Autostrada Moldovei, cel mai amplu proiect de autostradă aflat în derulare în România, se apropie de finalizarea primelor loturi, potrivit estimărilor Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, relatează mediafax.ro.

Astfel, până la sfârşitul anului 2024, ar urma să fie gata lotul 1 Dumbrava – Mizil (21 km), construit de asocierea Impresa Pizzarotti&SPA – Pizzarotti SA – Retter Projectmanagement SRL, lotul 2 Mizil – Pietroasele (28,35 km), construit de asocierea SC Coni SRL – Trace Group Hold PLC, dar şi tronsonul 1 Buzău – Vadu Paşii (4,6 km) şi tronsonul 4 Mândreşti Munteni – Focşani (10,94 km), de care este responsabilă asocierea SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL.

După ce, în ultimii 11 ani, ritmul mediu de construire a autostrăzilor în România a fost de 45 km pe an, cu recorduri negative precum cel din 2016, cu zero kilometri, cu greu, anul 2023 a marcat atingerea bornei de 1.000 km de autostradă în România, iar alţi circa 1.000 km sunt pregătiţi pentru următorii şase ani.

Totuşi, susţinută de fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care pun şi o presiune a respectării termenelor, infrastructura rutieră din România a început să prindă avânt în 2023, astfel că, pentru prima dată în istorie, constructorii lucrează pe întreaga lungime a unei autostrăzi – în cazul A7, dar şi la altele în paralel.

La autostrada A7, unde pe cele mai multe loturi lucrează antreprenorul băcăuan Dorinel Umbrărescu, scopul este finalizarea completă până în 2027, astfel încât să fie decontate lucrările prin PNRR, unde sunt prevăzute 7,6 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură, iar din total o sumă importantă ar trebui să meargă pentru autostrada din zona Moldovei.

Pe ultimul lot din autostrada A7, cel care încheie practic acest proiect de infrastructură, între Mirceşti şi Paşcani, cu o lungime de 28 de kilometri, se va construi „nodul de tip turbion de la Paşcani“, potrivit CNAIR, de la intersecţia autos­trăzilor A7 şi A8, în zona Sodomeni – Paşcani, judeţul Iaşi, aceasta fiind o investiţie unică în România.

„Va fi construit cu o viteză de proiectare de 80 km/h, la o rază minimă a bretelelor de 400 de metri. Acesta va fi compus din nu mai puţin de 12 pasaje rutiere şi va avea o lungime cumulată a bretelelor de 15 km“, spun reprezentanţii CNAIR.

Prin PNRR, sunt prevăzute 7,6 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură, iar din total o sumă importantă ar trebui să meargă pentru autostrada din zona Moldovei.

Un parlamentar din Botoșani a primit lunar o indemnizaţie de aproximativ 11.000 lei net, o sumă forfetară de 35.500 lei, gratuitate la călătoriile cu trenul, un zbor gratuit pe săptămână şi o diurnă de 400 de lei/zi (doar în zilele când vine la Parlament), deși a luat cuvântul în parlament doar o singură dată, la depunerea jurământului.

Este vorba de parlamentarul USR Botoșani Andrei Drancă, fostul lider al acestui partid politic de la Botoșani.

Alături de parlamentarul USR Botoșani, pe această listă mai există doar șase parlamentari care nu a deschis gura decât atunci când a spus “Jur”.

Este vorba de parlamentarul Călin Balabaşciuc de a AUR Călăraşi, Costel Barbu (Teleorman) şi Daniel Constantin (Argeş) de la PNL, Nicu Niţă (Brăila) şi Eliza Peța-Ștefănescu (Dolj) de la PSD, în timp ce de la minorităţi, în această situaţie este Ognean Cristici, relatează Antena3.ro.

Deși sunt remunerați consistent, aceşti parlamentari au ales să nu participe activ la procesul legislativ, ci doar să încaseze lunar peste 47.000 de lei, mai relatează sursa citată.

Realizarea sistemului antigrindină care să deservească județul Botoșani intră în linie dreaptă, a anunțat astăzi Consiliul Județean Botoșani.

Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor a finalizat licitația pentru realizarea punctelor de lansare a rachetelor antigrindină.

Mai mult, firma care a câștigat licitația a realizat proiectele tehnice, iar în prezent a depus solicitările necesare pentru autorizarea construirii acestora, care se va face în următoarele luni.

„Fenomenele meteo extreme afectează grav agricultorii din județul Botoșani, iar combaterea căderii grindinei poate diminua substanțial pierderile fermierilor. În urma demersurilor făcute de echipa PSD Botoșani, Guvernul României a aprobat înființarea a 12 puncte de lansare a rachetelor antigrindină care să apere întreaga zonă arabilă a județului nostru, adică peste 250 de mii de hectare. În perioada imediat următoare, va începe construirea acestor puncte de lansare”, a declarat Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani și al organizației PSD Botoșani.

La licitație s-au depus oferte pentru 8 din cele 12 puncte ce vor fi realizate. Aceste prime 8 puncte de lansare vor fi construite în comunele Roma, Havârna, Corlăteni, Ungureni, Gorbănești, Hănești, Durnești și Avrămeni. Pentru celelalte 4 puncte de lansare de la Albești, Copălău, Curtești și Văculești, licitația va fi reluată.

„Pe lângă protejarea culturilor, prin realizarea acestor puncte de lansare a rachetelor antigrindină se vor crea și noi locuri de muncă în județ, câte 9 pe fiecare punct. Vorbim, deci, de 108 locuri de muncă noi. Așa înțelegem noi dezvoltarea județului!”, a conchis Doina Federovici.

În paralel cu construirea punctelor de lansare a rachetelor antigrindină, reprezentanții Unității de combatere a căderilor de grindină – Moldova 1 – Iași, vor realiza recrutarea, instruirea și angajarea personalului.

Începând din iulie, capacele atașate la sticlele de plastic au devenit obligatorii în Europa. Noul design, considerat deranjant de unii, împiedică înșurubarea completă a capacelor din cauza unor benzi suplimentare de plastic care le mențin fixate de sticlă, relatează alba24.ro.

Începând cu luna iulie, toți producătorii de băuturi răcoritoare sunt obligați să pună pe piață doar PET-uri cu dopurile ataște, potrivit Euronews.

Măsura impusă de Uniunea Europeană vine după ce majoritatea capacelor ajung în mări și oceane, separate de sticle, iar acestea nu mai pot fi recuperate.

Capacele atașate la sticlele de plastic, o inovație pentru reducerea poluării

Capacele de plastic atașate de sticlă reprezintă o inovație destinată să reducă poluarea cu plastic și să îmbunătățească reciclarea.

Această inițiativă a fost introdusă în special de Uniunea Europeană prin Directiva privind materialele plastice de unică folosință, care stipulează că, până în 2024, capacele și dopurile de plastic trebuie să rămână atașate de recipientele din plastic.

Capacele atașate la sticlele de plastic: aspecte importante

Reducerea Poluării: Capacele de plastic sunt printre cele mai frecvent găsite obiecte de plastic în mediu, mai ales pe plaje și în oceane.

Prin atașarea lor de sticle, se previne dispersarea acestora în natură.

Facilitatea Reciclării: Când capacele rămân atașate de sticle, întregul produs poate fi reciclat mai ușor, eliminând necesitatea ca utilizatorii să separe capacele de recipiente.

Comoditate: Atașarea capacelor previne pierderea acestora și adaugă comoditate pentru utilizatori, care nu mai trebuie să-și facă griji cu privire la găsirea sau pierderea capacului.

Publicitate

Capacele atașate la sticlele de plastic – Provocări Tehnice: Implementarea acestei măsuri implică modificări în designul sticlelor și capacelor.

Producătorii trebuie să investească în noi echipamente și tehnologii pentru a produce aceste capace atașate, ceea ce poate duce la costuri suplimentare inițiale.

Inovații în Design: Unele capace atașate sunt proiectate astfel încât să fie ușor de utilizat și să nu interfereze cu funcționalitatea sticlei.

Există diverse modele și mecanisme care permit deschiderea și închiderea ușoară a capacelor atașate.

Această inițiativă este parte dintr-un efort mai amplu de reducere a impactului negativ al materialelor plastice asupra mediului și de promovare a sustenabilității.