dochia

Zeu al dragostei în Panteonul românesc, Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.

El este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Publicitate

Echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day sau Ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii şi dragostei, obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în multe din satele româneşti.

Cunoscut şi sub numele de Dragomir, Dragobetele este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, ce sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor, românii au transfigurat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ”zânul dragostei”, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor.

A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ”se logodesc” în această zi.

”Dragobetele sărută fetele!” – tradiții

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri şi prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ”Dragobetele sărută fetele!”.

În dimineaţa zilei de Dragobete, înveşmântaţi în straie de sărbătoare, flăcăii şi fetele se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii.

Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei, unde se ţineau de jocuri şi de poveşti. Însă, dacă vremea era prielnică, porneau în cete, cântând, către pădure sau prin luncile din apropiere, unde băieţii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete şi tămâioasă, flori de primăvară şi plante miraculoase, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi la descântece de dragoste.

Dragobetele – superstiții

În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e ”născută din surâsul zânelor” (”apa zânelor”), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu erau zăpadă şi fragi, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

Simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

După-amiaza, toată suflarea (atât cei care făceau parte dintr-un cuplu, cât şi cei singuri) petrecea, juca sau cânta, fiindcă se credea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. Uneori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, pentru a le merge bine peste vară.

Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot restul anului, în timp ce bărbaţii erau atenţi să nu le supere pe femei, pentru că altfel nu le-ar fi mers bine.

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele – obiceiuri

În Mehedinţi, exista obiceiul numit ”zburătorit”, potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor.

Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile. Nu de puţine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevărate, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

Sărbătoarea dragostei era socotită de bun augur pentru treburile mărunte, însă nu şi pentru cele mai importante. Deoarece exista credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe cei gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, oamenii nu munceau, dar îşi făceau curăţenie prin case.

Cele care lucrau erau fetele mai îndrăzneţe, care chiar îşi doreau să fie ”pedepsite” de Dragobete. Chiar dacă mai ”pedepsea” femeile, se considera că Dragobetele ocrotea şi purta noroc tinerilor, în general, şi îndrăgostiţilor, în mod special.

De la această sărbătoare nu lipseau nici cei mai în vârstă, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuia să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Se spunea, totodată, că cei ce participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Durere fără margini: Trei fetițe din Botoșani au rămas fără mamă, povară greu de dus pentru o bunică bolnavă. Apel emoționant. Care a fost ultima rugăminte

Publicat

Publicitate

Durere fără margini după ce Alina Mirela Roșca, o mamă a trei fete talentate din Botoșani, a decedat recent. Deși viața i-a fost dificilă, rămânând văduvă cu câțiva ani în urmă, femeia era cunoscută pentru optimismul și bunătatea sa.

Alina Mirela Roșca și-a dedicat întreaga viață sprijinirii fiicelor sale, participând la toate activitățile culturale și artistice în care acestea erau implicate. Una dintre ele a început să cânte de la o vârstă fragedă, iar mama a făcut tot posibilul să o ajute să se dezvolte și să se remarce.

Mariana Ichim Hodan, prietenă și apropiată a familiei, a relatat povestea Alinei într-o postare emoționantă pe Facebook:

„Aproape zilnic vedem, auzim cum oameni dragi cu care mai ieri ne întâlneam, pleacă dintre noi. Acum este cazul unei femei, despre care mi-e imposibil să vorbesc la trecut. Deși o ducea destul de greu, soțul ei fiind decedat de câțiva ani, ea nu avea decât zâmbet pe față și binedispunea pe toată lumea. Era veselă și se bucura de viață.
Dumnezeu a binecuvântat-o cu 3 fete, talentate și frumoase. Una dintre ele, a început să cânte de mică, iar mama ei a făcut imposibilul posibil să o ajute și să fie în rândul celor care se fac remarcate de timpuriu. Nu era spectacol, activitate cultural-artistică de la care să fi lipsit. A făcut tot, dar tot ce i-a stat în putință să le ajute pe fete să evolueze.
În acest scurt timp de când a aflat că are probleme de sănătate, o altă mămică cu care se împrietenise pentru că se tot întâlneau pe la activități artistice unde activau fetițele lor, a ținut aproape, vizitând-o zilnic și spunându-i vorbe de încurajare. De pe patul de spital, cu ultimele puteri, a rugat-o pe aceasta înainte de a intra în operație să se intereseze de fetele ei, dacă se va întâmpla ceva cu ea. Dându-și ultima suflare, ea era cu gândul la fetele ei, nu la ea.
Cu inima îndurerată vă îndemn să începem de pe acum să ne interesăm de fetele ei, care au rămas în grija unei bunici bolnave, cum putem fiecare și să nu rămânem indiferenți la ultima rugăminte a mamei Alina Mirela Roșca plecată dintre noi.
În Biserica Sf. Vasile din incinta Spitalului Județean Botoșani s-a pus o cutie unde se strâng atât bani pentru înmormântare cât și pentru cele 3 fete minore rămase orfane.
Dumnezeu s-o odihnească-n lumina raiului și să aibă grijă de cei rămași.”

Apel către comunitate

Fetele rămase orfane sunt acum în grija bunicii, care se confruntă și ea cu probleme de sănătate. Comunitatea este chemată să vină în sprijinul lor, contribuind la creșterea și educația acestora. Fondurile se pot dona la Biserica Sfântul Vasile din incinta Spitalului Județean Botoșani, atât pentru înmormântarea Alinei Mirela Roșca, cât și pentru susținerea fetelor minore.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Sfânta și dumnezeiasca Liturghie, punctul culminant al hramului Bisericii „Sfântul Antonie cel Mare”. Slujbă impresionantă cu sobor de preoți și zeci de credincioși

Publicat

Publicitate

Sărbătoarea hramului Bisericii „Sfântul Antonie cel Mare” din cartierul Rotunda al municipiului Botoșani a adunat și în acest an numeroși credincioși, veniți să participe la momente de aleasă trăire duhovnicească.

Evenimentele liturgice au debutat vineri seară, cu slujba Vecerniei Mari, oficiată de peste treizeci de preoți, într-o atmosferă de profundă rugăciune. Sărbătoarea a continuat sâmbătă, în ziua de prăznuire a Sfântului Antonie cel Mare, când în frumoasa biserică din cartierul Rotunda a fost săvârșită Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie de un sobor de preoți.

Alături de părintele paroh Dumitru Butnariuc au slujit părintele protosinghel Cristian Ferariu, de la Parohia „Sfinții Brâncoveni” Botoșani, părintele Mihail Radu Poleucă, de la Parohia Buda, comuna Copălău, părintele Marcel Popa, de la Parohia Răchiți și diaconul Adrian Dundev.

Biserica s-a dovedit neîncăpătoare pentru mulțimea credincioșilor care, an de an, sunt parcă tot mai numeroși la hramul acestui lăcaș de cult. Cler și credincioși au înălțat împreună rugăciuni către Dumnezeu, într-o slujbă de o frumusețe aparte, așa cum doar Sfânta Liturghie poate fi.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic al Seminarului Teologic „Sfântul Vasile cel Mare” din Iași, format din elevi ai clasei a XII-a, sub conducerea lui Iustin Crăciun, fiul fostului protopop Nicolae Crăciun, prezent, de asemenea, la slujba Vecerniei, unde a rostit cuvântul de învățătură.

După citirea Sfintei Evanghelii, cuvântul de învățătură a fost adresat credincioșilor de părintele Mihail Radu Poleucă, care a subliniat importanța luptei cu ispitele de tot felul, amintind de exemplul Sfântului Antonie cel Mare, care, prin credință și nevoință, a ieșit biruitor.

Publicitate

La finalul Sfintei Liturghii, părintele paroh Dumitru Butnariuc a vorbit despre progresul remarcabil realizat, de-a lungul anilor, în ceea ce privește înfrumusețarea bisericii, mulțumind credincioșilor pentru sprijinul constant și subliniind că toate s-au împlinit, în primul rând, cu ajutorul lui Dumnezeu. De asemenea, părintele paroh a adresat mulțumiri tuturor celor care, într-un fel sau altul, contribuie la misiunea frumoasă a acestei parohii.

„Nu este nevoie neapărat să mergem toți în mănăstire. Nu vom putea toți încăpea în mănăstire, deși poate ar fi loc pentru fiecare, dar nu vrea Dumnezeu asta de la noi. Putem să ne mântuim chiar și în parohie. Putem să ne mântuim chiar și având familie, având soție, având copii. Putem să ne mântuim chiar dacă avem un serviciu. Dar ceea ce trebuie să reținem este că trebuie să avem în același timp și o viață duhovnicească pe măsură ca să ne putem mântui. Adică să ne facem rugăciunile de dimineață, rugăciunile de seară, înainte de masă după masă, înainte de lucru după lucru și așa mai departe. Și nu în ultimul rând să încercăm să citim măcar câte un capitol din Noul Testament în fiecare zi, făcându-ne așadar un program simplu la îndemâna oricăruia de rugăciune, un program duhovnicesc și cu siguranță ne vom putea mântui”, a recomandat credincioșilor prezenți părintele Dumitru Butnariuc.

Scurt istoric al parohiei

Parohia cu hramul „Sfântul Cuvios Antonie cel Mare” a luat ființă în anul 1997, prin binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Daniel, desprinzându-se din Parohia „Sf. Trei Ierarhi” din Botoșani.

La 1 octombrie 2001, părintele Dumitru Butnariuc a fost numit preot paroh, prin transfer de la Parohia „Sfântul Proroc Ilie Tezviteanul” din Negreni, Protopopiatul Săveni. La data de 25 decembrie 2001, în prima zi de Crăciun, a fost săvârșită pentru prima dată Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în mijlocul credincioșilor acestei parohii.

Prin grija părintelui protopop Lucian Leonte și a părintelui Marian Timofte, actual consilier administrativ al Arhiepiscopiei Iașilor, parohia „Sfântul Antonie” a primit, ca donație din partea Parohiei „Sfânta Treime” Botoșani, o capelă de lemn, care a fost reansamblată în cartierul Rotunda.

Începând cu anul următor, au fost demarate procedurile pentru obținerea autorizației de construire a bisericii din zid. Lucrările au început la 24 mai 2004, iar sfințirea locului și punerea pietrei de temelie au avut loc la 25 septembrie, fiind oficiate de părintele protopop Lucian Leonte, delegat al IPS Daniel.

Biserica „Sfântul Antonie cel Mare și Sfântul Pantelimon” a crescut an de an prin rugăciunile comune ale credincioșilor și ale preotului păstor, devenind, prin contribuția financiară a enoriașilor și prin munca neobosită a slujitorilor de la altar, un adevărat colț de rai, cu atât mai mult de când pictura bisericii a fost desăvârșită.

Citeste mai mult

Eveniment

Nova Apaserv Botoșani: Atenționare privind riscul de îngheț al contoarelor de apă în sezonul rece

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani aduce la cunoștința utilizatorilor săi faptul că, în contextul temperaturilor scăzute care s-au instalat în această perioadă, există un risc crescut de îngheț al contoarelor de apă și al instalațiilor aferente branșamentelor.

Pentru prevenirea avariilor și a disfuncționalităților în alimentarea cu apă potabilă, recomandăm utilizatorilor să ia următoarele măsuri de protecție a căminelor de branșament:

să verifice dacă capacul căminului este bine închis și etanș, fără fisuri sau spații care permit pătrunderea aerului rece;

să asigure izolarea termică a căminului și a contorului, folosind materiale precum polistiren, vată minerală, sau alte materiale termoizolante (fără a afecta citirea contorului);

să evite depozitarea de apă în cămin și să mențină zona uscată și curată;

în perioadele cu ger prelungit, să verifice periodic starea contorului și a instalației;

Publicitate

să nu folosească surse de foc deschis sau dispozitive improvizate pentru încălzirea căminului, deoarece acestea pot produce incendii sau deteriorări ale instalației

Menționăm că avariile produse ca urmare a înghețului contoarelor sau a instalațiilor interioare de branșament sunt în responsabilitatea consumatorilor, conform legislației în vigoare.

S.C. Nova Apaserv S.A. face apel la responsabilitatea tuturor utilizatorilor pentru respectarea măsurilor menționate, în vederea asigurării continuității serviciului de alimentare cu apă pe durata sezonului rece.

Citeste mai mult

Eveniment

Premierul Ilie Bolojan, astăzi la Botoșani: Intâlnire cu primarii, de la ora 12.30, la Casa Lux

Publicat

Publicitate

Premierul României, Ilie Bolojan, este prezent astăzi la Botoșani, după periplul de ieri din județul Iași. Potrivit informațiilor disponibile, șeful Guvernului va avea o întâlnire cu primarii din județul Botoșani la pensiunea Casa Lux, eveniment programat să înceapă în jurul orei 12:30.

Vizita are loc într-un context politic interesant, după episodul tensionat de ieri din Iași, unde mai mulți primari PSD ar fi refuzat să se întâlnească cu premierul și să participe la discuții. Rămâne de văzut care va fi atmosfera de astăzi și câți dintre edilii din Botoșani vor lua parte la întâlnire.

Întâlnirea de la Casa Lux este așteptată să aducă în discuție problemele administrațiilor locale și reforma lui Bolojan , dar și proiectele de infrastructură și prioritățile comunelor din județ, într-un moment în care relația dintre Guvern și autoritățile locale rămâne esențială pentru accesarea fondurilor și implementarea investițiilor, dar este și extrem de tensionată după majorea taxelor și impozitelor locale.

Întâlnirea ar putea fi urmată și de declarații publice, în funcție de desfășurarea discuțiilor și de mesajele pe care premierul va dori să le transmită din Botoșani.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending