Connect with us

Eveniment

DRAGOBETE 2022: Ziua de 24 februarie, sărbătoarea iubirii la români, marchează în tradiţia românească începutul primăverii

Publicat

Publicitate

Dragobetele este identificat cu zeul dragostei în mitologia romană, Cupidon, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. Sinonim cu Năvalnic, este asemuit cu un flăcău frumos care umblă prin pădure şi sărută fetele, amintește alba24.ro. Dragobetele sau sărbătoarea dragostei la români este în fiecare an, pe 24 februarie. Marchează în tradiţia românească începutul primăverii, iar data de 24 februarie nu este întâmplător aleasă, aceasta însemnând începutul anului agricol.

De altfel, simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

Dragobete, numit şi Cap de Primăvară, era sărbătorit, în funcţie de zona etnografică, în una din zilele de la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie. După legendă, el este fiul Babei Dochia şi reprezintă, în opoziţie cu aceasta, principiul pozitiv.

Dragobete 2022 – credințe populare
În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Dragobetele este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

Sărbătoarea are dată fixă de celebrare în acelaşi sat, dar variabilă de la zonă la zonă (24 şi 28 februarie; 1 şi 25 martie).

Publicitate

În funcţie de regiune, Dragobetele se mai numeşte „Cap de primăvară”, „Sântion de primăvară”, „Ioan Dragobete”, „Drăgostiţele”, „Năvalnicul”, „Logodna sau însoţitul paserilor”. Sărbătoarea este specifică zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea).

Pe plaiurile româneşti, Dragobetele, care păstrează unele atribuţii ale zeului dragostei în mitologia romană, Cupidon, este patron al dragostei şi bunei dispoziţii.

Dragobete 2022 – tradiții
În aproape toate zonele ţării, dacă ziua era frumoasă, tinerii se adunau în cete şi ieşeau la pădure hăulind şi chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii.

Din zăpada netopită până la Dragobete fetele şi nevestele tinere îşi făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

Fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiţi pe parcursul întregului an.

În această zi, se auzea pretutindeni zicala: „Dragobetele sărută fetele”. Considerând că sărutul în ziua de Dragobete este de bun augur, fetele se lăsau şi chiar doreau să fie sărutate de băieţi.

În ziua de Dragobete, considerată, local, prima zi de primăvară, fetele şi băieţii se adunau în grupuri şi ieşeau hăulind şi chiuind în câmp, de unde adunau viorele şi tămâioare. Din zăpada netopită până atunci fetele şi nevestele tinere îşi făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

Dragobete 2022 – superstiții
Fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede.

În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada de Dragobete pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții.

În unele zone din țară, superstiția de Dragobete spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp.

De fapt, tot de Dragobete, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Dragobete 2022 – ziua veseliei

De Dragobete, tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui.

Oamenii trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.

Femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soți.

La țară, gospodarii se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă ca Dragobete să nu-i pedepsească pentru că munceau, în loc să petreacă.

Dragobete 2022 – Zburătoritul

Conform tradiției, de Dragobete se organizează „zburătoritul”, un eveniment mult așteptat de fete și de băieți deopotrivă. Zburătoritul presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute. Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.

Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt nule.

Potrivit unei tradiții străvechi, de Dragobete gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină.

Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

Legenda lui Dragobete
Se spune că Dragobete ar fost fiul babei Dochia. Un tânăr frumos și voinic, acesta le aducea voiebună tuturor celor pe îi întâlnea. Apărea în visele tinerilor pentru a-i învăța tainele iubirii.

A fost înzestrat cu mai multe daruri de la ursitoare, încă de la naștere.

Primăvara care i-a oferit iubirea, iar vara i-a dat dulceața fructelor și căldura dragostei. Toamna i-a dăruit un fluier pentru a-i bucura pe oameni cu cântecele lui, iar iarna i-a dat straie albe, cu luciri de diamant.

Astfel, Dragobete reușea să seducă fiecare tânără care îi ieșea în cale. A devenit un simbol al dragostei și al iubirii, potrivit traditii-superstitii.ro.

Devenit tânăr fecior, Dragobete a mers în munți și a învățat despre plante și animale. Se spune că este stăpânul păsărilor și al plantelor.

După ce a murit, s-a transformat într-o plantă numită năvalnic. Aceasta apare primăvara în mai toate poienile și se folosește pentru descântece de dragoste și tratarea rănilor.

MESAJE de DRAGOBETE 2022

Sunt haioase și amuzante • romantice – pentru el sau ea de ziua îndrăgostiţilor la români • sincere de iubire pentru îndrăgostiți •  idei de felicitări și declarații de dragoste. AICI : mesaje Dragobete 2022 – Declarații de iubire.

Românii celebrează în fiecare an, pe 24 februarie, ziua iubirii, de Dragobete. Este momentul în care cei îndrăgostiţi au ocazia să-şi exprime şi să-şi dovedească sentimentele, prin cele mai interesante și neașteptate gesturi și declaraţii  de dragoste.

Cel mai uimitor lucru din lume este să privești pe cineva la care ții cu adevărat și să știi că simte același lucru pentru tine. Te iubesc românește de Dragobete!”
„Te port în minte și în suflet. Te simt în aerul pe care îl respir. Faci parte din mine. Pentru totdeauna. Te iubesc.”
„Am doi ochi care vor să te vadă, am două mâini ce vor sa te îmbrățișeze, am două buze ce vor să te sărute, dar am o singura inima ce bate numai pentru tine!”
„Dragostea nu are nevoie de cuvinte, ea vorbește prin priviri și atitudini. Vino să ne bucuram de iubire! E Dragobetele!”

FOTO: Gazeta de SUD

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Scutire la plata CASS pentru elevii și studenții care lucrează în timpul studiilor. Măsură în programul de guvernare

Publicat

Publicitate

Scutire la plata CASS: Elevii și studenții care lucrează în timpul studiilor nu vor mai fi taxați în ceea ce privește contribuția de asigurări sociale de sănătate. Măsura apare în programul de guvernare al Coaliției PSD – PNL – UDMR. Programul de Guvernare a devenit lege odată cu acordarea votului de încredere Guvernului Ciolacu 2, de către Parlamentul României, scrie Edupedu.ro.

Documentul a fost publicat recent pe site-ul Guvernului și prevede ”zero contribuție la asigurarea de sănătate CASS pentru elevii și studenții care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor de licență și masterat”.

Scutire la plata CASS pentru elevii și studenții care lucrează: de această măsură sunt vizați tinerii cu o vârsta mai mică de 26 de ani.

Banii nu rămân la angajați, dar măsura ar putea constitui un stimulent pentru angajator, care ar putea fi convins să angajeze mai mulți tineri.

De asemenea, documentul mai prevede și scutirea de CASS și opțiune la plata la CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Mai multe cartiere din municipiul Botoșani rămân, sâmbătă, fără apă. Nova Apaserv își cere scuze

Publicat

Publicitate

S.C. Nova Apaserv S.A. Botoșani informează că astăzi, 28 decembrie 2024, în intervalul orar 09:30 – 13:30 a fost necesară întreruperea furnizării apei potabile, în municipiul Botoșani, către consumatorii ce locuiesc în imobilele situate pe străzile: Dimitrie Negreanu, Ion Pillat, Armeană, Pod de Piatră, Calea Națională nr. 109, Nicolae Grigorescu nr.7. Această măsură a fost luată pentru a permite desfășurarea lucrărilor de refacere a unui branșament avariat.

„Ne cerem scuze pentru neplăcerile create utilizatorilor din zonă, pe care îi asigurăm că echipele de intervenție vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei potabile, în cel mai scurt timp”, au transmis oficialii Nova Apaserv.

 

Citeste mai mult

Eveniment

Zile libere legale în 2025: Minivacanțe cât un concediu pentru bugetarii din România. Calendarul sărbătorilor legale din anul 2025

Publicat

Publicitate

Primele zile libere legale din 2025 vor fi chiar la începutul lunii ianuarie, respectiv zilele 1, 2 şi 6, 7 ianuarie. Tot atunci va fi și prima minivacanță din anul 2025 , pentru că ziua de 3 ianuarie va face punte cu 4 şi 5 ianuarie, care pică în weekend. Ministerul Muncii a emis un proiect de Hotărâre de Guvern privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă liber, altele decât cele de sărbătoare legală pentru anul 2025, scrie alba24.ro.

Zile libere în 2025: Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul, pentru prima dată zile libere legale în timpul săptămânii

Prin actul normativ s-a propus să fie zi liberă legal și data de 3 ianuarie, pe lângă zilele de 1 și 2 ianuarie și zilele de 6 și 7 ianuarie.

Acest an marchează și o premieră: 6 și 7 ianuarie, Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul, vor fi pentru prima dată zile libere legale în timpul săptămânii.

În anul 2025, angajații din România vor avea 17 zile libere oferite de stat, datorită sărbătorilor legale. Dintre acestea, 13 zile libere vor fi în timpul săptămânii, în timp ce 4 zile libere de la stat vor fi în weekend.

Zile libere în Ianuarie 2025

În ianuarie 2025 sunt șase zile libere în timpul săptămânii: 1, 2, 3, 6, 7 și 24 ianuarie. Dintre acestea, ziua de 3 ianuarie va fi recuperată ulterior, deoarece este o zi suplimentară acordată de Guvern.

  • 1 ianuarie (miercuri) – Anul Nou
  • 2 ianuarie (joi) – Anul Nou
  • 3 ianuarie (vineri) – Zi liberă suplimentară propusă de Guvern
  • 6 ianuarie (luni) – Boboteaza
  • 7 ianuarie (marți) – Sfântul Ioan Botezătorul
  • Minivacanță:  1-7 ianuarie (7 zile libere, incluzând ziua de 3 ianuarie)
  • 24 ianuarie (vineri) – Unirea Principatelor Române
  • Minivacanță: 24-26 ianuarie (vineri-duminică).

Zile libere în Februarie 2025

În februarie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Publicitate

Zile libere în Martie 2025

În martie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Zile libere în Aprilie 2025

În aprilie 2025 sunt trei zile libere: 18, 20 și 21 aprilie.

  • 18 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
  • 20 aprilie (duminică) – Prima zi de Paște
  • 21 aprilie (luni) – A doua zi de Paște
  • Minivacanță: 18-21 aprilie (4 zile).

Zile libere în Mai 2025

În mai 2025 sunt două zile libere în timpul săptămânii: 1 și 2 mai. Ziua de 2 mai va fi recuperată ulterior.

  • 1 mai (joi) – Ziua Muncii
  • 2 mai (vineri) – Zi liberă suplimentară propusă de Guvern
  • Minivacanță: 1-4 mai (4 zile).

Zile libere în Iunie 2025

În iunie 2025 sunt trei zile libere: 1, 8 și 9 iunie.

  • 1 iunie (duminică) – Ziua Copilului
  • 8 iunie (duminică) – Prima zi de Rusalii
  • 9 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii
  • Minivacanță: 7-9 iunie (3 zile).

Zile libere în Iulie 2025

În iulie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Zile libere în August 2025

În august 2025 este o singură zi liberă

  • 15 august (vineri) – Adormirea Maicii Domnului
  • Minivacanță: 15-17 august (3 zile).

Zile libere în Septembrie 2025

În septembrie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Zile libere în Octombrie 2025

În octombrie 2025 nu este nicio zi liberă legală.

Zile libere în Noiembrie 2025

În noiembrie 2025 este o singură zi liberă:

30 noiembrie (duminică) – Sfântul Andrei

Zile libere în Decembrie 2025

În decembrie 2025 sunt trei zile libere:

  • 1 decembrie (luni) – Ziua Națională a României
  • Minivacanță: 30 noiembrie – 1 decembrie (3 zile).
  • 25 decembrie (joi) – Prima zi de Crăciun
  • 26 decembrie (vineri) – A doua zi de Crăciun
  • Minivacanță: 25-28 decembrie (4 zile).

Cum se compensează zilele libere în care angajații sunt la serviciu

În funcție de fiecare meserie, în anumite zile libere angajații pot fi chemați la serviciu. Potrivit Codului muncii, cei care vor lucra în liberele legale trebuie să primească compensații în zile libere, acordate în următoarele 30 de zile de către angajator.

În cazul în care nu se acordă zile libere, angajații beneficiază de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Angajatorii care nu respectă prevederile legii privind zilele libere legale riscă amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.

Ce alte zile libere plătite mai pot avea angajații

Concediul de odihnă legal: Salariații români au dreptul, potrivit legii, la zile de concediu de odihnă plătite, a cărui durata minimă este de 20 de zile lucrătoare. Durata concediului de odihnă este prevăzută în contractul individual de muncă.

De asemenea, potrivit Codului Muncii, în afara zilelor de concediu de odihnă anual, angajații români au dreptul la zile libere plătite, în cazul unor evenimente familiale deosebite.

  • căsătoria salariatului – 5 zile;
  • căsătoria unui copil al salariatului – 2 zile;
  • nașterea unui copil – 5 zile + 10 zile dacă tatăl copilului a urmat un curs de puericultură;
  • decesul soțului/soției, copilului, părinților, socrilor – 3 zile;
  • decesul bunicilor, fraților, surorilor – 1 zi;
  • donatorii de sânge – 1 zi;
  • schimbarea locului de muncă în cadrul aceleiași companii, cu mutarea domiciliului în altă localitate – 5 zile;
  • 30 de zile concediu fără plată pentru pregătirea și susținerea lucrării de diplomă în învățământul superior.

Citeste mai mult

Eveniment

Hotelierii atrag atenția asupra impactului „devastator” asupra industriei turismului al măsurile propuse de „Ordonanța trenuleț”

Publicat

Publicitate

Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) lansează un apel urgent către Guvernul României în ceea ce privește impactul ‘devastator’ asupra industriei turismului pe care îl vor avea măsurile fiscale propuse prin ‘ordonanța trenuleț’, fără a fi însoțite de politici publice de compensare a impactului negativ și dezvoltare a turismului de incoming și susținere a investițiilor în domeniu.

‘În timp ce țări din jurul nostru au o rezultate bune în ceea ce privește ponderea turismului în economia lor (Bulgaria, Ungaria, Croația, Polonia), ca urmare a unor investiții publice în infrastructură și promovare, a unei legislații suple și adaptate noilor dezvoltări – digitalizare, platforme online – și a creării cadrului pentru ca operatorii economici din turism să se dezvolte, România este codașă în acest clasament. În ciuda tuturor insistențelor industriei turismului și a punerii la dispoziție din partea specialiștilor către toate formele de organizare pe care le-au avut autoritățile de reglementare din domeniu, turismul este codaș la împărțirea bugetului, are reglementări vechi și neadecvate și nu beneficiază de susținere optimă pentru promovarea internațională, lucru care a dus, conform BNR, pentru anul 2023, ca deficitul balanței comerciale din turism să fie de 3,694 miliarde de euro, în creștere față de 2022’, semnalează reprezentanții FIHR într-o Scrisoare deschisă adresată Guvernului României.

Aceștia subliniază că, la nivel economic, se simte deja scăderea consumului, repercusiunile instabilității prin scăderea ratingului de țară de către Fitch Ratings, în contextul în care la granițele României are loc în continuare un război, promovarea internațională se limitează la mici campanii și participări la târguri și acestea în pericol de anulare din cauza diminuării și lipsei bugetului pe anul 2025.

‘Nu putem să ne așteptăm la îmbunătățiri în ceea ce privește acest domeniu fără schimbări de strategie. Intrarea României în spațiul Schengen ar trebui să crească numărul turiștilor care vizitează România, dar, din pacate, nu ne promovăm suficient și nu avem un sistem de monitorizare a circulației turistice, din lipsa unei legislații adecvate și a platformelor de raportare. În contextul preocupărilor legate de reducerea cheltuielilor bugetare, ar trebui să se aibă în vedere acele domenii care au potențial să ducă la creșterea veniturilor la bugetul de stat, iar prin atuurile sale, prin complexitatea de forme de turism care pot fi practicate în România, turismul poate să fie unul dintre aceste domenii. Procentul actual reprezentat de sectorul turism în PIB este sub potențial, iar el nu poate crește fără investiții și fără promovarea imaginii României în exterior, în contextul în care țările din jur investesc bugete mult mai mari pentru promovarea lor între destinațiile turistice ale lumii’, susțin hotelierii.

În acest sens, FIHR solicită adoptarea de urgență a unor măsuri precum alocarea unui buget anual de promovare a României ca destinație turistică în cuantum de 10% din sumele economisite din eliminarea voucherelor de vacanță (cu un impact semnificativ de până la 30% din piață), pentru a înlocui deficitul de turism intern creat și pentru atragerea de turiști străini, ducând, astfel, și la o diminuare a deficitului comercial din domeniu, actualizarea legislației care să permită realizarea de bugete multianuale, fără de care în fiecare an participarea la evenimentele de început de an (târguri internaționale sau alte manifestări sunt puse sub semnul întrebării și, de multe ori, anulate), precum și OPANT nr.65/ 2013, inclusiv clasificarea apartamentelor și standardele ocupaționale și digitalizarea raportărilor – crearea de platforme pentru raportarea datelor, monitorizarea circulației turistice, statistici, colectarea rapoartelor de la platformele online, respectiv evidențierea aportului în PIB.

Alte măsuri solicitate de reprezentanții industriei hoteliere vizează susținerea investițiilor în turism – politici publice direcționate spre diminuarea sezonalității, dezvoltarea turismului balnear și eco-turismului, crearea unui OMD Național – Organizație Națională de Management al Destinației și alocarea unui buget multianual adecvat, precum și predictibilitatea modificărilor fiscale, asigurarea competitivității în context regional și asigurarea condițiilor de concurență loială – menținerea TVA și a cotelor de impozitare pentru activitățile din turism, care au trecut deja prin două modificări succesive (2023 și 2024) de majorare a TVA și impozitului pe profit, precum și pentru competitivitate la nivel regional, dezvoltarea și implementarea unui cadru legislativ în România, care să reglementeze din punct de vedere fiscal activitățile de închiriere pe termen scurt în scop turistic (short-term rentals) ale persoanelor fizice / juridice, cu impact pozitiv asupra atragerii de venituri la bugetul național și la bugetele locale, transpunerea regulamentelor europene, pentru solicitarea/obținerea raportărilor de la platforme online de rezervări, monitorizarea circulației turistice și a operatorilor economici care prestează activități economice în domeniul turismului.

Publicitate

‘Aceasta duce la creșterea conformării și controlului, creșterea bazei de impozitare, plata TVA, alte impozite și taxe, taxa de promovare turistică pentru rezervările preluate prin platforme’, se menționează în Scrisoarea deschisă.

Totodată, hotelierii cer susținerea proiectelor privind atragerea de resurse umane și creșterea competențelor acestora, implementarea de măsuri pentru atragerea și menținerea angajaților în domeniu prin educație (pregătirea profesională continuă, actualizarea standardelor profesionale și ocupaționale), prin facilități fiscale pentru agenții economici care angajează tineri, pentru pregătirea vocațională/ profesională a acestora, prin dezvoltarea și recunoașterea micro-acreditărilor și a platformelor online de pregătire specifice domeniului ospitalității

‘În concluzie, în lipsa preluării acestor demersuri necesare, putem anticipa pe termen mediu și lung perpetuarea unor situații care frânează dezvoltarea sectorului turism, precum: Statistici incorecte și incomplete legate de circulația turistică din România, ce vor face imposibilă stabilirea unor politici publice și bugetare adecvate, cu un mix optim și coerent de acțiuni de promovare a turismului din România; Dispariția investițiilor în turismul reglementat organizat în hoteluri, având in vedere presiunea fiscală și cea de autorizare/raportare existentă în prezent pentru proprietarii și operatorii de unități reglementate; Menținerea unei economii gri, risc crescut de incidente și un număr crescut de tineri ‘șomeri’ care câștigă din ‘economia participativă’, în condițiile lipsei reglementării activităților de închiriere pe termen scurt în scop turistic, cu efecte în gradul redus de încasări bugetare și în lipsă de control; Înrăutățirea calității serviciilor oferite în domeniul ospitalității, cu efecte asupra reputației destinațiilor turistice din România, în contextul ignorării măsurilor de atragere și profesionalizare a personalului activ în toate unitățile care oferă servicii de cazare și alimentație publică (atât hoteluri, restaurante, obiective turistice, cât și apartamente de închiriat); Deteriorarea infrastructurii turistice și irosirea potențialului turistic al României pe termen mediu și lung’, semnalează reprezentanții FIHR. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending