O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist
TREIZECI DE ANI DE „QUADRAT”
Editura „Quadrat” din Botoşani a împlinit 30 de ani. Pentru mine a rămas mereu un mister modalităţile de a alege numele unei edituri. Probabil că Dumitru Ivan a apelat la simbolul geometric al unei ferestre pătrate. Citeam de curând o explicaţie a lui Mircea Moţ: „”o fereastră pătrată, şi nu numai, chiar dreptunghiulară, trimite la „receptivitatea terestră”. Patru laturi şi patru puncte trimit la totalitatea lumii”. Platon spunea că „alături de cerc, pătratul întruchipează frumuseţea şi perfecţiunea”. Pitagora punea pătratul în legătură cu cifra patru, care „este asociată cu dreptatea, completitudinea şi împlinirea”. Poate că Dumitru Ivan, poetul Dumitru Ignat şi tipograful Ion Siritean au pornit de la alte considerente. Pentru a pune în evidenţă acest eveniment, Dumitru Ivan a publicat volumul „În pagini de carte” (Editura „Quadrat”, Botoşani, 2024). Interesant este capitolul intitulat „Inventarul Bibliotecii „Quadrat” care cuprinde 510 volume, ceea ce înseamnă un ritm de aproximativ 17 cărţi pe an publicate sun egida editurii. Primele trei volume au fost semnate de Constantin Rusu („Cântecul iubirii”, Dr. Nicolae Vlad („Psihopatiile în semnificaţia clinică şi relaţională” şi Constantin Cojocariu (De-a lungul anilor: Dascăli şi elevi”), iar ultimele trei volume de Andreea Buiuc-Ţipişcă („Am scris despre tine”), Dumitru Ivan („În pagini de carte”) şi Ovidiu Chelaru („Memento Mori” nr. 12). Parcurgând lista, putem constata, după cum afirmă şi Dumitru Ivan, că „sub egida Editurii „Quadrat” au apărut lucrări din domeniul medicinii, istorie şi monografie, romane şi evocări, poezii şi epigrame, cărţi didactice, critică şi istorie literară, lucrări cu conţinut tehnic, note de călătorie.”
Volumul conţine şi 13 cronici semnate de Dumitru Ivan la cărţile diferiţilor autori editaţi la „Quadrat., din care reţin câte o apreciere : Simion Postea („timpul evocat şi-a pus amprenta sumbră o perioadă importantă din viaţa celor care pe atunci simţeau acut nevoia de a creşte în linişte, pace şi bunăstare materială”), Gică Manole („pune sub lupă o scurtă dar densă perioada din Istoria Patriei, interval de timp marcat de prezenţa generalului Ion Antonescu”), Mihai Matei („autorul cărţii ne preumblă prin zona de excelentă frumuseţe” a Neamţului), Ion Ilie („te simţi angajat în străbaterea labirintului în care munca era urmată de aroma roadelor pe care artistul în devenire învăţase să le aştepte”), Octavian Vitcu („simţim cum sentimentul dragostei faţă de locul natal capătă dimensiuni şi se înalţă deasupra tuturor lucrurilor”), Clemenţa Vasilică Ciubotariu („autoarea prezintă relaţia suflet-gând, exprimă consideraţii despre poezie, creaţie şi gânduri, subliniind importanţa creaţiei divine”), Maria Panciuc Bucătaru („autoarea reprezentând pentru mine o materializare certă a creatorului sincer şi responsabil”, Simona-Luminiţa Ştefan („prin munca sa trece dincolo de limitele programei şcolare, studiile sale, sistematizările şi transpunerile mai apoi în pagini de carte ale unor teme devenind piloni luminoşi pe traseul ascendent în predarea literaturii române”), Constantin Timofte („presară într-un închipuit dialog imagini de neuitat ce i-au înfrumuseţat anii copilăriei renăscute în zilele prezentului”), Filaret Prisăcaru („album cu valoare numismatică, istorică şi artistică”) etc.
Cititorii mai pot găsi şi un laudaţio adus editurii şi directorului ei de scriitoarea Maria Panciuc-Bucătaru: „Uneori cuvintele nu ajung să putem exprima ceea ce purtăm în sufletele noastre. Dar pot spune că am fost un om norocos, am lucrat în linişte, nu am fost supusă unor orgolii sau capricii ale unor editori din prezentul nostru destul de controversat. Am beneficiat de fluiditate, competenţe, respect pentru munca mea, trăind bucuriile şi aprecierile care mi-au întreţinut tonusul pentru realizarea misiunii pe care am avut-o. Alături de succesul meu literar mereu vor fi Editura „Quadrat”, Tipografia „Ria” cu acei oameni minunaţi cu care am colaborat.”
Botoşănenii, şi nu numai, ar trebui să fie mândri de existenţa unei edituri în spaţiul eminescian şi de preocupările esenţiale şi permanente ale lui Dumitru Ivan privind cultura autentică pe care o promovează. Dumitru Ivan este un model exemplar care, prin „Quadrat”, dă sens şi semnificaţie a ceea ce înseamnă o editură.
La mulţi ani, „Quadrat”!