Aproape o treime dintre elevii români nu înțeleg concepte științifice de bază, arată un raport UNICEF, făcut public miercuri, relatează alba24.ro. 

Raportul precizează că aproximativ jumătate dintre elevii români (43%) ating un nivel funcţional al literaţiei ştiinţifice, în timp ce 24% au competenţe tranzitorii, care pot fi consolidate rapid prin sprijin adecvat, arată rapoartele naţionale elaborate de UNICEF.

Dar aproximativ 32% dintre elevi sunt la risc de a nu fi capabili să înţeleagă şi să utilizeze în mod corespunzător conceptele ştiinţifice de bază în contexte practice, transmite Agerpres.

„Concepte științifice de bază” nu înseamnă formule complicate, ci idei fundamentale fără de care elevii nu pot înțelege lumea din jur și nu pot progresa ulterior în educație.

Aceste concepte permit elevului să înțeleagă explicații simple despre lume și sunt necesare pentru a interpreta informații din viața de zi cu zi (sănătate, mediu, tehnologie).

Ele stau la baza gândirii critice și a deciziilor informate.

Când un elev nu le înțelege, problema nu e doar școlară, ci socială și economică, pentru că afectează capacitatea de adaptare într-o societate modernă.

Rapoarte UNICEF pentru România

Miercuri au fost lansate rapoartele naţionale independente privind nivelul de literaţie ştiinţifică şi digitală al elevilor din România.

Documentele au fost elaborate de UNICEF şi se bazează pe două evaluări standardizate, realizate cu sprijinul BRIO şi cu suportul instituţional al Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi al Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare.

În domeniul literaţiei digitale, mai mult de jumătate dintre elevi (aproximativ 55%) se află în zona de tranziţie, având competenţe parţiale care pot fi consolidate prin programe adecvate.

8% dintre elevi ating nivelul „funcţionalitate bună”, în timp ce segmentul celor care ating cel mai înalt nivel de competenţă este de doar 0,2%. Aproape 37% dintre elevi sunt la risc în ceea ce priveşte dezvoltarea competenţelor digitale funcţionale.

„Constatările rapoartelor indică provocări sistemice şi oferă o bază solidă pentru schimbare, iar reformele iniţiate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în zona curriculumului şi a evaluării reprezintă un pas important înainte”, a declarat Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România, citată într-un comunicat remis presei.

Rapoartele reprezintă un diagnostic de sistem menit să arate cât de bine pot aplica elevii competenţele (dobândite atât în şcoală, cât şi în afara ei) în situaţii reale, şi nu doar să reproducă informaţii. Demersul este esenţial pentru fundamentarea unor politici educaţionale şi direcţii de acţiune bazate pe dovezi.

Conform aceleiaşi surse, studiile nu evaluează performanţa academică sau parcurgerea programei şcolare în sens tradiţional, ci furnizează informaţii obiective despre competenţe funcţionale, astfel încât intervenţia să se facă acolo unde este nevoie.

Sfânta Muceniță Agata (sau Agatia) s-a născut în anul 235 în cetatea Panormos (astăzi Palermo din Sicilia). Ea era o femeie foarte frumoasa și foarte bogată. Era creștină și trăi o viață curată și cu făgăduința de aș dărui viața în totalitate lui Hristos, într-o perioadă foarte periculoasă pentru creștin datorită tuturor persecuțiilor care au avut loc în secolul al-III-lea în care a trăit.

În acea vreme, pe când împărat era Deciu (249-251) și Cvintilian era dregător al Siciliei, a fost dată poruncă de la împărat pentru a fi prigoniți și uciși toți creștinii. În acele vremuri tulburi Sfânta Agata a fost ceruta în căsătorie de dregătorul Cvintian, însă, ea a refuzat deoarece dorea să fie „mireasă a lui Hristos”. Cvintilian fiind cuprins de gânduri necurate, a poruncit să fie adusă la judecata lui, în cetatea Catania,orașul legendar de la poalele vulcanului Etna.

Atunci, Sfânta Muceniță Agata a fost arestată și adusă în fața dregătorului. Iar ea, pe drum, între ostași, nu înceta a-L ruga pe Hristos să o întărească să-și mărturisească fără temere credința. Văzând credința ei dregătorul, a poruncit să o ducă în casa unei femei necredincioase, anume Afrodisia, că să o despartă de credința în Hristos și să o întoarcă spre dragostea lumească. Dar Sfânta Muceniță Agata, ținându-se tare în credință, dorea mai mult să moară, decât să se lepede de Hristos.

Cu toate amenințările din partea consulului și cu toate pedepsele aplicate de matroană, Sfânta Agata nu a renunțat la dragostea pentru Dumnezeul ei, și toate le-a suferit pentru a nu-l face de râs înaintea oamenilor. Căci Sfânta Muceniță Agata gândea că ceea ce vine de la Hristos e mult mai de folos decât ceea ce vine de la oameni. Văzând hotărârea ei, consulul hotărăște să o dea pe mâna călăilor spre a o chinui „până o avea să renunțe sau să moară”.

Sfânta Muceniță Agata a fost supusă la tot felul de torturi groaznice, suferind cu trupul și veselindu-se cu sufletul, știind că este în brațele mirelui Hristos, căruia i-a dăruit viața sa. A ordonat Cvintilian că sânii tinerei fecioare să fie torturați, iar sfânta i-a răspuns torturii prin cuvintele: „Tiran nemilos, nu te rușinezi să torturezi la o femeie acel sân de la care ai supt viața, atunci când erai copil?”.

Nereușind în nici un chip să schimbe decizia ei, consulul a poruncit să fie aruncată pe cărbuni încinși până se va săvârși. Și astfel, Sfânta Muceniță Agata și-a dat sufletul în brațele Mântuitorului în anul 251, la doar 16 ani, având că zi de pomenire data de 5 februarie.

Creștinii au îngropat trupul ei cu mare cinste, iar la înmormântarea ei un înger în chip de tânăr a pus în racla sfintei o tăbliță de piatră, apoi s-a făcut nevăzut. Pe tăbliță scria: „Minte cuvioasă, cinste de la Dumnezeu și izbăvire patriei”. Multe minuni s-au făcut apoi prin cinstitele ei moaște.

Acesta este valabil până la ora 20:00 în localitățile Dorohoi, Ungureni, Hudești, Mihai Eminescu, Trușești, Ștefănești, Coțușca, Suharău, Havârna, Vlădeni, Vorniceni, Rădăuți-Prut, Ibănești, Șendriceni, Vârfu Câmpului, Cristinești,
Avrămeni, Dersca, George Enescu, Manoleasa,
Hilișeu-Horia, Păltiniș, Vlăsinești, Broscăuți,
Mileanca, Dângeni, Pomârla, Roma, Unțeni,
Știubieni, Darabani, Mihăileni, Drăgușeni, Durnești,
Nicșeni, Dobârceni, Corlăteni, Leorda, Mihălășeni,
Cândești, Cordăreni, Viișoara, Hănești, Brăești,
Săveni, Ripiceni, Concești, Văculești, Lozna, Mitoc,
Dimăcheni, Adășeni și Bucecea.

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, le recomandăm șoferilor să:

* evite deplasările dacă nu sunt absolut necesare
* reducă mult viteza
* păstreze o distanță mare față de alte vehicule
* nu frâneze și să nu vireze brusc
* evite depășirile

Pe pietoni îi sfătuim:

* să meargă cu grijă;
* să folosească încălțăminte antiderapantă.

Se recomandă deplasarea lentă, cu pași mici, folosirea balustradelor și evitarea suprafețelor lucioase sau înclinate.

Curățarea gheții, a țurturilor și a zăpezii de pe clădiri, precum și de pe trotuarele aferente acestora, revine proprietarilor și administratorilor de imobile.

În situația în care îndepărtarea gheții și a țurturilor nu este posibilă imediat, zona trebuie obligatoriu semnalizată și delimitată corespunzător, astfel încât să nu fie pusă în pericol siguranța pietonilor.

Facem apel la responsabilitate și implicare pentru prevenirea accidentelor și pentru siguranța tuturor cetățenilor.

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI

(DICȚIONAR SPECIAL)

PARADOXUL INTERNETULUI; A fost enunţat de Robert Kraut, profesor de psihologie la Carnegie Mellon University şi l-am găsit explicat de Stela Giurgeanu în eseul „Balanţa plictiselii” din „Dilema veche” nr. 1028 din decembrie 2023: „Potrivit acestuia, deşi Internetul creşte semnificativ nivelul de conexiune, scade capacitatea de a avea conversaţii reale, profunde şi semnificative. Consecinţele: oamenii au ajuns din ce în ce mai izolaţi şi mai neadaptaţi unei vieţi sociale reale, deşi au impresia că sunt extrem de activi social”.

EINSTEIN ŞI DUMNEZEU: Este vorba despre un banc faimos care circula în Statele Unite în anul 1990, pe care l-am găsit reluat de Codrin Liviu Cuţitaru în rubrica sa din „Dilema veche” nr. 1029 – 1030 din 2023: „Ajuns în faţa lui Dumnezeu, Einstein şi-ar fi manifestat curiozitatea pentru formula matematică a Facerii. Creatorul îşi zice: „Hm, e Einstein mintea cea mai bună a umanităţii din toate timpurile. Hai să-i fac hatârul!”. Ca atare, îi dă marelui fizician un teanc imens de hârtii. Petrece savantul câteva săptămâni, încercând să desluşească ecuaţiile complexe şi, la un moment dat, se loveşte speriat cu palma peste frunte. Aleargă într-un suflet la Demiurg, strigând melodramatic: „Doamne, Doamne, formula aceasta este greşită!”. La care Dumnezeu răspunde imperturbabil: „Mie îmi spui!”.

DUALITATEA INTERIOARĂ A SCRIITORULUI: Concept care aparţine scriitorului Nicolae Balotă şi l-am întâlnit explicat într-un interviu acordat lui Ion Zubaşcu şi publicat în „România liberă” din 6 februarie 1999: „Eu socot că această dualitate interioară, chemarea de ordin spiritual, către cele religioase, şi chemarea creaţiei, poate da naştere la unele conflicte lăuntrice. Nu se întâmplă lucrul acesta atunci când reuşeşti cu adevărat să subsumezi valorile literare, artistice, ştiinţifice, filosofice, unui anumit plan, care este în acelaşi timp un temei ferm şi o finalitate, un scop de dincolo de cultură. Desigur, rodul cultural se manifestă în opere artistice, în poezie, în muzică, în arte, în filosofie. Consider însă că rădăcina lor, ca şi semnificaţia finală a acestor roade depăşesc culturalul. Unde este temelia? Unde este finalitatea? Ele se află undeva, într-o transcendenţă, într-un plan al Divinului, ce depăşeste imanentul, planul acesta lumesc, imediat.”

METAFORA SCĂRII: Metafora scării aparţine lui Marian Moiceanu, profesor, decan şi rector al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti. Am întâlnit-o definită în „Dilema veche” nr. 1031 din 11-17 ianuarie 2024 în articolul „Devenirea prin arhitectură” semnat de Lorin Niculae, cronică la volumul „Din spatele cinematografului spre sala frescelor”, autor Marian Moiceanu. Explică universitarul amintit: „Cred că atunci când ne naştem, primim fiecare în dar o scară generică, neîncepută, fără trepte, dimensiuni şi direcţie. O scară pe care, fiecare în parte, suntem liberi să decidem cum să o edificăm, devenind fără voia noastră arhitectul constructor”.

ŢOAPA DE TIP NOU: Am găsit-o descrisă de Andrei Pleşu în „Dilema veche” nr. 1032 din 18-24 ianuarie 2024: „Ţoapa e eternă şi ubicuă. La noi ea are însă o consistenţă aparte, ceva între exasperant şi pitoresc, un amestec de candoare zoologică şi obrăznicie veselă, de agresivitate fudulă şi nesimţire colocvială. Ţoapa de tip vechi nu avea încă mijloacele de care dispune ţoapa de tip nou. Nu se simţea neapărat bine în localurile „fine”, nu conducea jeep-uri năprasnice, nu avea smartphone ultimul răcnet. Acum, noile ţoape au intrat în expansiune. Pe stradă, la restaurant, la televiziune, ele sunt de neocolit. Ne populează viaţa de fiecare zi, ne invadează intimitatea, ne impun codul lor de comportament. Suntem prizonieri. Şi dacă protestăm, facem figură de boşorogi „elitişti”, incapabili să se „branşeze” la exigenţele vremurilor noi. Să ne înţelegem. „Ţoapa” la care mă refer nu este o categorie socială sau simptomul unei denivelări culturale. O poţi identifica în toate straturile societăţii, dar, mai ales în noua nomenclatură, între proaspeţii îmbogăţiţi, în „noua burghezie” cu venituri şi cariere confortabile”.

CIOCANUL LUI MASLOW: Concept definit de psihologul american Abraham Maslow (1908 – 1970): „CÂND TOT CE AI ESTE UN CIOCAN, TOATE OBIECTELE DIN JUR ÎŢI PAR CUIE”. Explică Adrian Manea în eseul său „Fericirea între matematică şi ficţiune” din „Dilema veche” nr. 1033 din 25 – 31 ianuarie 2024: „Ciocanul lui Maslow, cum a ajuns să fie denumită o astfel de situaţie, nu se referă la oamenii descurcăreţi, ci la aceia a căror concentrare şi dedicare pentru un subiect îi fac să-l regăsească îmbrăcând diverse alte haine sau infiltrându-se în alte domenii. Acest principiu al instrumentului este cunoscut astăzi drept o prejudecată (cognitive bias, în termeni de specialitate), întrucât înseamnă o dependenţă de familiar, obişnuinţa devenită mai mult decât a doua natură”.

 CENTRUL DE AUTORITATE: Concept introdus de conservatorul american Richard Weaver, care consideră că în miezul fiecărei culturi se află un „centru de autoritate”, o cheie de boltă semantică. Mircea Platon, în eseul său „Prin fereastra temniţei” din „Contemporanul. Ideea europeană” nr. 1 (862) din 2024, explică: „Centrul de autoritate al vechii culturi europene e HRISTOS. Centrul de autoritate al noii culturi europene e CULTURA. Refuzând împărtăşania, cultura europeană se autocanibalizează în speranţa nemuririi. Pe care o obţine nu cu viaţa veşnică, ci cu gloria postumă. Refuzând să moară pentru vreun adevăr, oamenii de cultură nici nu pot să învie cu adevărat.”

LIMBA TALAŞ: Dan Stanca, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 1 din 2019, introduce un interesant concept, o sintagmă nouă: LIMBA TALAŞ. Această „limbă” o înlocuieşte, spune Dan Stanca, pe cea DE LEMN prin rindeluirea permanentă a acesteia. O descrie astfel: „Este o limbă distrusă, sfărâmată, din care valorile expresive au fost îndepărtate. Este o limbă în care aproape că nici nu mai contează dezacordurile gramaticale sau utilizarea improprie a unor termeni. Această limbă se revarsă zilnic asupra auzului nostru şi ne sileşte şi pe noi s-o folosim”.