Connect with us

Eveniment

Două noi zile libere legale pentru angajați, în ianuarie 2023. Formalitate la Senat, după girul tacit din Camera Deputaților

Publicat

Publicitate

Printr-un proiect legislativ adoptat tacit de Camera Deputaților, parlamentarii vor să mărească  numărul liberelor legale de care beneficiază salariații din România. Prin noua lege zilele de 6 și 7 ianuarie sunt propuse pentru a deveni zile libere legale pentru salariați, scrie alba24.ro.

Proiectul de lege a trecut tacit deoarece nu a fost dezbătut și votat în termenul legal în Camera Deputaților. Potrivit avocatnet.ro în ședința de miercuri, 7 decembrie, de la Senat va trebui să făcută constatarea formală a adoptării tacite a proiectului.

AICI – Document: Propunerea legislativă zile libere 6 și 7 ianuarie

Astfel, se propune ca 6 ianuarie,  zi în care, potrivit calendarului creștin ortodox, se sărbătorește Boboteaza, și 7 ianuarie – Sfântul Ioan – să fie trecute în lista zilelor libere pentru salariați.

Lege paralelă pentru zi liberă în 6 ianuarie
În paralel cu acest demers legislativ în Parlament a fost depus un alt proiect de lege, prin care se propune ca Boboteaza să fie zi liberă. Legea ar putea ajunge curând la votul decisiv al deputaților, având propunere de adoptare.

Astfel, proiectul de lege stabilește ca alte două zile să fie declarate zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, lucru ce ar duce numărul total al acestora la 17. Constatarea formală a adoptării tacite a proiectului va avea loc în ședința de miercuri a Senatului.

Publicitate

Zile libere de Bobotează și Botezul Domnului
După constatarea formală de la Senat, promulgarea de către președinte și publicarea în Monitorul Oficial , în lista actuală  a zilelor libere stabilită de Codul muncii, se vor alătura, potrivit proiectului, 6 și 7 ianuarie, zile în care se sărbătorește Botezului Domnului (Boboteaza) şi Sfântul loan Botezătorul.

Pentru a se aplica, proiectul de lege trebuie să treacă de Senat ( unde este o formalitate), să fie promulgat de președintele țării și să fie publicat în Monitorul Oficial.

Propunerea ca Boboteaza să devină zi liberă apare și într-un alt proiect legislativ, care urmează să ajungă curând la votul decisiv din Parlament, cu propunere de adoptare.

6 și 7 ianuarie zile libere legale: Inițiatorii proiectului
Achimaş-Cadariu Patriciu-Andrei – deputat PSD; Adomnicăi Mirela-Elena – deputat PSD; Albotă Emil-Florin – deputat PSD; Alda Adrian – deputat PSD;
Badea Iulian-Alexandru – deputat PSD; Bălăşoiu Aurel – deputat PSD; Bejinariu Eugen – deputat PSD; Bîrcă Constantin – deputat PSD; Buicu Corneliu-Florin – deputat PSD; Bulai Oana-Gianina – deputat PSD;
Cătăuţă Ana-Maria – deputat PSD; Chesnoiu Adrian-Ionuţ – deputat PSD; Chirilă Virgil Alin – deputat PSD; Ciolacu Ion-Marcel – deputat PSD; Cristea Andi-Lucian – deputat PSD; Cristescu Radu-Mihai – deputat PSD;
Dinu Cristina-Elena – deputat PSD; Dumitrescu Raluca Giorgiana – deputat PSD;
Fifor Mihai-Viorel – deputat PSD; Floroiu Ionel – deputat PSD; Folescu Cornel-Vasile – deputat PSD; Furtună Mirela – deputat PSD;
Gavrilescu Graţiela-Leocadia – deputat PSD; Georgescu Nicolae – deputat PSD; Ghiţă Daniel-Florin – deputat PSD; Gliga Dumitriţa – deputat PSD; Goleac Nicoleta-Matilda – deputat PSD; Grecu Ion-Cătălin – deputat PSD;
Holban Georgeta-Carmen – deputat PSD;
Iancu Marius-Ionel – deputat PSD;
Lungoci Dumitru-Lucian – deputat PSD;
Macovei Silviu Nicu – deputat PSD; Mang Ioan – deputat PSD; Manta Claudiu – deputat PSD; Marin Laurențiu Dan – deputat PSD; Mihalcea Remus-Gabriel – deputat PSD; Mina Marian – deputat PSD; Mircea Florin – deputat PSD; Munteanu Remus – deputat PSD;
Neaţă Eugen – deputat PSD;
Ostaficiuc Marius-Eugen – deputat PSD; Oteşanu Daniela – deputat PSD;
Paladi George-Adrian – deputat PSD; Paraschiv Rodica – deputat PSD; Popa Ştefan-Ovidiu – deputat PSD; Popescu Dan-Cristian – deputat PSD; Popescu Vlad – deputat PSD;
Rasaliu Marian-Iulian – deputat PSD;
Şerban Ciprian-Constantin – deputat PSD; Şimon Gheorghe – deputat PSD; Simonis Alfred-Robert – deputat PSD; Şlincu Dan-Constantin – deputat PSD; Şoldan Gheorghe – deputat PSD; Stancu Paul – deputat PSD;
Ţachianu Marian – deputat PSD; Tănăsescu Alina-Elena – deputat PSD; Toader Bogdan-Andrei – deputat PSD; Tudorache Daniel – deputat PSD; Tuhuţ Radu-Marcel – deputat PSD; Ţuţuianu Marius-Horia – deputat PSD;
Weber Mihai – deputat PSD;
Zetea Gabriel-Valer – deputat PSD
Expunerea de motive: Cum motivează inițiatorii introducerea celor două noi zile libere
În expunerea de motive inițiatorii susțin că ”Pentru creştinii ortodocşi Praznicul Botezului Domnului sărbătorit anual pe data de 6 ianuarie este sărbătorit şi de către credincioşii romano-catolici, greco- catolici şi penticostali, care, potrivit aceluiaşi recensământ, însumează 7,34% din populaţia României.

Sărbătoarea Botezului Domnului (Epifania) sau Bobotează, aşa cum mai este numită în termeni populari, este unică şi prin aceea că, în această zi, cea mai mare parte a credincioşilor ortodocşi sunt prezenţi la biserică pentru a primi Agheasmă Mare; în tradiţia ortodoxă. Sfinţirea cea Mare a apei sau Agheasmă Mare este o rânduială liturgică săvârşită doar de Bobotează. (…)

Țările din Europa care au zi liberă în 6 ianuarie
În mai multe state europene, ortodoxe sau catolice, precum Austria, Cipru, Croaţia, Finlanda, Grecia, Italia, Polonia, Rusia, Slovacia, Spania ori Suedia, ziua de 6 ianuarie a fost inclusă ca sărbătoare legală, zi nelucrătoare, tocmai pentru importanţa ei religioasă.

Strâns legată de sărbătoarea Botezului Domnului este cinstirea celui care a săvârşit Botezului Domnului, Sfântul Proroc loan Botezătorul, în ziua de 7 ianuarie, în fiecare an.

Pentru creştinii ortodocşi care utilizează calendarul neîndreptat (zis de stil vechi), ziua de 7 ianuarie este importantă pentru că, la această dată, este prăznuită Naşterea Domnului.

Țările din Europa care au zi liberă în 7 ianuarie
Din acest motiv, mai multe ţări din Europa, precum Belarus, Grecia, Georgia, Moldova, Rusia, Ucraina, Cipru, au reglementat data de 7 ianuarie ca sărbătoare legală în care nu se lucrează. în acest context, dată fiind importanţa religioasă a zilei de 7 ianuarie, considerăm necesară şi declararea acesteia ca sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Având în vedere cele menţionate mai sus, propunem spre dezbatere şi adoptare iniţiativa legislativă pentru completarea alin.(l) al art.139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, astfel încât zilele de 6 (Sărbătoarea Botezului Domnului) şi 7 ianuarie (Soborul Sfântului Proroc loan Botezătorul), sărbători deosebit de importante pentru creştinii ortodocşi, şi nu numai, să fie declarate ca zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează.”

LISTA: Zile libere legale în România
Acum, dintre cele 15 libere legale stabilite de Codul muncii, nouă sunt sărbători religioase. Calendarul sărbătorilor nelucrătoare pentru salariați din acest an poate fi găsit aici.

Codul muncii stabilește în prezent următoarele 15 libere legale:

1 și 2 ianuarie (prima și a doua zi de Anul Nou);
24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române);
Vinerea Mare (ultima zi de vineri înaintea Paștelui);
prima și a doua zi de Paști;
1 mai (Ziua Muncii);
1 iunie (Ziua Copilului);
prima și a doua zi de Rusalii;
15 august (Adormirea Maicii Domnului);
30 noiembrie (Sfântul Andrei);
1 decembrie (Ziua Națională a României);
25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Peste 130 de polițiști la datorie de Crăciun în Botoșani: 243 de intervenții, 300 de amenzi și zeci de permise reținute în județ

Publicat

Publicitate

În perioada 24–27 decembrie 2025, aproximativ 130 de polițiști din cadrul structurilor de ordine publică, rutieră și acțiuni speciale au fost zilnic la datorie, pentru ca sărbătorile de iarnă să se desfășoare în siguranță, fără incidente majore, pe raza județului Botoșani.

Oamenii legii au fost prezenți atât în mediul urban, cât și în mediul rural, acționând pentru prevenirea faptelor antisociale, menținerea ordinii publice și asigurarea siguranței rutiere.

În intervalul menționat, polițiștii au intervenit la nu mai puțin de 243 de evenimente, majoritatea sesizate prin apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a activităților desfășurate, au fost aplicate aproximativ 300 de sancțiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor depășind 160.000 de lei.

Totodată, la nivelul județului au fost organizate 14 acțiuni punctuale, având ca scop prevenirea faptelor antisociale și menținerea unui climat de siguranță publică.

Pe linie rutieră, polițiștii au reținut 36 de permise de conducere, în principal pentru conducerea sub influența băuturilor alcoolice, depășirea limitei legale de viteză și alte abateri grave de la regimul circulației.

Publicitate

De asemenea, 12 autovehicule au fost oprite din a circula pe drumurile publice, după ce s-a constatat că nu prezentau siguranță, certificatele de înmatriculare fiind retrase până la remedierea deficiențelor.

În contextul prevenirii și combaterii violenței domestice, polițiștii au întocmit 86 de formulare de evaluare a riscului iminent, fiind emise 13 ordine de protecție provizorii pentru protejarea persoanelor aflate în pericol.

În urma intervențiilor, au fost constatate 99 de infracțiuni, dintre care 8 la regimul rutier și 4 la regimul armelor și munițiilor.

Reprezentanții Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani dau asigurări că polițiștii vor rămâne în continuare la datorie, pentru a asigura un climat corespunzător de ordine și siguranță publică pentru toți cetățenii județului.

Citeste mai mult

Eveniment

Viteza, rovinieta și documentele auto, verificate de 400 de radare inteligente pe drumurile din România din 2026

Publicat

Publicitate

România va avea, începând cu anii 2026–2027, un sistem extins de supraveghere rutieră bazat pe tehnologie inteligentă. Nu mai puțin de 400 de radare moderne vor fi amplasate pe drumurile naționale și pe autostrăzi, în cadrul unui proiect derulat de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, relatează alba24.ro.

Anunțul a fost făcut de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, care a precizat că procedurile pentru instalarea noilor sisteme de monitorizare a traficului au fost deja demarate.

În acest sens, CNAIR a transmis către Agenția Națională pentru Achiziții Publice documentația necesară pentru achiziția sistemului electronic e-SIGUR. Proiectul prevede montarea a 400 de camere video dotate cu radar, alături de echipamentele aferente pentru supravegherea traficului rutier.

După validarea documentației de către ANAP, urmează lansarea procedurii de achiziție publică. Implementarea sistemului este estimată la 22 de luni, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027.

În prima etapă, radarele inteligente vor putea monitoriza viteza de deplasare a autovehiculelor și vor verifica automat existența rovinietei. Ulterior, sistemul va fi extins, urmând să permită verificarea valabilității inspecției tehnice periodice (ITP) și a asigurării obligatorii RCA.

Pe termen lung, noua infrastructură va contribui și la analiza fluxurilor de trafic, la procesarea automată a abaterilor de la regulile de circulație, dar și la alertarea rapidă a echipajelor de urgență în cazul producerii unor incidente rutiere.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Legea pensiilor magistraților, în fața CCR: Verdictul asupra legii pensiilor speciale ale magistraților va fi anunțat astăzi

Publicat

Publicitate

Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe duminică, 28 decembrie, asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție privind al doilea proiect de lege referitor la reforma pensiilor magistraților.

Actul normativ prevede creșterea treptată, pe parcursul următorilor 15 ani, a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor până la pragul standard de 65 de ani. Totodată, legea stabilește că pensia nu poate depăși 70% din salariul net aferent ultimei luni de activitate.

Înalta Curte susține însă că noile prevederi ar aduce atingere principiului independenței justiției și ar crea o discriminare între magistrați și alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu, potrivit RADOR.

La rândul său, premierul Ilie Bolojan a subliniat în repetate rânduri că, dincolo de argumentele de echitate socială, contextul economic actual impune revizuirea condițiilor și a vârstei de pensionare pentru toate domeniile în care se acordă așa-numitele pensii speciale.

Reforma pensiilor speciale reprezintă un jalon esențial pentru deblocarea fondurilor europene din cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență.

Sesizarea depusă de ÎCCJ vizează neconstituționalitatea unor articole din lege, considerate de unii judecători ca fiind retroactive și inechitabile. Curtea Constituțională a României a amânat de mai multe ori pronunțarea unei decizii în acest dosar.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

CALENDAR ORTODOX 2025: Sfinții douăzeci de mii de mucenici din Nicomidia

Publicat

Publicitate

Pe când se afla în cetatea Nicomidiei, spun istoricii, împăratul păgân Maximian a aflat despre mulţimea creştinilor şi a pus la cale uciderea lor, în preajma sărbătorii Naşterii Domnului Iisus Hristos. Ştiind că toţi creştinii se vor aduna în marea biserică a Nicomidiei, împăratul a poruncit ca aceasta să fie înconjurată din timp cu lemne uscate, cărora mai apoi soldaţii să le dea foc.

La acea vreme, Sfântul Antim, episcopul Nicomidiei, a adunat în biserică tot poporul creştin, s-a rugat împreună cu iubitorii de Hristos şi i-a învăţat adevărata credinţă, aducându-i laudă Atotputernicului. În acel moment, soldaţii împăratului au înconjurat biserica şi nu au mai permis nimănui să iasă afară. Imediat după aceea, trimisul împăratului a intrat în sfântul lăcaş şi le-a spus creştinilor că însuşi împăratul îi sfătuieşte să jertfească zeilor, în caz contrar vor fi arşi de vii. Arhidiaconul bisericii, aprins de focul râvnei dumnezeieşti, a întărit mulţimea şi i-a pus înainte slava muceniciei la care îi cheamă Dumnezeu.

El le-a amintit creştinilor de pilda celor trei tineri din cuptorul de foc. Toţi cei prezenţi s-au umplut de Duh Sfânt şi au voit cu râvnă să răspundă dumnezeieştii chemări. Când episcopul a aflat aceasta, s-a grăbit şi i-a botezat pe catehumeni, apoi i-a împărtăşit pe creştini cu dumnezeieştile Taine. Soldaţii au aprins lemnele aşezate din timp. Potrivit tradiţiei, 20.000 de oameni au dobândit atunci cununa muceniciei, înălţând cântări de laudă Lui Dumnezeu pe când erau arşi de vii, la anul 302 d.H.

Prin mila Lui Dumnezeu, Sfântul Antim a scăpat nevătămat, ca să fie de folos şi altora. Episcopul Nicomidiei i-a adus şi pe alţii la Hristos şi, după ce a fost torturat fără milă de păgâni, s-a mutat şi el la Domnul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending