Muzicianul american Jerry Lee Lewis, unul dintre pionierii stilului rock-and-roll și idolul unei generații alături de Elvis Presley, cunoscut pentru piese de mare succes, precum „Great Balls Of Fire”, a murit la vârsta de 87 de ani, a anunţat vineri agentul său, citat de agenţiile de presă internaţionale, citate de Agerpres.
Renumit pentru puternica lui prezenţă scenică şi stilul său dinamic de a cânta la pian, legendarul artist american, originar din statul Louisiana, a murit din cauze naturale, potrivit aceleiaşi surse. Artistul a decedat în reşedinţa lui din Desoto County, Mississippi, în prezenţa soţiei sale, Judith. Muzicianul s-a confruntat cu mai multe probleme de sănătate în ultimii ani şi a suferit un accident vascular cerebral în 2019.
Precum chitara lui Chuck Berry, pianul lui Jerry Lee Lewis a jucat un rol esenţial în modelarea stilului rock-and-roll la jumătatea anilor 1950. El a făcut parte din grupul de artişti talentaţi care au lucrat în Memphis cu casa de discuri Sun Records, alături de Elvis Presley, Johnny Cash, Carl Perkins şi Roy Orbison.
Foto: (c) Kimberly White / REUTERS
Prieten şi în acelaşi timp rival cu Elvis Presley, Jerry Lee Lewis, supranumit „The Killer”, a influenţat o generaţie întreagă de muzicieni, precum Bruce Springsteen, care a făcut următoarea declaraţie în 1995: „El nu cântă rock-and-roll. El este rock-and-roll”.
Publicitate
Starul american, unul dintre primii artişti care au fost incluşi în Rock and Roll Hall of Fame în 1986, a avut o influenţă atât de mare asupra muzicii internaţionale, încât atunci când John Lennon l-a întâlnit pentru prima dată în culisele unui concert susţinut la Los Angeles, membrul trupei The Beatles a căzut în genunchi şi a sărutat picioarele lui Jerry Lee Lewis.
Albumele sale nu conţineau doar piese rock-and-roll, ci şi influenţe preluate din country, gospel şi rythm&blues, precum cele din cântecele „Me and Bobby McGee” şi „To Make Love Sweeter for You”, influenţate de o viaţă marcată adeseori de alcool, droguri şi tragedii. Muzica lui a fost uneori umbrită de drame şi de scandaluri – inclusiv de căsătoria lui cu verişoara sa de 13 ani Myra, în 1957.
Fermă ipotecată
Născut pe 29 septembrie 1935 într-o familie săracă din Ferriday, Louisiana, Jerry Lee Lewis a descoperit pianul la vârsta de nouă ani, iar părinţii lui au ipotecat ferma familiei pentru a plăti acel instrument muzical.
Foto: (c) PAUL BUCK / EPA
În 1956, s-a mutat în oraşul Memphis, Tennessee, considerat o veritabilă „Mecca” a noii muzici americane, devenind unul dintre primii artişti care au semnat un contract cu celebra casă de discuri Sun Records.
Întâlnirea lui, din acelaşi an, cu Elvis Presley, Johnny Cash şi Carl Perkins a dus la o sesiune de înregistrări legendară, cunoscută ulterior sub numele „Million Dollar Quartet”.
În 1957, primul lui single de succes, „Whole lotta shakin’ goin’ on”, purta deja marca inconfundabilă a stilului său plin de energie.
Într-o perioadă în care rockul era abia la începuturile sale, mulţimi numeroase de spectatori veneau la concertele sale pentru a îl vedea cum brutaliza clapele pianului său cu degetele, coatele şi chiar cu picioarele.
Câteva luni mai târziu, „Great Balls of Fire”, care este şi titlul unui serial documentar despre viaţa sa, lansat în 1989, l-a propulsat în topul vânzărilor de discuri şi a făcut din Jerry Lee Lewis una dintre cele mai adulate vedete ale momentului.
Scandal şi boicot
Un scandal a izbucnit atunci când presa a aflat că cea de-a treia soţie a lui, Myra Gale Brown, era verişoara lui primară şi avea vârsta de 13 ani. Vestea a provocat un scandal imens în Marea Britanie, iar radiourile americane au decis să îl boicoteze pe acest cântăreţ, care a rămas căzut în dizgraţie timp de aproximativ şase ani, înainte de a reveni în actualitate abandonând muzica rock în favoarea stilului country.
Următoarele două decenii au fost marcate de divorţul de Myra, decesele brutale ale fiilor săi de trei ani (înec) şi de 19 ani (accident de automobil), apoi de morţile celei de-a patra (găsită moartă în piscină) şi celei de-a cincea (supradoză) dintre soţiile sale.
Capricios şi uneori violent, artistul abuza din când în când de alcool şi de droguri, care i-au adus o serie de probleme – atât de sănătate, cât şi cu poliţia.
Foto: (c) Fred Prouser / REUTERS
Însă popularitatea lui nu a încetat să crească, ba chiar dimpotrivă, iar Jerry Lee Lewis a făcut parte din primul lot de artişti care au fost incluşi în Rock and Roll Hall of Fame la ediţia inaugurală a acestei gale, organizată în 1986 la muzeul omonim din Cleveland, Ohio.
În 2006, a înregistrat un nou album apreciat de criticii de specialitate, „Last Man Standing”, pe care apar Keith Richards şi Mick Jagger – doi membri ai trupei The Rolling Stones -, urmat apoi de un alt abum, „Mean Old Man”, în 2010, înregistrat alături de Eric Clapton şi Bruce Springsteen.
Starul american şi-a petrecut o parte din ultimii săi ani de viaţă în ferma pe care o deţinea în Nesbit, Mississippi, alături de cea de-a şaptea soţie, Judith. A continuat să urce pe scenă până la începutul anului 2019. Un accident vascular cerebral minor, suferit în luna mai a acelui an, l-a obligat să îşi anuleze toate concertele.
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Persoanele vulnerabile ar urma să beneficieze de un tichet electronic de energie în valoare de 50 lei pe lună, după data de 1 iulie, când încetează schema de compensare/plafonare, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat joi pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, relatează agerpres.ro.
Ar urma să beneficieze de acest sprijin persoana singură cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei și familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei. Perioada de aplicare este 1 iulie 2025 – 31 martie 2026, iar impactul bugetar total pentru cele nouă luni de aplicare este estimat la 1,041 miliarde lei.
Nu beneficiază de acordarea sprijinului material persoanele care la data solicitării sprijinului nu au domiciliul în România sau care nu fac dovada că locuiesc în România, potrivit legii, persoanele care nu au un act de identitate valabil și persoanele care execută pedepse privative de libertate ori beneficiază de servicii sociale în regim rezidențial organizate ca structuri publice sau private.
Sprijinul se acordă pentru un singur loc de consum, indiferent dacă solicitantul este sau nu este titular al contractului de furnizare de energie electrică, iar membrii familiei declarați de solicitant nu se regăsesc la alt loc de consum.
”Sprijinul se acordă la solicitarea persoanei singure sau a unui membru major al familiei, care poate fi depusă exclusiv online într-o aplicație dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale, dedicată implementării mecanismului de sprijin. Pentru solicitanții care nu au posibilitatea să utilizeze această aplicație, se propune ca aceștia să fie ajutați de către autoritățile administrației publice locale sau de către oficiile poștale; sprijinul se acordă sub forma unui tichet fără valoare nominală, care va fi încărcat lunar cu suma reprezentând sprijinul acordat, atât timp cât se mențin condițiile de eligibilitate; determinarea eligibilității persoanei singure sau familiei se realizează în mod automat în aplicație, atât pe baza celor declarate de către solicitant, cât și pe baza informațiilor din bazele de date disponibile cu privire la evidența populației și veniturile persoanelor”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.
Emiterea, tipărirea, distribuirea tichetului și plata către furnizor a facturii de energie electrică prin serviciul de mandat poștal se va realiza prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română (CNPR).
Publicitate
În vederea asigurării plății prin serviciul de mandat poștal a cheltuielilor cu energia electrică, CNPR deschide pentru fiecare titular în parte cont de sume în mandat poștal prin intermediul cărora se vor desfășura operațiunile de plăți, iar pentru realizarea de către CNPR a serviciilor se va încheia o convenție între aceasta și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).
Sumele reprezentând sprijinul acordat beneficiarilor, precum și cele necesare pentru plata contravalorii serviciilor prestate de CNPR, vor fi suportate din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.
”Având în vedere următoarele: prag de venit 1.784 lei/persoană în cazul familiilor și 1.940 lei în cazul persoanei singure, reprezentând în ambele situații pragul de sărăcie relativă pentru anul 2024 conform datelor Eurostat; un număr maximal de aproximativ 2,1 milioane gospodării; sprijin lunar în valoare de 50 lei, rezultă un cost al acordării sprijinului de 949,5 milioane lei pe cele 9 luni de aplicare, din care 633 milioane lei în anul 2025 (6 luni) și 316,5 milioane lei în 2026 (3 luni). La costul acordării sprijinului se adaugă costul serviciilor ce vor fi furnizate de Compania Națională Poșta Română SA, care, potrivit estimărilor acestei instituții, se ridică la 91,83 milioane lei, din care 72,7 milioane lei în anul 2025 și 19,1 milioane lei în 2026. Astfel, impactul bugetar total este de 1.041,3 milioane lei pentru cele 9 luni de aplicare, din care 705,7 milioane lei în anul 2025 și 335,6 milioane lei în anul 2026”, se mai arată în Nota de Fundamentare.
Un proiectil de artilerie, rămas neexplodat din timpul unui conflict armat, a fost descoperit în această după-amiază în pădurea Rediu, de un bărbat pasionat de detecția metalelor. Acesta a dat dovadă de responsabilitate și a alertat imediat autoritățile.
La fața locului a intervenit echipa pirotehnică a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani, cu autospeciala de intervenție specifică. Specialiștii au identificat obiectul ca fiind un proiectil exploziv de calibru 105 mm, aflat în perfectă stare de funcționare. Potrivit ISU, orice atingere mecanică ar fi putut declanșa o explozie.
Muniția a fost ridicată și transportată în condiții de siguranță către poligonul militar de la Copălău, unde urmează să fie distrusă controlat.
ISU Botoșani: Nu atingeți muniția neexplodată!
Pentru prevenirea unor accidente grave, autoritățile reamintesc cetățenilor că, în cazul descoperirii unor obiecte metalice suspecte care ar putea fi elemente de muniție, trebuie respectate următoarele reguli:
Nu atingeți, mutați sau loviți obiectele;
Nu încercați să le deschideți sau să le demontați;
Nu le introduceți în locuințe sau alte spații închise;
Nu le folosiți în scop decorativ ori ca unelte improvizate;
Vă mai amintiți cișmelele copilăriei? Cele de la colțul blocului, din parc sau de la școală, unde ne potoleam setea după o fugă cu bicicleta sau o repriză de fotbal printre garaje? Apa era rece, curgea direct din țeavă, și o beam cu nesaț, din palme sau dintr-o cană legată cu sârmă.
La Botoșani, toate astea au dispărut. După mai bine de 35 de ani, orașul nu mai are nicio cișmea funcțională pe domeniul public, accesibilă oamenilor de rând. Nici pentru bătrâni, nici pentru copii, nici măcar pentru cei care aleargă în parc ori așteaptă autobuzul în arșiță. Capitalismul cu sucul și apa de la magazin a învins.
E o tăcere apăsătoare în locul unde altădată picura viața. Am rămas doar cu amintirea fierbinte a verilor în care o gură de apă la cișmea însemna răgaz, joacă și apartenență. Azi, plasticul din sticlă a înlocuit sunetul apei care lovea trotuarul.
În alte orașe însă, amintirile noastre au supraviețuit. La Cluj-Napoca, de pildă, sunt peste 100 de cișmele cu apă potabilă, răspândite în tot orașul. O hartă interactivă te ghidează către cea mai apropiată. În zilele de caniculă, există și puncte de hidratare unde trecătorii primesc apă gratuită. O formă firească de grijă pentru oameni. Și la Iași sunt încă multe cișmele pentru oamenii locului.
La Botoșani, nu e doar despre apă. E despre tăcerea cu care ne-am obișnuit, despre lipsa firească a lucrurilor care altădată erau simple și bune. Cișmelele nu erau doar funcționale. Ele ne țineau împreună, ca o comunitate.
Poate nu e prea târziu să le revedem pe străzile noastre.
Publicitate
Municipalitatea ar putea începe cu puțin. O cișmea în fața unui parc, alta lângă o școală, una în Piața Mare, acolo unde soarele arde cel mai tare și trecătorii privesc lung spre nicio sursă de apă. Poate nu ar fi prea mult – doar un strop de normalitate, ca în alte orașe. O hartă simplă, publicată online, unde botoșănenii să găsească rapid cel mai apropiat loc în care pot bea apă, gratuit și în siguranță.
Se pot folosi materiale simple, rezistente, se pot reactiva cișmele vechi sau construi unele noi, poate chiar în parteneriat cu societatea de apă și canal. Nu pentru a impresiona, ci pentru a repara o lipsă care se simte cu fiecare vară. Și mai ales pentru verile ce vin. Tot mai calde și tot mai ferbinți.
Ar fi un gest mic cu impact mare. Pentru sănătate, pentru demnitate, pentru apartenență.
Pentru orașul în care încă mai trăim cu dorul celor mai bune lucruri simple.
Românii se pregătesc pentru un nou val de scumpiri începând cu 1 iulie, când expiră măsurile de plafonare a prețurilor la alimentele de bază, energia electrică și polițele auto RCA.
„Costurile cu energia au un impact direct asupra prețurilor de producție, transport și depozitare. În lipsa plafonării, estimăm creșteri de cel puțin 5%, iar dacă adăugăm și efectul scumpirii energiei, prețurile pot urca rapid cu 10–15%”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Magazinelor Mici și Mijlocii din România (ANMC), potrivit Antena3.ro.
Măsura afectează în mod direct prețul a 17 alimente de bază, printre care pâinea, carnea, laptele, fructele și legumele, produse esențiale în coșul zilnic al majorității românilor.
Acestea au fost până acum protejate printr-o limitare a adaosului comercial la maximum 20%, însă odată cu încetarea măsurii, prețurile ar putea crește cu procente cuprinse între 5% și 15%, în funcție de sezon și de cheltuielile din lanțul de distribuție, relatează și alba24.ro.
Val de scumpiri din 1 iulie: Ce alimente de bază se vor scumpi
Potrivit aceleiași surse, produsele sunt:
Pâine albă simplă (300-500 g, fără specialități)
Lapte de vacă de consum (1 l, grăsime 1,5%, cu excepția UHT)
Brânză telemea de vacă vrac
Iaurt simplu din lapte de vacă (3,5% grăsime, maxim 200 g)
Făină albă de grâu „000” (maxim 1 kg)
Mălai (maxim 1 kg)
Ouă de găină calibrul M
Ulei de floarea-soarelui (maxim 2 l)
Carne proaspătă de pui (pui întreg, tacâmuri, pulpe cu os, aripi, varianta standard)
Carne proaspătă de porc (carne porc lucru, pulpă porc cu/fără os, spată de porc)
Fructe proaspete vrac (mere roșii, mere golden, prune, pere, struguri de masă)
Cartofi proaspeți albi vrac
Zahăr alb tos (maxim 1 kg)
Smântână (12% grăsime)
Unt (maxim 250 g)
Magiun (maxim 350 g)
De asemenea, nu se mai aplică plafonarea prețurilor la energie electrică și la polițele RCA, fapt ce va influența costurile de producție și distribuție. Situația este influențată de creșterea inflației.
Publicitate
Când expiră plafonarea, comercianții vor putea crește prețurile în funcție de costuri și cerere. Astfel, prețurile vor reflecta mai bine costurile reale, care au crescut mult în ultimii ani.
Pe termen scurt, asta va afecta bugetele familiilor, mai ales pe cele cu venituri mici și medii.