Connect with us

Eveniment

DRAGOBETE 2022: Ziua de 24 februarie, sărbătoarea iubirii la români, marchează în tradiţia românească începutul primăverii

Publicat

Publicitate

Dragobetele este identificat cu zeul dragostei în mitologia romană, Cupidon, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. Sinonim cu Năvalnic, este asemuit cu un flăcău frumos care umblă prin pădure şi sărută fetele, amintește alba24.ro. Dragobetele sau sărbătoarea dragostei la români este în fiecare an, pe 24 februarie. Marchează în tradiţia românească începutul primăverii, iar data de 24 februarie nu este întâmplător aleasă, aceasta însemnând începutul anului agricol.

De altfel, simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

Dragobete, numit şi Cap de Primăvară, era sărbătorit, în funcţie de zona etnografică, în una din zilele de la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie. După legendă, el este fiul Babei Dochia şi reprezintă, în opoziţie cu aceasta, principiul pozitiv.

Dragobete 2022 – credințe populare
În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Sărbătoarea are dată fixă de celebrare în acelaşi sat, dar variabilă de la zonă la zonă (24 şi 28 februarie; 1 şi 25 martie).

Publicitate

În funcţie de regiune, Dragobetele se mai numeşte „Cap de primăvară”, „Sântion de primăvară”, „Ioan Dragobete”, „Drăgostiţele”, „Năvalnicul”, „Logodna sau însoţitul paserilor”. Sărbătoarea este specifică zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea).

Pe plaiurile româneşti, Dragobetele, care păstrează unele atribuţii ale zeului dragostei în mitologia romană, Cupidon, este patron al dragostei şi bunei dispoziţii.

Dragobete 2022 – tradiții
În aproape toate zonele ţării, dacă ziua era frumoasă, tinerii se adunau în cete şi ieşeau la pădure hăulind şi chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii.

Din zăpada netopită până la Dragobete fetele şi nevestele tinere îşi făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

Fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiţi pe parcursul întregului an.

În această zi, se auzea pretutindeni zicala: „Dragobetele sărută fetele”. Considerând că sărutul în ziua de Dragobete este de bun augur, fetele se lăsau şi chiar doreau să fie sărutate de băieţi.

În ziua de Dragobete, considerată, local, prima zi de primăvară, fetele şi băieţii se adunau în grupuri şi ieşeau hăulind şi chiuind în câmp, de unde adunau viorele şi tămâioare. Din zăpada netopită până atunci fetele şi nevestele tinere îşi făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

Dragobete 2022 – superstiții
Fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede.

În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada de Dragobete pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții.

În unele zone din țară, superstiția de Dragobete spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp.

De fapt, tot de Dragobete, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Dragobete 2022 – ziua veseliei

De Dragobete, tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui.

Oamenii trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

Femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soți.

La țară, gospodarii se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă ca Dragobete să nu-i pedepsească pentru că munceau, în loc să petreacă.

Dragobete 2022 – Zburătoritul

Conform tradiției, de Dragobete se organizează „zburătoritul”, un eveniment mult așteptat de fete și de băieți deopotrivă. Zburătoritul presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute. Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.

Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt nule.

Potrivit unei tradiții străvechi, de Dragobete gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină.

Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

Legenda lui Dragobete
Se spune că Dragobete ar fost fiul babei Dochia. Un tânăr frumos și voinic, acesta le aducea voiebună tuturor celor pe îi întâlnea. Apărea în visele tinerilor pentru a-i învăța tainele iubirii.

A fost înzestrat cu mai multe daruri de la ursitoare, încă de la naștere.

Primăvara care i-a oferit iubirea, iar vara i-a dat dulceața fructelor și căldura dragostei. Toamna i-a dăruit un fluier pentru a-i bucura pe oameni cu cântecele lui, iar iarna i-a dat straie albe, cu luciri de diamant.

Astfel, Dragobete reușea să seducă fiecare tânără care îi ieșea în cale. A devenit un simbol al dragostei și al iubirii, potrivit traditii-superstitii.ro.

Devenit tânăr fecior, Dragobete a mers în munți și a învățat despre plante și animale. Se spune că este stăpânul păsărilor și al plantelor.

După ce a murit, s-a transformat într-o plantă numită năvalnic. Aceasta apare primăvara în mai toate poienile și se folosește pentru descântece de dragoste și tratarea rănilor.

MESAJE de DRAGOBETE 2022

Sunt haioase și amuzante • romantice – pentru el sau ea de ziua îndrăgostiţilor la români • sincere de iubire pentru îndrăgostiți •  idei de felicitări și declarații de dragoste. AICI : mesaje Dragobete 2022 – Declarații de iubire.

Românii celebrează în fiecare an, pe 24 februarie, ziua iubirii, de Dragobete. Este momentul în care cei îndrăgostiţi au ocazia să-şi exprime şi să-şi dovedească sentimentele, prin cele mai interesante și neașteptate gesturi și declaraţii  de dragoste.

Cel mai uimitor lucru din lume este să privești pe cineva la care ții cu adevărat și să știi că simte același lucru pentru tine. Te iubesc românește de Dragobete!”
„Te port în minte și în suflet. Te simt în aerul pe care îl respir. Faci parte din mine. Pentru totdeauna. Te iubesc.”
„Am doi ochi care vor să te vadă, am două mâini ce vor sa te îmbrățișeze, am două buze ce vor să te sărute, dar am o singura inima ce bate numai pentru tine!”
„Dragostea nu are nevoie de cuvinte, ea vorbește prin priviri și atitudini. Vino să ne bucuram de iubire! E Dragobetele!”

FOTO: Gazeta de SUD

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Trei familii din Vorona, Vlădeni și Vârfu Câmpului au fost la un pas să rămână fără casă. Pompierii avertizează

Publicat

Publicitate

Curățați coșurile de fum: pericol de incendiu !

 

În ultimele ore, trei case din localitățile Poiana (comuna Vorona), Vârfu Câmpului și Mândrești (comuna Vlădeni) au fost în pericol după ce funinginea depusă pe pereții interiori ai coșurilor de fum s-a aprins.

 

Pompierii militari de Detașamentele Botoşani și Dorohoi, dar și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență au intervenit prompt și au stins flăcările înainte de a produce pagube materiale însemnate.

 

Publicitate

Vă reamintim faptul că în sezonul rece multe dintre incendii se produc din cauza coșurilor de fum defecte, necurățate de funingine sau neprotejate termic față de materialele combustibile din structura acoperișului.

 

Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile ale planșeului sau acoperișului (grinzi, astereală etc.).

 

✔ Curățați periodic coșurile de fum pentru eliminarea depunerilor de funingine care se pot aprinde sau pot obtura canalele de evacuare.

 

Tencuiți şi văruiți partea din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn).

 

Îngroșați zidăria coşului la trecerea prin planşee, lăsând un spaţiu între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului.

 

↔️ Păstrați distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului.

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul apostol, întâiul mucenic și arhidiacon Ștefan. A treia zi de Crăciun

Publicat

Publicitate

Făcându-se oarecând, întrebare, între saduchei, farisei şi elini, despre Domnul nostru Iisus Hristos, unii zicând că este prooroc, alţii că este înşelător, alţii că este Fiul lui Dumnezeu, fericitul acesta, întâi Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, a stat într-un loc înalt şi bine a vestit şi a mărturisit tuturor pe Domnul nostru Iisus Hristos. Şi a zis: „Bărbaţi fraţi, pentru ce s-au înmulţit răutatile voastre şi este tulburat tot Ierusalimul? Fericit este omul acela care crede şi nu se îndoieşte de Iisus Hristos, că El esle Cel ce a plecat cerurile şi S-a pogorât pentru păcatele noastre, Care s-a născut din Fecioara cea sfânta şi curata, aleasa, mai înainte de întemeierea lumii. Acesta neputinţele noastre le-a luat şi bolile noastre le-a purtat. Că pe cei orbi, i-a făcut să vadă, pe cei leproşi, i-a curăţit, dracii i-a gonit şi pe toţi ne-a mântuit”. Iar ei, auzind aceasta, se certau cu dânsul, grăind împotrivă. Şi, hulind pe Domnul cel propovăduit, l-au dus pe Ştefan la adunarea sfatului, la arhierei, că nu puteau sta împotriva înţelepciunii şi duhului care vorbea, precum scrie la Faptele Apostolilor. Şi au adus martori mincinoşi, care au zis: „Noi l-am auzit pe acesta grăind cuvinte de hulă împotriva Templului şi a Legii şi, că Iisus Nazarineanul va schimba obiceiurile pe care ni le-a dat Moise. Şi pe când îl învinuiau, cei din sobor au văzut faţa lui Ştefan strălucind, ca o faţă de înger. Şi, umplându-se de râvnă, Ştefan a adus împotriva lor cuvânt de mustrare, precum odinioara Ilie, zicând către dânşii: Oameni tari în cerbicie şi netăiaţi împrejur la inimă şi la urechi, voi pururea vă împotriviţi Duhului Sfânt; cum au făcut părinţii voştri, aşa faceţi si voi”. Iar ei, auzindu-l şi neputând suferi, s-au pornit cu nespusă mânie şi scrâşneau cu dinţii asupra lui. Dar, căutâd la cer, Ştefan a văzut slava lui Dumnezeu şi pe Iisus stând de-a dreapta slavei şi a zis: iată, văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu” (Fapte 7, 56). Şi, astupându-şi urechile, necredincioşii s-au aruncat asupra lui, l-au scos afară din cetate, şi-l ucideau cu pietre, pe când el se ruga pentru dânşii, zicând: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”. Şi, acestea zicând, a adormit. Sângele Mucenicilor este totdeauna o sămânţa care aduce roade. La uciderea lui Ştefan, era un tânăr, care păzea hainele ucigaşilor Mucenicului. Se numea Saul şi el se invoise la uciderea ce se făcea. Dar iată, rugăciunea şi sângele lui Ştefan au biruit în taina şi acest Saul, după ce s-a întâlnit cu Domnul, pe drumul Damascului, s-a făcut Sfântul şi marele nostru Apostol Pavel, Sângele Mucenicilor totdeauna lucreaza biruinţele Domnului.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Bucuria Nașterii Domnului a fost și în Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani. Rareș Prisacariu, colind impresionant

Publicat

Publicitate

Credincioșii Parohiei „Sfântul Gheorghe” din municipiul Botoșani s-au unit în duh de rugăciune în prima zi de Crăciun, pentru a cinsti Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Lăcașul de cult a fost împodobit nu doar prin straie și colinde, ci mai ales prin prezența numeroasă a celor veniți să trăiască bucuria sărbătorii „acasă”, în Biserică.

Sfânta Liturghie a fost oficiată în sobor de preotul paroh Dumitru Mateciuc, alături de părinții Grigore Diaconu și Aurel Chiroșcă. În cadrul slujbei, a fost citită Pastorala de Crăciun a Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care a subliniat importanța viețuirii creștine autentice, trăite în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii

„Iubit popor al lui Dumnezeu,

Ţelul vieţuirii creştine este unul foarte înalt, acela de a deveni, prin har, fii ai lui Dumnezeu-Tatăl, de a cuprinde în noi şi a trăi viaţa dumnezeiască, altfel spus, de a ajunge toţi „la măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos”. Este un ţel înalt şi mai presus de puterile noastre, la care ajungem însă începând de la cele mai mărunte şi neînsemnate aspecte ale vieţii noastre de zi cu zi.

Grija pe care se cade a o avea permanent este aceea de a petrece ziua fără de păcat. Aşa cum ne învaţă Cuviosul Sofronie Saharov, „dacă vom năzui în viaţa noastrăsă urmăm în fiecare clipă paza poruncilor lui Dumnezeu, iar în rugăciunile noastre să spunem: «Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta, în seara aceasta, în noaptea aceasta, fără de păcat a ne păzi noi», atunci acest «fără de păcat» va da putinţa Duhului Sfânt să vină în noi şi să ne descopere toată cunoaşterea lui Dumnezeu precum este” 

Să stăruim în rugăciune. Aceasta ne aşază în legătură personală şi vie cu Dumnezeu, Care coboară în sufletul nostru şi ne preface în „templu al Duhului Sfânt” . Trăim într-o lume care nu mai găseşte timp sau nu mai vrea să se roage. Tocmai de aceea, creştinii au această răspundere ca, rugându-se, să-şi lărgească inima pentru a cuprinde pe cât mai mulţi dintre semenii lor, dacă se poate, întreaga lume, cerând ca peste toţi să se reverse milostivirea lui Dumnezeu”, a spus ÎPS Teofan.

Publicitate

Vestea Nașterii Mântuitorului a fost împărtășită la strană de un grup de copii, coordonat de profesoara de religie Iuliana Melinte, care au adus colinde pline de emoție. Tradiția dăruirii a fost continuată de Moș Crăciun, care a poposit și anul acesta în mijlocul credincioșilor. Toți cei prezenți au primit daruri.

Rareș Prisacariu, copilul -minune din Botoșani, a participat la slujbă și ca slujitor la altar, iar la final, îmbrăcat în veșminte de ipodiacon, a impresionat publicul prin interpretarea duioasă a unui colind, aducând emoție și bucurie în inimile tuturor celor prezenți.

Citeste mai mult

Eveniment

FOTO&VIDEO: Sărbătoarea colindelor și a tradițiilor, la Căminul Cultural din comuna Nicșeni

Publicat

Publicitate

Căminul Cultural din comuna Nicșeni a fost, zilele acestea, gazda unei serbări deosebite, un eveniment plin de emoție, credință și bucurie, care a adunat laolaltă copii, părinți, bunici și invitați din localitate, dar și câțiva micuți din satul Dorobanți. Evenimentul a demonstrat, încă o dată, că tradițiile și valorile creștine sunt vii și transmise cu drag din generație în generație.

Nu este prima dată când la Nicșeni se organizează astfel de manifestări culturale. De-a lungul anilor, cu implicarea Consiliului Local și cu binecuvântarea preoților Șerban Iulian și Adăscăliței Dumitru, în comună au avut loc serbări de Crăciun, activități dedicate satului românesc, precum și evenimente speciale în cadrul cărora învățătorii și profesorii pensionari ai comunei au fost invitați și premiați pentru activitatea lor de-o viață.

La una dintre aceste serbări a fost invitat și părintele protopop Petru Fercal, împreună cu corul parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul”. Tot în anii anteriori s-au desfășurat activități cu caracter pro-viață și festivaluri de colinde, avându-l ca organizator pe profesorul George Brânzei, evenimente care au lăsat o amprentă puternică în viața comunității.

Serbarea din acest an a fost una cu totul specială. Copiii de grădiniță au fost pregătiți cu multă dăruire de doamna educatoare Burcă Maria, iar la Parohia Dorobanți, doamna preoteasă Șerban a coordonat un grup de copii care au interpretat colinde tradiționale. Un moment emoționant a fost cel în care fetița Bianca Sofronea a interpretat rolul Maicii Domnului, impresionând publicul prin sensibilitate și naturalețe.

Reușita evenimentului a fost girată de asistenta medicală din satul Nicșeni, Micșunica Bulboacă, un suflet cald și un glas de înger, care a mobilizat copiii și a contribuit la organizarea unei noi ediții memorabile. Evenimentul a fost sprijinit și de agenții economici locali, care au înțeles importanța susținerii activităților culturale din comunitate.

La programul artistic au participat numeroși săteni, cel mai vârstnic dintre aceștia fiind Moș Ioan, care a apreciat la superlativ prestația micuților. Acesta i-a îndemnat pe cei prezenți să se bucure și să fie recunoscători că Dumnezeu încă îngăduie să avem parte de un Crăciun liniștit, vestit de glasurile curate ale copiilor fericiți.

Publicitate

Comuna Nicșeni este cunoscută pentru bogăția tradițiilor populare, iar în preajma sărbătorilor de iarnă pot fi admirate obiceiuri străvechi ce încep din ajunul Crăciunului. Măștile, teatrele haiducești și costumele populare oferă un spectacol impresionant, specific acestei părți de țară.

Căminul Cultural din Nicșeni este, fără îndoială, un loc special, modern amenajat și dotat conform standardelor actuale, care poate deveni un adevărat centru al vieții culturale locale. În urma primelor discuții, se conturează ideea organizării unui concurs folcloric amplu, care să aducă pe scena din Nicșeni grupuri folclorice din toate colțurile județului Botoșani și chiar din zonele limitrofe. Prima ediție ar putea avea loc în luna decembrie 2026, transformând comuna Nicșeni într-un reper important pe harta culturală a zonei.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending