Mai multe localități din județul Botoșani se vor afla sub o atenționare meteorologică tip cod galben de instabilitate atmosferică, astăzi, între orele 20:20 – 22:00.

Sunt vizate municipiul Botoșani, orașele Flămânzi și Săveni, comunele Vorona, Ungureni, Corni, Mihai Eminescu, Frumușica, Albești, Trușești, Ștefănești, Coțușca, Bălușeni, Lunca, Tudora, Vlădeni, Cristești, Curtești, Rădăuți-Prut, Răchiți, Copălău, Călărași, Avrămeni, Gorbănești, Manoleasa, Hlipiceni, Păltiniș, Vlăsinești, Coșula, Todireni, Mileanca, Sulița, Dângeni, Stăuceni, Roma, Santa Mare, Unțeni, Știubieni, Drăgușeni, Durnești, Nicșeni, Dobârceni, Mihălășeni, Blândești, Viișoara, Hănești, Ripiceni, Românești, Mitoc, Adășeni și Răuseni.

Se vor înregistra averse, iar în timp scurt sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 10-15 l/mp. De asemenea, vor fi descărcări electrice. Vântul va avea intensificări la rafală de 50…65 de km/h.

Pentru a preveni situațiile de urgență, recomandăm cetățenilor respectarea următoarelor măsuri:

✔️fiți prudenți atunci când vă aflați pe stradă și evitați deplasarea în zone cu panouri publicitare, copaci sau stâlpi de electricitate care ar putea fi doborâți;

✔️ nu treceți prin dreptul clădirilor aflate în construcție sau care prezintă elemente arhitectonice ce pot fi smulse de vânt;

✔️ parcați autoturismele la distanță sigură față de copaci sau stâlpi de electricitate;

✔️ îndepărtați copacii sau ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime sau pagube materiale;

✔️ nu atingeți firele căzute la pământ;

✔️ curățați șanțurile și rigolele de scurgere, pentru a permite evacuarea apelor pluviale;

✔️ nu aruncați gunoaiele menajere sau resturile vegetale în albiile apelor curgătoare sau în șanțurile / canalele de colectare a apei.

Un incendiu violent a izbucnit în această după-amiază într-o gospodărie din localitatea Cătămărăști Deal, amenințând să se extindă la locuința proprietarilor. Focul a cuprins un garaj în care se aflau o mașină, o bicicletă electrică și mai multe unelte, toate fiind distruse de flăcări.

La fața locului au intervenit cu promptitudine pompierii din cadrul Detașamentului Botoșani, care au sosit cu două autospeciale de stingere cu apă și o ambulanță SMURD, pregătiți să gestioneze orice situație de urgență.

Intervenția rapidă a forțelor de ordine a fost crucială: pompierii au reușit să limiteze extinderea flăcărilor și să salveze casa, aflată în imediata apropiere a garajului cuprins de incendiu.

Din fericire, nu au fost înregistrate victime, însă pagubele materiale sunt însemnate.

Primele cercetări indică drept cauză probabilă a incendiului un scurtcircuit produs la bicicleta electrică aflată în interiorul garajului. Reprezentanții ISU atrag atenția asupra riscurilor generate de folosirea sau depozitarea necorespunzătoare a echipamentelor electrice, mai ales în spații închise și aglomerate.

Pompierii continuă verificările pentru a stabili cu exactitate împrejurările în care s-a produs incendiul.

Pentru sute de persoane aflate în detenție, ziua votului a reprezentat o ocazie de a-și manifesta spiritul civic și de a confirma că democrația nu se oprește la porțile penitenciarelor. Duminică, aproximativ 650 de deținuți de la Penitenciarul Botoșani au votat la alegerile prezidențiale prin intermediul urnei mobile.

Acțiunea a fost organizată de președinții secțiilor de votare nr. 68, 79, 80 și 85, cu sprijinul structurilor Ministerului Afacerilor Interne din județul Botoșani, care au asigurat buna desfășurare a procesului electoral în condiții de siguranță.

Pentru persoanele aflate în custodie, exercitarea dreptului la vot nu este doar o formalitate, ci o reafirmare a apartenenței la societate. Votul este, pentru aceștia, un simbol al incluziunii și al faptului că drepturile lor fundamentale sunt respectate, chiar și în spatele gratiilor.

Reprezentanții administrației penitenciarului au subliniat că exprimarea opțiunii electorale contribuie la procesul de reintegrare socială a deținuților, încurajând responsabilitatea civică și asumarea rolului de cetățean activ.

Pe fondul unei participări generale mai scăzute la nivel de județ, inițiativa din cadrul Penitenciarului Botoșani vine ca o lecție despre puterea votului și importanța implicării, indiferent de circumstanțele personale.

„Tu ce faci cu votul tău?” rămâne întrebarea-cheie adresată de reprezentanțiii Penitenciarului Botoșani pentru toți cei care, liberi fiind, aleg sau nu să participe la cel mai important exercițiu democratic al unei societăți.

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

EMINESCU PEDAGOG ( II )

Continuăm a prezenta studiul lui Toma Chiricuță  care îl vizează pe „Eminescu pedagog”, studiu realizat la nivelul anului 1926.  Care ar fi țelul cercetărilor întreprinse de autor? Reținem: 1) „Vrem să fixăm nu numai în cadrele timpului, linia, mai mult sau mai puțin sinuoasă a activității școlare pe care a desfășurat-o Eminescu”; 2) „Urmărim ceva mai mult, să reconstituim în imaginile probabilului și a documentelor, chiar teoria pedagogică de care s-a condus Eminescu în această activitate practică, școlară”; 3) „… o teorie, în sensul unei înlănțuiri de idei, mai mult sau mai puțin sistematic legate, care l-au călăuzit în acțiunea lui școlară, desigur că a avut și Eminescu”; 4) „… care i-au fost imediat mobilizate în suflet de situația precisă, categorică și practică de conducător al școlii, fie și sub forma mai puțin pretențioasă și înaltă a unui revizor școlar din anul 1875”; 5) „Eminescu era un cap prin excelență teoretic. Din notele și însemnările lui cele mai multe netipărite, dar totuși caracteristrice pentru personalitatea lui, rezultă cu puternicie aceasta”. Concluzionează Toma Chiricuță: „Eminescu nu a intrat în revizorat cu mintea vidă de orice element teoretic asupra educației, și aceasta vom încerca să o arătăm nu numai cu elemente spicuite din rapoartele lui oficiale de revizor școlar, ci și din alte izvoare, anterioare ca dată acestei activități, și care nu sunt totuși atât de sărace și nici cu mult mai puțin importante pentru acest scop, ce-l urmărim”.  Autorul enumeră trei izvoare din care s-a informat, pe care  le   ordonează temporal: 1) „izvoare din epoca de studios a lui Eminescu”; 2) izvoare din epoca de revizor școlar”; 3) izvoare din epoca de ziarist”. Toma Chiricuță are grijă ca studiul să plece și de la unele elemente fundamentale ale veacului al XIX-lea care au intrat, la momentul respectiv, în definiția pedagogiei cum ar fi, cu precădere, conceptele de personalitate, cultură sau mediu social.

Autorul studiului descoperă trei noțiuni importante în scrisul lui Eminescu, noțiuni care își determină reciproc conținutul și sfera lor: cultura, știința și educația.  Cercetând volumul de manuscrise 2255 și 2258 de la Academia Română, Toma Chiricuță  găsește un studiu   al lui Eminescu intitulat „Cultură și știință” din care reține: 1) „Moravurile unei națiuni pot, ca expresiune a individualității naționale și în comparațiune cu altele, să fie culte, însă omul singular, care exercită aceste moravuri, nu demonstră prin asta încă cultură, ci numai civilitate. Unui spirit poporal sau unui popor i se pot atribui așadar toate semnele caracteristice ale culturii, care vor rezulta din  cursul studiului nostru, fără ca din aceasta să  urmeze cumva cum că indivizii singulari ai acestui popor sunt într-adevăr oameni culți”; 2) „Cultură se numește înainte de toate o anumită stare și grad de desvoltare a inteligenței, o speție anumită de ridicare a spiritului asupra manierei lui de a privi natura și viața  primară și câștigată fără cultivare educativă, o împlere a sufletului cu așa fel de obiecte ale cunoștinței, care trec peste trebuințele vieții cele nemijlocite și naturale”; 3) „Cultura închide, în sine, treapta aceea a vieții spirituale și anume gradul acela de activitate spirituală, în puterea căruia un om e aplecat și capabil de a progresa, cum se zice, cu timpul. Cultura preface sufletul într-un organism, pentru care fiece experiență e un nutriment, pe care el îl reccipiază înăuntrul său, îl prelucrează organic”; 4) „Scopul culturii e în esență individual, el se împlinește pe deplin și exclusiv înlăuntrul individului, cultura unui om nu are alt scop, decât ca tocmai el să fie cult, îmbogățirea și desvoltarea, activarea în genere a spiritului, deoarece ea e îndreptată numai spre aceia, ca să ajungă starea, ce se numește cultură, nu are un scop general sau obiectiv, care adică să fie în afară de persoană, și nici u8n scop practic. Într-asta ea-i contraopusă stiinței”.

Privindu-l pe Eminescu, din cele studiate Toma Chiricuță sistematizează: 1) „cultura este mai înainte de toate un fapt social și nu individual”; 2) „cultura aparține societății și nu individului”; 3) „individul poate beneficia de cultura nației sale”; 4) „cultura  este în antiteză cu știința”; 5) „știința există și este în afara individului singular”; 6) „măsura activității celor ce se ocupă cu știința dau propria realizare obiectivă a științei”; 7) „științele urmăresc niște scopuri generale, obiective și în parte practică”; 8) „știința este o  reprezentare și desvelire a spiritului național într-o direcțiune, cea a științei”; 9) „știința nu e pentru învățați, ci învățații pentru știință, ea trăiește în ei și-i domină”; 10) „știința nu există pentru sine însăși, ci e numai o parte și un membru în organismul spiritual național, și mai încolo a celui umanitar”.

Ca să nu înțelegem că Eminescu chiar ar pune între cele două un raport de excludere, poetul ține să adauge: „Pe când astfel pe de o parte știința și cultura sunt cu totul deosebite, le găsim pe de altă parte într-o legătură foarte strânsă”.  Această legătură, după Eminescu, o face educația. (VA URMA)