Pompierii din județul Botoșani au avut o zi de foc, la propriu și la figurat. În ultimele 24 de ore, aceștia au fost solicitați să intervină în 24 de situații de urgență, dintre care patru au fost incendii izbucnite în diferite localități ale județului.

Flăcările au cuprins zone din Stânca (orașul Ștefănești), Mitoc, Aurel Vlaicu și Zoițani (comuna Adășeni). Trei dintre incendii au afectat vegetația uscată și gunoaie menajere, iar cauza probabilă a fost focul deschis lăsat nesupravegheat. Într-un alt caz, un scurtcircuit a generat pericolul.

Echipajele de la Stația Săveni, Garda de Intervenție Ștefănești și Punctul de Lucru Coțușca, sprijinite de Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență din Adășeni, Ștefănești și Coțușca, au acționat rapid pentru a limita extinderea flăcărilor. Prin intervenția lor, au fost salvate trei locuințe și un lan de porumb, amenințate de incendii.

Pagubele nu au fost deloc de neglijat: aproximativ 10.000 de metri pătrați de vegetație uscată au fost mistuiți de foc.

Autoritățile reamintesc că arderea miriștilor, a vegetației ierboase, a stufului sau a altor resturi vegetale este strict interzisă prin lege. Focul în aer liber, folosit pentru igienizarea terenurilor sau pentru arderea deșeurilor, poate genera tragedii greu de controlat.

„Un gest aparent nevinovat, precum aprinderea unui foc pe câmp sau aruncarea neglijentă a unei țigări, poate avea urmări devastatoare. Incendiile se propagă rapid, mai ales pe vânt, și pot afecta locuințe, rețele electrice sau chiar zone cu risc de explozie”, avertizează pompierii.

Aceștia fac apel la responsabilitatea cetățenilor și reamintesc că în caz de urgență trebuie apelat numărul 112.

Un accident de circulație s-a produs, în această dimineață, pe strada Octav Onicescu din municipiul Botoșani. Din primele informații, în eveniment a fost implicat un singur autoturism.

La fața locului au ajuns, în doar câteva minute, pompierii Detașamentului Botoșani, care au intervenit cu o autospecială de stingere dotată cu modul de descarcerare. În urma verificărilor, salvatorii au stabilit că șoferul și eventualii pasageri nu au avut nevoie de îngrijiri medicale, nefiind persoane rănite sau încarcerate.

Chiar dacă nu s-au înregistrat victime, militarii ISU au acționat pentru înlăturarea oricărui pericol. Astfel, au deconectat bornele bateriei autoturismului implicat, prevenind izbucnirea unui posibil incendiu.

Reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani reamintesc conducătorilor auto importanța respectării regulilor de circulație și a prudenței în trafic. „Fiecare clipă de neatenție poate avea consecințe grave, atât pentru șoferi, cât și pentru ceilalți participanți la trafic”, avertizează pompierii.

Sfântul Cuv. Simeon de la Pângăraţi s-a născut la începutul secolului al XV-lea, într-un sat din apropierea oraşului Piatra Neamţ, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. A intrat din tinereţe în obştea Mănăstirii Bistriţa, unde a trăit în ascultare şi a sporit duhovniceşte.

Cu binecuvântarea egumenului Mănăstirii Bistriţa şi, împreună cu încă doi ucenici ai săi, în 1432, s-a retras la poalele muntelui numit „Păru”, la 5 km depărtare de mănăstirea sa, lângă malul stâng al pârâului Pângăraţi. Aici, cuviosul şi-a făcut o chilie din bârne de brad, într-o poiană înconjurată de păduri seculare, şi trăia cu ucenicii săi, în necontenite rugăciuni şi în meditaţie la cele cereşti.

Ajungând sihastru desăvârşit şi dascăl iscusit al rugăciunii inimii, mulţi monahi au venit de-a lungul timpului la el, aşezământul lui fiind cunoscut timp de 29 de ani sub numele de „Sihăstria lui Simeon”. Sfântul Voievod Ştefan cel Mare i-a dăruit, în 1461, bani şi ajutor să înalţe o mică biserică de lemn, cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir”. Biserica a fost sfinţită în acelaşi an, la 26 octombrie, de mitropolitul Teoctist I, care l-a hirotonit atunci preot pe Simeon.

Astfel, Sf. Cuv. Simeon a devenit întemeietorul şi primul egumen al Mănăstirii Pângăraţi, ce s-a numit până în 1508 „Schitul lui Simeon”. Viaţa sa curată l-a învrednicit pe Simeon de a primi darul vindecării bolilor şi al vederii înainte. Mulţi suferinzi veneau la chilia sa şi se făceau sănătoşi prin rugăciunea lui. Dregători din sfatul ţării, chiar şi domnitorul Ştefan cel Mare, veneau adesea la el să ceară binecuvântare şi sfaturi. În 1476, când turcii l-au învins pe Ştefan cel Mare în luptele de la Războieni, Cuv. Simeon şi-a luat ucenicii, s-a rugat lui Dumnezeu pentru domn şi pentru ţară ca să-i scape din mâinile cotropitorilor, apoi au trecut peste Carpaţi, în Transilvania, stabilindu-se la Mănăstirea Caşiva. După puţin timp, în toamna aceluiaşi an, a trecut la cele veşnice, fiind îngropat de ucenicii săi la Caşiva.

Sfântul Amfilohie de la Pângăraţi s-a născut în anul 1487, în partea de nord a Moldovei. Viaţa monahală şi-a început-o de foarte tânăr, la Mănăstirea Moldoviţa, de unde a venit la Pângăraţi, în anul 1508. Aici a fost ales stareţ, conducând obştea mănăstirii timp de 56 de ani. În timpul său, domnitorul Alexandru Lăpuşneanul a zidit la Pângăraţi o biserică în numele său, pe locul celei vechi de lemn, care fusese arsă de turci. Se spune că domnitorul a avut un vis în care i s-a cerut să meargă la Pângăraţi să zidească această biserică, sfinţită în 1560 de mitropolitul Grigorie. La bătrâneţe, fericitul Amfilohie a primit marele şi îngerescul chip al schimniciei sub numele de Enoh, iar în anul 1570 a trecut la cele veşnice.

Cuvioșii Simeon şi Amfilofie de la Pângăraţi au fost canonizaţi de Sfântul Sinod al BOR în data de 5 iunie 2008 la Măn. Neamţ.