Muzeul Județean Botoșani, Secția de Artă Plastică – Etnografie organizează și prezintă publicului, în perioada 19 decembrie 2025 – 8 ianuarie 2026, expoziția de arte vizuale intitulată „Sărbătorile de iarnă, între imagine și narațiune”.

Într-o perioadă a anului în care tradiția și spiritualitatea își fac loc în inimile tuturor, acest proiect expozițional, aflat la a doua ediție, aduce în fața publicului lucrări din patrimoniul Muzeului Județean Botoșani semnate de artiștii plastici botoșăneni Ion Murariu și Teodor Valenciuc, alături de cele realizate de elevi ai Liceului de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani, coordonați de profesorii Genoveva Dolhescu, Adina Strugariu și Ciprian Andrușcă.

Programul de vizitare: zilnic (cu excepția zilei de luni și a sărbătorilor legale), în intervalul orar 9.00-16.30.

Botoșaniul este, astăzi, centrul atenției fotbalistice din România. Stadionul Municipal găzduiește, vineri seară, de la ora 20:00, confruntarea dintre F.C. Botoșani și CFR Cluj, meci contând pentru etapa a 21-a a sezonului regulat din Superliga României.

Pentru ca evenimentul sportiv să se desfășoare în condiții de siguranță, autoritățile au anunțat un dispozitiv extins de ordine publică. Gruparea de Jandarmi Mobilă Alexandru cel Bun și Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani vor acționa în sistem integrat, alături de celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne.

Accesul suporterilor în stadion va fi permis începând cu ora 18:00, iar jandarmii recomandă sosirea din timp pentru a evita aglomerația la porțile de intrare. Toți spectatorii vor fi supuși controlului corporal preventiv, iar autovehiculele care intră în incinta arenei vor fi verificate suplimentar, pentru prevenirea introducerii materialelor pirotehnice sau a altor obiecte interzise.

Autoritățile transmit o serie de recomandări clare pentru spectatori: respectarea indicațiilor forțelor de ordine și ale organizatorilor, evitarea oricăror incidente, neblocarea scărilor de acces sau a coronamentului stadionului și respectarea regulilor de comportament. Este strict interzis accesul cu obiecte pirotehnice, recipiente din sticlă, afișe cu mesaje discriminatorii sau instigatoare la violență, precum și pătrunderea pe terenul de joc.

Totodată, jandarmii reamintesc faptul că, potrivit Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive, adresarea de injurii, amenințări sau expresii jignitoare constituie contravenție și se sancționează cu amenzi cuprinse între 150 și 400 de lei sau cu prestarea muncii în folosul comunității. În cazul amenințărilor la adresa forțelor de ordine, sancțiunile pot ajunge până la 750 de lei amendă, 150 de ore de muncă în folosul comunității și interzicerea accesului la competiții sportive pentru o perioadă de șase luni.

Jandarmeria subliniază că siguranța tuturor participanților este prioritară și face apel la suporteri să se bucure de spectacolul sportiv într-un climat civilizat, fără incidente.

Sursa foto: Arhiva

Aglaia, o aristocrată bogată din Roma, era fiica proconsulului Acachius și a trăit spre sfârșitul secolului al III-lea, pe când împărat era Dioclețiean (284-305). Tânără și necăsătorită fiind, viețuia în păcate cu sclavul Bonifatie, administratorul proprietăților ei. Totuși, în ciuda vieții lor ușoare și fără griji, amândoi erau cu lărgime de inimă față de săraci și de străini.

Auzind de la unii creștini despre persecuția care avea loc în părțile răsăritene ale imperiului și despre pătimirile și minunile mucenicilor, Aglaia își dorea să dobândească și să găzduiască în casa ei sfinte moaște, drept pentru care l-a trimis pe Bonifatie în expediție în Asia Mică, cu sarcina de a se întoarce de acolo aducând sfinte moaște de mucenici. La plecare, Bonifatie i-a spus Aglaiei, mai în glumă, mai în serios: Doamna mea, dacă nu voi găsi rămășițe de martiri și mă voi da pe mine însumi spre pătimire, îmi vei primi înapoi trupul cu cinste? Aglaia însă l-a luat în râs, ca pe unul pe care îl știa că nu era bărbat virtuos.

Bonifatie, însă, avea și el un mare respect față de martiri și nu se considera vrednic să atingă sfintele lor moaște. Plecând Bonifatie însoțit de câțiva tovarăși, după o lungă călătorie, au ajuns cu corabia în Tarsul Ciliciei. Lăsându-și însoțitorii la han, Bonifatie s-a dus țintă în piața cetății unde, sub privirile mulțimii, erau judecați și torturați câțiva creștini. Văzând chinurile teribile ale celor ce pătimeau, dar și fețele lor luminoase, Bonifatie s-a străpuns la inimă și s-a apropiat de ei plângând și le-a îmbrățișat și sărutat picioarele. Chinuitorii l-au întrebat cine este, iar Bonifatie a răspuns că e un creștin, iar apoi refuzat să jertfească zeilor. Chinuitorii l-au dezbrăcat și l-au atârnat cu capul în jos și l-au bătut de cădea carnea de pe el. L-au dat apoi jos din atârnătoare și i-au turnat plumb topit pe gât, dar Hristos i-a primit jertfa și l-a făcut de priveliște și de minune înaintea mulțimii adunate, căci nu a murit, ci era viu și sănătos.

Văzând aceasta, mulțimea de cetățeni adunați a prins să strige „Mare este Dumnezeul creștinilor!”, au început să arunce cu pietre în judecător, apoi au intrat în templu și au dărâmat statuile. A doua zi, liniștindu-se revolta din oraș, judecătorul a hotărât ca Sfântului Bonifatie să i se taie capul și așa s-a săvârșit. Mai mult de 500 de cetățeni din Tars au crezut în Hristos și s-au adăugat Bisericii în urma minunilor întâmplate cu ocazia torturării și execuției Sfântului Bonifatie și a celorlalți creștini.

Tovarășii lui Bonifatie, neștiind de pătimirea și moartea lui, îl căutau prin taverne, crezând că s-a îmbătat peste noapte și zace pe undeva. În cele din urmă au dat peste un om care asistase la martiriul și moartea lui și care i-a dus la locul unde se afla trupul mucenicului. Îndurerați, prietenii lui l-au răscumpărat și l-au dus la Roma. Înainte să ajungă aceștia în cetate, Aglaia a fost înștiințată de un înger de sosirea fostului sclav și iubit, acum Mucenicul Bonifatie, așa că s-a dus și a înștiințat preoții locului, primind sfintele moaște cu bună rânduială.

Pe mormântul Sfântului Bonifatie, loc unde se săvârșeau multe minuni, Aglaia a zidit un paraclis, iar astăzi acolo se află Basilica dei Santi Bonifacio e(d) Alessio, pe dealul Aventin din Roma. Aglaia și-a împărțit averea săracilor și s-a retras la o mănăstire unde a petrecut 15 ani întru pocăință, apoi s-a mutat la Domnul. Dacă Bonifatie și-a spălat păcatele prin vărsarea sângelui său, Aglaia s-a curățit pe sine prin vărsarea de lacrimi și asceză, fiind primiți înaintea Domnului întru bucurie, căci El nu dorește moartea păcătoșilor, ci să se întoarcă și să fie vii. Bonifatie este considerat grabnic ajutător celor care luptă cu patima beției și voiesc să se izbăvească de tirania ei.

Semnificația numelui Aglaia:

– din limba greacă: strălucitor, sclipitor, minunat, numele acesta ne amintește că viața omului trebuie să fie strălucitoare și minunată și că doar un suflet curat poate da strălucire vieții.

„Când veți curăța sufletele voastre, atunci vor străluci și se vor împărtăși de prezența lui Dumnezeu și de dumnezeiasca și cereasca Sa strălucire. Atunci, sufletele vor fi ca niște oglinzi curate ce vor putea primi și ele strălucire”

Sfântul Dionisie Areopagitul.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat joi că spitalele pot organiza concursuri și examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante. Oficialul a precizat că posibilitatea cumulării pensiei cu salariul va fi menținută și în 2026, măsura fiind considerată esențială în special în domeniile medicale deficitare, unde fiecare medic este important.

„Astăzi, în ședința de Guvern, am modificat Legea sănătății exact în această direcție. Am creat cadrul pentru ajustări legislative necesare, inclusiv cele legate de recunoașterea profesională și eliberarea documentelor de atestare profesională, astfel încât resursa umană din sănătate să fie protejată, iar timpii de eliberare a documentelor să fie cât mai scurți.

Se pot organiza concursuri pentru posturile vacante sau temporar vacante din spitale

Noile prevederi stabilesc clar că regulile generale de limitare nu se aplică concursului național de rezidențiat și nici concursurilor sau examenelor pentru ocuparea posturilor prin integrare clinică.

În plus, prin memorandum aprobat de Guvern, la propunerea Ministerului Sănătății, se pot organiza concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din spitale”, a scris ministrul Sănătății, pe Facebook.

Potrivit lui Alexandru Rogobete, prin noile modificări se aduce „claritate” pentru medici și farmaciști. Astfel, cei care au intrat deja în sistem și devin ulterior cadre didactice își pot continua activitatea clinică fără birocrație suplimentară, iar integrarea clinică se face simplu, prin adaptarea raportului de muncă.

Cumulul pensiei cu salariul va continua anul viitor, în Sănătate, Educație și alte sisteme critice

Ministrul a subliniat că se va continua și anul viitor cumulul pensiei cu salariul, cu prioritate în Sănătate, Educație și alte sisteme critice.

„Tot astăzi, prin ordonanță de urgență a Ministerului Sănătății, continuăm și în anul 2026 cumulul pensiei cu salariul, cu prioritate în sănătate, educație și alte sisteme critice.

Este o măsură necesară pentru a păstra în sistem profesioniștii cu experiență, în special în specialitățile deficitare, acolo unde fiecare medic contează”, a mai transmis Alexandru Rogobete, citat de Agerpres.

Precizări pentru medicii români din diaspora care vor să se întoarcă acasă

Conform ministrului, se deschide și mai mult sistemul pentru medicii români din diaspora.

„Tot mai mulți specialiști își doresc să se întoarcă acasă, atrași de investițiile din spitale și de programele medicale moderne.

Eliminăm întârzierile administrative care i-au ținut luni întregi pe margine și accelerăm recunoașterea profesională, prin proceduri corecte, transparente și previzibile – cu timpi scurți de soluționare a dosarelor”, a explicat ministrul Sănătății.