Uniunea Europeană schimbă regulile privind medicamentele. Noul regulament prevede coordonarea în UE privind stocurile naționale și rezervele, pentru prevenirea penuriei de medicamente, scrie alba24.ro. De asemenea, se urmărește stimularea competitivității industriei farmaceutice europene și scăderea dependenței față de ingredientele farmaceutice active din străinătate, în principal din afara UE (India și China).

În ceea ce privește evaluarea achizițiilor publice, Consiliul European a introdus obligația ca, atunci când se achiziționează medicamente critice, criteriul rezilienței să prevaleze asupra prețului. Acest lucru asigură faptul că deciziile de achiziții publice acordă prioritate securității aprovizionării, iar nu costurilor, potrivit sursei citate.

Parlamentul European a adoptat marți propuneri privind îmbunătățirea disponibilității și aprovizionării cu medicamente în UE. Urmează negocieri cu statele membre pentru a stabili forma finală a legii.

Stocuri de medicamente esențiale în UE

”Actul legislativ privind medicamentele critice este o propunere de nou regulament al UE care urmărește să îmbunătățească disponibilitatea medicamentelor esențiale în UE și securitatea aprovizionării cu astfel de medicamente, inclusiv antibiotice, insulină și analgezice.

Propunerea urmărește să sporească reziliența și autonomia sistemului de sănătate din Europa pentru a face față mai bine provocărilor în materie de sănătate de la nivel mondial care periclitează accesul la medicamente esențiale, cum ar fi pandemiile, dezastrele naturale și perturbările lanțului de aprovizionare.

Noile norme ar urma să completeze propunerile de revizuire a legislației UE în domeniul farmaceutic („pachetul farmaceutic”), care conțin, și ele, dispoziții privind gestionarea deficitelor și aprovizionarea cu medicamente”, potrivit Consiliului European.

Medicamentele esențiale/critice sunt antibioticele, insulina, analgezicele, vaccinurile și medicamentele pentru boli cronice și acute (de exemplu, cancer, afecțiuni cardiace, diabet).

Creșterea producției de medicamente în UE

„Sectorul farmaceutic este vital din punct de vedere strategic pentru Uniunea Europeană. În contextul geopolitic actual, Europa trebuie să își stimuleze competitivitatea și să asigure siguranța pacienților prin consolidarea industriei sale farmaceutice și prin creșterea producției în cadrul Uniunii.

Acesta este modul în care reducem dependențele strategice și asigurăm aprovizionarea atât cu medicamente esențiale, cât și cu medicamente de interes comun”, a declarat deputatul european Tomislav Sokol, purtătorul de cuvânt al Grupului PPE în Comisia pentru sănătate publică a Parlamentului, după votul din Parlamentul European.

Criterii în atribuirea contractelor pentru medicamente

Potrivit sursei citate, a fost stabilit un principiu clar și consolidat în achizițiile publice:

”prețul nu mai poate fi singurul criteriu în atribuirea contractelor pentru medicamente. Trebuie luate în considerare securitatea aprovizionării, reziliența lanțurilor de producție și capacitatea de producție din cadrul Uniunii Europene. Această abordare „Buy European” garantează că achizițiile publice sprijină furnizorii de încredere, consolidează producția de medicamente în UE și contribuie la securitatea aprovizionării pe termen lung pentru pacienții din întreaga Europă”.

În opinia sa, companiile care primesc sprijin din partea UE ar trebui să aibă obligații clare – începând cu prioritizarea aprovizionării pieței UE și contribuția la capacitatea de producție în Europa.

Disponibilitatea medicamentelor esențiale

Potrivit Consiliului European, actul legislativ urmărește să îmbunătățească disponibilitatea medicamentelor esențiale, precum și securitatea și reziliența lanțului de aprovizionare cu acestea prin:

• diversificarea lanțului de aprovizionare pentru a reduce dependența de un număr limitat de furnizori
• încurajarea achizițiilor publice colaborative pentru a ajuta statele membre să achiziționeze medicamente într-un mod mai eficace și cu costuri mai reduse
• stimularea producției farmaceutice a UE pentru a se asigura că medicamentele critice sunt produse în UE, reducând dependența de țări terțe.

Potrivit unui studiu recent al Comisiei Europene, UE este dependentă de importurile de ingrediente farmaceutice active. S-a observat există o mare concentrare regională în ceea ce privește producția de ingrediente farmaceutice active generice.

Studiul a indicat, de asemenea, că 80% din ingredientele farmaceutice importate provin din doar cinci țări (China, SUA, Regatul Unit, Indonezia și India), China reprezentând 45% din total

Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate, în consultare publică. Ministerul Sănătății a publicat joi în consultare publică Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030. Documentul propune eliminarea dosarelor pe hârtie și integrarea tehnologiei în tot sistemul sanitar, scrie alba24.ro.

Ministrul Alexandru Rogobete a anunțat sfârșitul dosarelor plimbate între instituții și al fișelor scrise de mână. Strategia introduce regula simplă: „O singură dată introdus, utilizat de mai multe ori”.

Ministrul subliniază că sistemele informatice actuale nu „vorbesc” între ele. Acest lucru generează pierderi de timp pentru personalul medical și pacienți. Informații esențiale se pierd, iar deciziile sunt luate fără date complete.

Strategia include investiții în competențe digitale pentru personalul medical. Tehnologia va fi folosită zilnic, nu doar bifată în proiecte. Medicii și asistenții vor primi pregătire adecvată.

„Strategia pune datele acolo unde contează: în mâna profesioniștilor din sănătate și în sprijinul pacienților. (…) Dacă vrem să reconstruim încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, trebuie să lucrăm cu date reale, integrate corect, nu cu hârtii și estimări”, a subliniat ministrul Sănătății.

Vezi AICI proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei Naționale de Digitalizare în Sănătate 2026 – 2030

Ce prevede proiectul

Strategia prevede construirea unui mediu digital în care datele medicale nu mai sunt fragmentate. Acestea vor circula sigur și controlat între spitale, ambulatoriu, medicina de familie și urgență.

Strategia vizează facilitarea transformărilor la nivelul furnizării serviciilor de sănătate, prin adoptarea și utilizarea tehnologiilor digitale, precum și prin promovarea unor comportamente adecvate în ceea ce privește sănătatea. Totodată, aceasta subliniază faptul că digitalizarea în sănătate reprezintă un instrument de sprijin pentru atingerea obiectivelor în domeniul sănătății, și nu un scop în sine.

Conceptul de sănătate digitală extinde sfera e-sănătății, incluzând consumatorii digitali și utilizarea unei game variate de dispozitive inteligente și conectate. De asemenea, acesta cuprinde utilizarea tehnologiilor digitale avansate în domeniul sănătății, precum internetul obiectelor, învățarea automată, inteligența artificială, calculul avansat, analiza volumelor mari de date și robotica.

Potrivit reprezentanților ministerului, Strategia națională de digitalizare în sănătate vine în sprijinul Strategiei naționale de sănătate. Aceasta contribuie la reorientarea sistemului de sănătate către furnizarea de îngrijiri integrate pentru oameni și pacienți cu ajutorul soluțiilor digitale. Face acest lucru prin facilitarea transformărilor la nivelul furnizării de servicii care se bazează pe utilizarea tehnologiilor digitale, precum și prin încurajarea unor comportamente mai potrivite în materie de sănătate. De asemenea, subliniază faptul că digitalizarea în sănătate ar trebui să fie privită ca un instrument care permite atingerea obiectivelor în materie de sănătate, și nu ca o soluție în sine.

„România are un nivel ridicat de mortalitate evitabilă. Furnizarea serviciilor de sănătate este afectată de lipsa de fonduri, lipsa de personal și lipsa de informații. Deși conectivitatea la internet este relativ bună, 11% din populație nu este conectată, iar nivelul de competențe digitale în domeniul sănătății este scăzut. Strategia națională de sănătate a identificat „lipsa unei politici naționale privind managementul informațiilor din domeniul sănătății”, iar evaluarea sistemului de informații din domeniul sănătății realizată de OMS a evidențiat, de asemenea, lipsa unor mecanisme de guvernanță sustenabile”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului.

Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030. Obiective

Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030 își propune atingerea obiectivelor strategice generale, și anume:

• Îmbunătățirea mediului de politici și de guvernanță a digitalizării în sănătate.
• Dezvoltarea competențelor digitale în domeniul sănătății pentru populație și pentru personalul medical.
• Îmbunătățirea infrastructurii propice datelor și serviciilor digitale de sănătate integrate.
• Stimularea industriei și inovării în domeniul digitalizării în sănătate, cercetarea, utilizarea informațiilor în domeniul sănătății și învățarea organizațională.

În vederea atingerii acestora, Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030 abordează unele elemente de furnizare a unei infrastructuri de sănătate digitale pe termen scurt și mediu. Inițiativele-cheie sunt:

• Redimensionarea, standardizarea și optimizarea platformei informatice de asigurări de sănătate (PIAS)
• Dezvoltarea sistemului informatic unic integrat (SIUI)
• Sistemul de carduri electronice de asigurări de sănătate (CEAS)
• Sistemul Național de Prescripție Electronică (SIPE)
• Digitalizarea a 60 de instituții de sănătate publică
• Digitalizarea a 200 de spitale publice

Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026-2030. Principii

Având în vedere contextul complex și dinamic în care funcționează digitalizarea în sănătate, există cinci principii directoare și valori care trebuie aplicate pe măsură ce apar probleme, provocări și oportunități:

Sisteme bazate pe persoană

Strategia națională de sănătate 2023-2030 afirmă că „principiul său director este poziționarea cetățeanului în centrul sistemului de sănătate”.

În Strategia națională de digitalizare în sănătate, un principiu-cheie este acela că toate aspectele sistemului de digitalizare în sănătate sunt organizate în așa fel încât fiecare persoană să poată beneficia de îngrijire integrată și de servicii (personalizate).

Acest principiu presupune faptul că trebuie evitată fragmentarea serviciilor, iar interoperabilitatea între sisteme, inclusiv cea financiară, este îmbunătățită (prin utilizarea de standarde și arhitecturi adecvate). Se subînțelege și faptul că feedback-ul continuu din partea oamenilor și a pacienților ar trebui să joace un rol esențial în dezvoltarea și implementarea sănătății digitale.

Acoperirea universală cu servicii de sănătate

În ceea ce privește sănătatea, probabil că obiectivul cheie al dezvoltării durabile (ODD) este – Realizarea unei acoperiri universale cu servicii de sănătate, inclusiv protecția împotriva riscurilor financiare, accesul la servicii de sănătate esențiale de calitate și accesul la servicii sigure, oportune, echitabile, integrate și eficiente.

Pentru punerea în aplicare a acestui principiu, digitalizarea în sănătate are un rol-cheie în asigurarea incluziunii (digitale) pentru toți oamenii, pretutindeni.

Cultivarea încrederii

Menținerea încrederii în gestionarea confidențială a informațiilor medicale care permit identificarea personală reprezintă o provocare majoră și, pe măsură ce se dezvoltă sisteme bazate pe persoane, acest lucru devine din ce în ce mai important. Într-adevăr, guvernanța, aspectele juridice/reglementare și aspectele legate de securitatea cibernetică reprezintă provocări esențiale care trebuie depășite pentru a menține încrederea, integritatea, transparența, nediscriminarea și securitatea.

Pe măsură ce apar noi tehnologii, încrederea devine un element care trebuie cultivat și protejat în mod activ. Implicit, este necesară clarificarea drepturilor de proprietate și de acces, a semnificației vieții private, a confidențialității, a arhitecturilor de sistem, a gestionării datelor și a securității.

Reducerea la minimum a riscurilor pentru sănătate

Principiul conform căruia este mai bine să previi decât să tratezi este unul general acceptat, dar gama de riscuri pentru sănătate care trebuie atenuate este în creștere. Implicit, este necesar să se găsească modalitățile prin care digitalizarea în sănătate poate atât să îmbunătățească comportamentele sănătoase, cât și să reducă riscurile din mediul înconjurător.

Cu toate acestea, „mediul înconjurător” include în prezent nu numai determinanții sociali și economici ai sănătății umane, ci și o „abordare holistică și bazată pe sisteme care ține
cont de interconectarea dintre sănătatea oamenilor, a animalelor, a plantelor și a mediului”. Există, de asemenea, riscuri generate de mediul online, de exemplu, infodemia.

„Rezultatul general va fi că sistemele de sănătate din România vor fi consolidate prin intervenții digitale de sănătate cu eficacitate demonstrabilă, cu interacțiuni intersectoriale și comunități de oameni și profesioniști împuterniciți digital. Sistemul de sănătate va fi mai rezistent la schimbare, va fi mai accesibil pentru întreaga populație și va fi unul în care digitalizarea în sănătate va fi folosită de către oameni și de către forța de muncă din domeniul sănătății în mod obișnuit. Împreună, impactul final ar trebui să fie un acces extins la servicii de sănătate de calitate cu suport digital, care să îmbunătățească sănătatea și calitatea vieții tuturor cetățenilor români”, se mai precizează în nota de fundamentare.

Sfântul Clement era din Ancira Galatiei (astăzi Ankara, în Turcia) şi s-a născut din tată păgân şi din mamă creştină, Sofia cu numele, către anul 258. Încă de la vârsta de 12 ani, după moartea părinţilor săi, s-a dedicat slujirii lui Dumnezeu, iar pentru viaţa lui înţeleaptă a fost făcut preot la 18 ani şi arhiereu la 20 de ani.

Şi se nevoia cu propovăduirea dreptei credinţe, pe timpul domniei păgânilor împăraţi Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305), amândoi aprigi prigonitori ai creştinilor. Deci, fiind prins, a suferit cumplite chinuri de la dregătorul Ancirei, care, uimit de răspunsurile lui şi de tăria cu care primea chinurile, l-a trimis la Roma, la împăratul Diocleţian. Acolo, după ce a fost iarăşi groaznic torturat, a fost aruncat în temniţă, unde a botezat pe mulţi păgâni care văzuseră chinurile lui, printre care şi pe Agatanghel, roman de neam. Apoi a fost trimis împăratului Maximian, în Nicomidia, împreună cu alţi creştini, iar Agatanghel s-a ascuns în corabia care îl ducea pe Sfântul Clement, fiindcă voia să nu se despartă de el, însoţindu-l până la sfârşitul mucenicesc.

Deci, fericiţii Clement şi Agatanghel, stând în faţa a doi împăraţi şi a nouă guvernatori, în felurite cetăţi şi mărturisind cu tărie credinţa lor în Hristos, au fost daţi la tot felul de chinuri: bătuţi cu toiege, spânzuraţi, arşi pe coaste cu făclii aprinse, aruncaţi la fiare, puşi în var nestins, întinşi pe paturi de fier încinse, aruncaţi în cuptor fierbinte, împunşi cu ţepuşe tăioase şi altele asemenea, încât se minunau prigonitorii de răbdarea lor. Deci, după ce au îndurat temniţa şi chinurile vreme de 28 de ani, au fost duşi iarăşi în Ancira, unde Sfântul Agatanghel a fost ucis într-o zi de 5 noiembrie prin tăierea capului, după multe chinuri.

Iar Sfântul Clement, sosind luna ianuarie, a ieşit din temniţă prin voia lui Dumnezeu şi a început să slujească Liturghia într-o peşteră unde se adunau creştinii. Însă, în 23 ianuarie, anul 312, prorocind despre moartea sa şi despre apropiata pieire a împăraţilor păgâni, Sfântul a fost ucis de dregătorul Ancirei chiar în faţa Sfântului prestol, împreună cu diaconii săi, Hristofor şi Hariton. Biserica pomeneşte şi pe Sfântul Agatanghel în aceeaşi zi de 23 ianuarie, ca pe unul ce a fost părtaş pătimirilor de mulţi ani ale Sfântului Clement. Moaştele Sfântului Clement al Ancirei au fost mutate la Constantinopol, în două biserici închinate lui, de unde o parte a fost furată şi dusă în Apus de cavalerii Cruciadei a patra (anul 1204), iar cealaltă parte se află acum în Grecia (la Mănăstirile Prussos – în Evritania, Zografu – pe Muntele Athos şi Faneromeni – în insula Salamina).

Elevii Liceului „Demostene Botez” din Trușești au avut parte de o întâlnire cu mesaj puternic și actual, într-o perioadă în care adolescența este tot mai mult pusă la încercare de influențe rapide, presiuni sociale și modele superficiale promovate în mediul online. Într-o lume în care rețelele sociale par să dicteze direcția tinerilor, elevii s-au oprit pentru câteva clipe din agitația de zi cu zi și au reflectat asupra alegerilor pe care le fac și asupra valorilor care le pot defini viitorul.

Activitatea „Viața adolescenților moderni – între bine și rău” a fost desfășurată în cadrul proiectului CPEER „Adolescenții, Biserica și provocările lumii contemporane” și a fost susținută de preotul Cătălin Postolache, de la Parohia Sulița II. Întâlnirea nu a fost o simplă prezentare, ci un dialog sincer, apropiat de realitatea elevilor, în care întrebările adolescenților au întâlnit răspunsuri ancorate în credință, experiență și situațiile concrete cu care se confruntă tinerii în viața de zi cu zi.

Prin exemple din universul lor, discuții interactive și reflecții provocatoare, elevii au explorat tema alegerilor morale și a influențelor pozitive și negative care pot modela comportamente, atitudini și decizii. S-a vorbit despre tentații, despre presiunea anturajului, despre riscul de a urma curente „la modă” fără a înțelege consecințele, dar și despre curajul de a spune „nu” atunci când ceva nu este corect.

Un accent important a fost pus pe ideea că adevărata libertate nu înseamnă lipsa regulilor sau a responsabilității, ci puterea de a alege binele în mod conștient, chiar și atunci când drumul pare mai greu. Adolescenții au fost încurajați să își analizeze propriile decizii și să înțeleagă că fiecare pas făcut astăzi poate influența direct felul în care va arăta viața lor de mâine.

Întâlnirea a devenit și un moment de sprijin pentru formarea caracterului, evidențiind rolul Bisericii ca reper în viața tinerilor, în special în perioadele în care apar îndoieli, confuzie sau vulnerabilități. Elevii au participat activ, cu interes și deschidere, iar dialogul a contribuit la consolidarea legăturii dintre școală și Biserică, în beneficiul dezvoltării morale și spirituale a adolescenților.

Astfel de activități se înscriu în demersurile educaționale de prevenire a comportamentelor de risc și de promovare a unui stil de viață echilibrat, bazat pe respect, credință și responsabilitate. Prin inițiative de acest tip, școala și Biserica își unesc eforturile pentru a oferi tinerilor repere autentice și încrederea că binele rămâne, întotdeauna, o alegere posibilă.