Connect with us

Eveniment

Două noi zile libere legale pentru angajați, în ianuarie 2023. Formalitate la Senat, după girul tacit din Camera Deputaților

Publicat

Publicitate

Printr-un proiect legislativ adoptat tacit de Camera Deputaților, parlamentarii vor să mărească  numărul liberelor legale de care beneficiază salariații din România. Prin noua lege zilele de 6 și 7 ianuarie sunt propuse pentru a deveni zile libere legale pentru salariați, scrie alba24.ro.

Proiectul de lege a trecut tacit deoarece nu a fost dezbătut și votat în termenul legal în Camera Deputaților. Potrivit avocatnet.ro în ședința de miercuri, 7 decembrie, de la Senat va trebui să făcută constatarea formală a adoptării tacite a proiectului.

AICI – Document: Propunerea legislativă zile libere 6 și 7 ianuarie

Astfel, se propune ca 6 ianuarie,  zi în care, potrivit calendarului creștin ortodox, se sărbătorește Boboteaza, și 7 ianuarie – Sfântul Ioan – să fie trecute în lista zilelor libere pentru salariați.

Lege paralelă pentru zi liberă în 6 ianuarie
În paralel cu acest demers legislativ în Parlament a fost depus un alt proiect de lege, prin care se propune ca Boboteaza să fie zi liberă. Legea ar putea ajunge curând la votul decisiv al deputaților, având propunere de adoptare.

Astfel, proiectul de lege stabilește ca alte două zile să fie declarate zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, lucru ce ar duce numărul total al acestora la 17. Constatarea formală a adoptării tacite a proiectului va avea loc în ședința de miercuri a Senatului.

Publicitate

Zile libere de Bobotează și Botezul Domnului
După constatarea formală de la Senat, promulgarea de către președinte și publicarea în Monitorul Oficial , în lista actuală  a zilelor libere stabilită de Codul muncii, se vor alătura, potrivit proiectului, 6 și 7 ianuarie, zile în care se sărbătorește Botezului Domnului (Boboteaza) şi Sfântul loan Botezătorul.

Pentru a se aplica, proiectul de lege trebuie să treacă de Senat ( unde este o formalitate), să fie promulgat de președintele țării și să fie publicat în Monitorul Oficial.

Propunerea ca Boboteaza să devină zi liberă apare și într-un alt proiect legislativ, care urmează să ajungă curând la votul decisiv din Parlament, cu propunere de adoptare.

6 și 7 ianuarie zile libere legale: Inițiatorii proiectului
Achimaş-Cadariu Patriciu-Andrei – deputat PSD; Adomnicăi Mirela-Elena – deputat PSD; Albotă Emil-Florin – deputat PSD; Alda Adrian – deputat PSD;
Badea Iulian-Alexandru – deputat PSD; Bălăşoiu Aurel – deputat PSD; Bejinariu Eugen – deputat PSD; Bîrcă Constantin – deputat PSD; Buicu Corneliu-Florin – deputat PSD; Bulai Oana-Gianina – deputat PSD;
Cătăuţă Ana-Maria – deputat PSD; Chesnoiu Adrian-Ionuţ – deputat PSD; Chirilă Virgil Alin – deputat PSD; Ciolacu Ion-Marcel – deputat PSD; Cristea Andi-Lucian – deputat PSD; Cristescu Radu-Mihai – deputat PSD;
Dinu Cristina-Elena – deputat PSD; Dumitrescu Raluca Giorgiana – deputat PSD;
Fifor Mihai-Viorel – deputat PSD; Floroiu Ionel – deputat PSD; Folescu Cornel-Vasile – deputat PSD; Furtună Mirela – deputat PSD;
Gavrilescu Graţiela-Leocadia – deputat PSD; Georgescu Nicolae – deputat PSD; Ghiţă Daniel-Florin – deputat PSD; Gliga Dumitriţa – deputat PSD; Goleac Nicoleta-Matilda – deputat PSD; Grecu Ion-Cătălin – deputat PSD;
Holban Georgeta-Carmen – deputat PSD;
Iancu Marius-Ionel – deputat PSD;
Lungoci Dumitru-Lucian – deputat PSD;
Macovei Silviu Nicu – deputat PSD; Mang Ioan – deputat PSD; Manta Claudiu – deputat PSD; Marin Laurențiu Dan – deputat PSD; Mihalcea Remus-Gabriel – deputat PSD; Mina Marian – deputat PSD; Mircea Florin – deputat PSD; Munteanu Remus – deputat PSD;
Neaţă Eugen – deputat PSD;
Ostaficiuc Marius-Eugen – deputat PSD; Oteşanu Daniela – deputat PSD;
Paladi George-Adrian – deputat PSD; Paraschiv Rodica – deputat PSD; Popa Ştefan-Ovidiu – deputat PSD; Popescu Dan-Cristian – deputat PSD; Popescu Vlad – deputat PSD;
Rasaliu Marian-Iulian – deputat PSD;
Şerban Ciprian-Constantin – deputat PSD; Şimon Gheorghe – deputat PSD; Simonis Alfred-Robert – deputat PSD; Şlincu Dan-Constantin – deputat PSD; Şoldan Gheorghe – deputat PSD; Stancu Paul – deputat PSD;
Ţachianu Marian – deputat PSD; Tănăsescu Alina-Elena – deputat PSD; Toader Bogdan-Andrei – deputat PSD; Tudorache Daniel – deputat PSD; Tuhuţ Radu-Marcel – deputat PSD; Ţuţuianu Marius-Horia – deputat PSD;
Weber Mihai – deputat PSD;
Zetea Gabriel-Valer – deputat PSD
Expunerea de motive: Cum motivează inițiatorii introducerea celor două noi zile libere
În expunerea de motive inițiatorii susțin că ”Pentru creştinii ortodocşi Praznicul Botezului Domnului sărbătorit anual pe data de 6 ianuarie este sărbătorit şi de către credincioşii romano-catolici, greco- catolici şi penticostali, care, potrivit aceluiaşi recensământ, însumează 7,34% din populaţia României.

Sărbătoarea Botezului Domnului (Epifania) sau Bobotează, aşa cum mai este numită în termeni populari, este unică şi prin aceea că, în această zi, cea mai mare parte a credincioşilor ortodocşi sunt prezenţi la biserică pentru a primi Agheasmă Mare; în tradiţia ortodoxă. Sfinţirea cea Mare a apei sau Agheasmă Mare este o rânduială liturgică săvârşită doar de Bobotează. (…)

Țările din Europa care au zi liberă în 6 ianuarie
În mai multe state europene, ortodoxe sau catolice, precum Austria, Cipru, Croaţia, Finlanda, Grecia, Italia, Polonia, Rusia, Slovacia, Spania ori Suedia, ziua de 6 ianuarie a fost inclusă ca sărbătoare legală, zi nelucrătoare, tocmai pentru importanţa ei religioasă.

Strâns legată de sărbătoarea Botezului Domnului este cinstirea celui care a săvârşit Botezului Domnului, Sfântul Proroc loan Botezătorul, în ziua de 7 ianuarie, în fiecare an.

Pentru creştinii ortodocşi care utilizează calendarul neîndreptat (zis de stil vechi), ziua de 7 ianuarie este importantă pentru că, la această dată, este prăznuită Naşterea Domnului.

Țările din Europa care au zi liberă în 7 ianuarie
Din acest motiv, mai multe ţări din Europa, precum Belarus, Grecia, Georgia, Moldova, Rusia, Ucraina, Cipru, au reglementat data de 7 ianuarie ca sărbătoare legală în care nu se lucrează. în acest context, dată fiind importanţa religioasă a zilei de 7 ianuarie, considerăm necesară şi declararea acesteia ca sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Având în vedere cele menţionate mai sus, propunem spre dezbatere şi adoptare iniţiativa legislativă pentru completarea alin.(l) al art.139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, astfel încât zilele de 6 (Sărbătoarea Botezului Domnului) şi 7 ianuarie (Soborul Sfântului Proroc loan Botezătorul), sărbători deosebit de importante pentru creştinii ortodocşi, şi nu numai, să fie declarate ca zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează.”

LISTA: Zile libere legale în România
Acum, dintre cele 15 libere legale stabilite de Codul muncii, nouă sunt sărbători religioase. Calendarul sărbătorilor nelucrătoare pentru salariați din acest an poate fi găsit aici.

Codul muncii stabilește în prezent următoarele 15 libere legale:

1 și 2 ianuarie (prima și a doua zi de Anul Nou);
24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române);
Vinerea Mare (ultima zi de vineri înaintea Paștelui);
prima și a doua zi de Paști;
1 mai (Ziua Muncii);
1 iunie (Ziua Copilului);
prima și a doua zi de Rusalii;
15 august (Adormirea Maicii Domnului);
30 noiembrie (Sfântul Andrei);
1 decembrie (Ziua Națională a României);
25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun).

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Paradă planetară: Aliniere rară a planetelor în februarie. Mercur, Venus, Marte și Jupiter vor fi vizibile cu ochiul liber. Când vor putea fi văzute

Publicat

Publicitate

Un eveniment astronomic rar va avea loc sâmbătă, 28 februarie, când pe cer va putea fi observată o „paradă planetară”.

Potrivit NASA, fenomenul cunoscut drept „paradă planetară” sau aliniere planetară are loc atunci când cel puțin patru sau cinci planete pot fi observate simultan, informează alba24.ro. În acest caz, pe 28 februarie, pasionații vor avea ocazia să observe planetele Mercur, Venus, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun aliniate strâns pe cer.

Un eveniment asemănător a avut loc și în luna februarie a anului trecut, pe 27 februarie 2025, când șapte planete, inclusiv Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun s-au aliniat într-un spectacol rar care nu va mai putea fi observat până în 2040, scrie The Guardian.

„Grupuri de trei, patru sau chiar cinci planete vizibile nu sunt neobișnuite, apărând regulat în fiecare an… Dar cu cât sunt implicate mai multe planete, cu atât mai multe condiții trebuie să fie îndeplinite pentru a fi vizibile simultan.

Acest lucru face ca paradele complete cu șapte planete să fie destul de rare”, a declarat Greg Brown, astronom la Royal Observatory Greenwich, pentru PA Media.

Ce planete pot fi observate?

Mercur, Venus, Marte și Jupiter vor putea fi văzute cu ochiul liber. Pentru Uranus și Neptun va fi nevoie de binoclu sau telescop, fiind situate în zonele îndepărtate ale sistemului solar.

Publicitate

Mercur ar putea fi mai greu de observat, deoarece se află jos, aproape de orizont.

Potrivit NASA, astfel de alinieri pot fi observate timp de câteva săptămâni sau chiar peste o lună, deoarece planetele se mișcă lent pe cer.

Totuși, fenomenul poate fi văzut de unii încă din acest weekend, însă 28 februarie este momentul în care planetele vor apărea cel mai apropiate una de alta și vor putea fi observate împreună pe cerul de seară.

Citeste mai mult

Eveniment

Sprijin financiar de până la 2.000 de euro pe hectar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Condiții și acte necesare

Publicat

Publicitate

Sprijin financiar de până la 2.000 de euro pe hectar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Producătorii agricoli din sectorul pomicol ale căror culturi au fost afectate semnificativ de înghețul târziu din primăvara anului 2025 pot beneficia de un sprijin financiar de la stat de până la 2.000 de euro pe hectar, în funcție de gradul de afectare, informează alba24.ro

Guvernul a aprobat la începutul lunii februarie o hotărâre privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara anului 2025.

Actul normativ prevede instituirea unei scheme de sprijin financiar de urgență destinată producătorilor agricoli din sectorul pomicol ale căror culturi au fost afectate semnificativ de fenomene climatice nefavorabile – înghețul târziu de primăvară, manifestat în perioada aprilie–mai 2025.

Sprijin financiar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu

Sprijinul financiar se acordă sub formă de grant, având ca scop compensarea pierderilor de producție pentru plantațiile pomicole pe rod, cu grad de afectare între 30% și 100%.

Cuantumul sprijinului financiar este de maximum 10.180,6 lei/ha (echivalentul a 2.000 euro/ha), acordat proporțional cu gradul de afectare.

„După ce am solicitat oficial acest sprijin în Consiliul AgriFish încă din luna iunie a anului trecut, Comisia Europeană a confirmat importanța demersului României, alocându-ne 11,5 milioane de euro — a doua cea mai mare sumă din pachetul de urgență destinat celor șase state afectate. Prin Hotărârea de Guvern adoptată astăzi, transformăm acest demers în sprijin direct pentru pomicultori, oferind granturi de până la 2.000 euro/ha. Este datoria noastră să asigurăm fermierii că nu sunt singuri în fața capriciilor climatice și că au resursele necesare pentru a continua să producă pentru România”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu.

Publicitate

Schema beneficiază de un buget total de 58.538.450 lei (echivalentul a 11.500.000 euro), asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă, sub formă de finanțare externă nerambursabilă.

Cine sunt beneficiarii sprijinului financiar

Beneficiarii sprijinului financiar de urgență sunt producătorii agricoli care exploatează plantații pomicole pe rod, afectate de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025 și care dețin documente care certifică suprafețe afectate, în proporție de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv, respectiv:

  • producători agricoli persoane fizice;
  • producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite;
  • producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare, societățile agricole, grupurile de producători recunoscute, organizațiile de producători din sectorul legume-fructe, cooperativele agricole, precum și universitățile, institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare.

Sprijin financiar pentru pomicultorii afectați de înghețul târziu. Criterii de eligibilitate

Beneficiarii sunt eligibili dacă:

  • dețin documente care certifică afectarea suprafețelor cu plantații pomicole pe rod de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025;
  • gradul de afectare a suprafețelor reprezintă un procent de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv;
  • sunt înregistrați în evidențele APIA cu cererea de plată pentru anul 2025.

În vederea verificării respectării condițiilor prevăzute, APIA stabilește eligibilitatea beneficiarilor ținând cont de suprafața cu plantații pomicole pe rod determinată conform cererii de plată pentru anul 2025.

Cum se calculează sprijinul financiar

Sprijinul financiar de urgență sub formă de grant este în cuantum de maximum 10.180,6 lei/ha și reprezintă echivalentul sumei de maximum 2.000 euro/ha, care se acordă pentru suprafețele cu plantații pomicole pe rod afectate de înghețul târziu de primăvară manifestat în perioada aprilie 2025 – mai 2025, pentru suprafața cu grad de afectare de minimum 30% inclusiv și maximum 100% inclusiv, prevăzută în documente, după cum urmează:

  • pentru un grad de afectare mai mare de 90% inclusiv până la 100% inclusiv, se acordă grantul în cuantum de maximum 10.180,6 lei/ha;
  • pentru un grad de afectare menționat ca valoare procentuală unică, de minimum 30% inclusiv și maximum 90%, grantul care se poate acorda se diminuează corespunzător și se obține prin înmulțirea cuantumului de 10.180,6 lei/ha cu gradul de afectare în valoare fixă prevăzut în documente, iar rezultatul obținut se împarte la o sută sau, în cazul în care în documente este menționat un interval de afectare, și nu o valoare fixă, valoarea grantului care se poate acorda se obține prin înmulțirea cuantumului de 10.180,6 lei/ha cu valoarea obținută ca medie aritmetică a intervalului de afectare menționat, iar rezultatul obținut se împarte la o sută.

Sumele totale care se pot acorda unui beneficiar se determină prin înmulțirea cuantumului grantului calculat cu suprafața afectată de plantații pomicole pe rod, care nu poate fi mai mare decât cea determinată de APIA potrivit cererii de plată pentru anul 2025.

Speciile pomicole pentru care se acordă ajutorul financiar

Speciile pomicole eligibile pentru acordarea sprijinului financiar sunt:

  • măr
  • păr
  • prun
  • cais și zarzăr
  • piersic
  • cireș și vișin
  • nectarin
  • nuc și alun
  • migdal

Cererea de acordare a sprijinului financiar

Beneficiarii care îndeplinesc condițiile trebuie să depună la APIA la care au depus cererile de plată pentru anul 2025 o cerere de acordare a sprijinului financiar de urgență. Cererea va fi însoțită de copia documentului de coordonate bancare, numai în situația în care acesta a suferit modificări față de cel înscris în cererea de plată pentru anul 2025.

Copiile documentelor de identificare existente la dosarul cererii de plată pentru anul 2025, în cazul în care nu sunt modificări, rămân valabile și pentru acordarea sprijinului financiar de urgență.

Cererea de acordare a sprijinului se depune la centrele județene sau locale ale APIA, până la data de 9 martie 2026 inclusiv.

Documentele depuse în copie de către beneficiar poartă sintagma „conform cu originalul”, sunt datate și certificate prin semnătură de către beneficiar.

După finalizarea perioadei de depunere a cererilor de acordare a sprijinului de urgență, APIA verifică respectarea/ îndeplinirea prevederilor referitoare la eligibilitatea solicitanților, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului prevăzut. Nerespectarea acestora de către solicitanți atrage neeligibilitatea acestora la acordarea sprijinului financiar de urgență.

Plățile către beneficiari se vor efectua până la data de 30 aprilie 2026.

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: „Măștile poetice”, activitate cultural-educativă la Liceul „Regina Maria” Dorohoi

Publicat

Publicitate

La Liceul „Regina Maria” Dorohoi s-a desfășurat activitatea din cadrul proiectului „Sfert de oră de lectură: Constantin Abăluță – Măștile poetice”, demers educațional care a îmbinat lectura expresivă cu acompaniamentul muzical.

Sub coordonarea profesoarei  Paraschiva-Cezarica Șmocot, elevii au explorat creația poetului Constantin Abăluță, punând în valoare valențele tematice și expresive ale volumului „Măștile poetice”. Activitatea a urmărit stimularea interesului pentru lectură, dezvoltarea sensibilității artistice și cultivarea capacității de interpretare a textului liric.

Momentele de lectură au fost completate de intervenții muzicale, care au contribuit la crearea unui cadru adecvat receptării mesajului poetic. Elevii implicați au demonstrat seriozitate și implicare, abordând actul lecturii ca formă de exprimare și reflecție.

Prin astfel de inițiative, proiectul „Sfert de oră de lectură” își propune să consolideze relația elevilor cu literatura și să susțină educația culturală în mediul școlar.

Publicitate

 

Citeste mai mult

Eveniment

Încep lucrările la un nou tunel pe Autostrada A1 Sibiu-Pitești, secțiunea Boița-Cornetu. Ce spune directorul CNAIR

Publicat

Publicitate

Încep lucrările la un nou tunel pe Autostrada A1 Sibiu-Pitești, secțiunea Boița-Cornetu, a anunțat sâmbătă directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, relatează alba24.ro

„Am intrat într-o nouă etapă pe cel mai dificil tronson al Autostrăzii Sibiu-Pitești. Chiar dacă suntem în plină iarnă, asocierea de constructori turci (Mapa-Cengiz) menține un ritm de lucru susținut, activând 24 de ore din 24 acolo unde frontul de lucru permite.

 

Au început operațiunile premergătoare pentru Tunelul Boița 1. Acesta este format din două galerii: 264 metri (galeria dreaptă) și 247 metri (galeria stângă).

Este al doilea punct critic de pe această secțiune unde atacăm muntele”, a scris Cristian Pistol, pe pagina de Facebook.

Progresul la zi pe Secțiunea 2 (31,33 km)

Lucrările la tunelul Robești avansează constant, spune directorul CNAIR. Potrivit acestuia, s-au excavat deja 332 metri din galeria stângă și 351 metri din galeria dreaptă.

Publicitate

Lucrările au început acum și pe sensul dinspre Sibiu. Pentru a mări ritmul de lucru, se fac cinci detonări în fiecare zi.

 

De asemenea, structurile majore prind contur:

  • Viaductul V01: 63%
  • Viaductul V03: 62,82%
  • Viaductul V02: 57,28%
  • Viaductele V04 și V05: 49,68%

Constructorul a mobilizat în teren 311 muncitori și 111 utilaje specializate.

Stadiul fizic întregii secțiuni a ajuns la 8,2%.

„Ritmul va crește exponențial pe măsură ce vom elibera autorizațiile de construire pentru restul sectoarelor, odată cu emiterea Acordului de Mediu Revizuit. Secțiunile 2 și 3 reprezintă primul tronson de autostradă care va străpunge efectiv Carpații.

La final, România va beneficia de o conexiune neîntreruptă pe Coridorul 4 Pan-european: aproximativ 850 km de drum de mare viteză de la Constanța până la Nădlac. Investim 4,25 miliarde lei (fără TVA) prin Programul Transport (PT) pentru a transforma acest vis în realitate. Este o lucrare de o complexitate tehnică fără precedent, dar esențială pentru viitorul economic al țării”, a mai precizat directorul CNAIR.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending