Connect with us

Actualitate

Documente necesare pentru pașaport în 2025: Ghid complet cu informațiile necesare pentru a obține un pașaport

Publicat

Publicitate

Documente necesare pentru pașaport în 2025: Ghid complet cu informațiile necesare pentru a obține un pașaport. Pentru obținerea unui pașaport simplu electronic sau temporar în 2025, este necesar să îndepliniți anumite condiții. Mai jos sunt prezentate documentele necesare, taxele aplicabile și informațiile despre termenul de valabilitate.

Totodată, sunt incluse și detalii utile privind soluțiile disponibile în caz de pașaport pierdut, furat sau deteriorat.

Documente necesare pentru eliberarea unui pașaport simplu electronic

Pașaportul simplu electronic poate fi eliberat în trei cazuri:

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu electronic în cazul persoanelor majore cu domiciuliu în România 

  • Cartea de identitate sau buletinul de identitate valabil, în original; dacă dețineți carte de identitate provizorie, aceasta trebuie însoțită de certificatul de naștere, tot în original;
  • Documentul care dovedește plata pentru pașaport, fie în format fizic (original), fie în format electronic sau pe hârtie; acesta trebuie să conțină numărul tranzacției, numele și CNP-ul persoanei care solicită pașaportul și suma plătită;
  • Pașaportul anterior (dacă există).

Pentru persoanele care nu pot să își exercite drepturile temporar, cererea pentru pașaport simplu electronic poate fi depusă de un reprezentant legal sau de autoritățile medicale, însă titularul trebuie să fie prezent.

Cererea trebuie să fie însoțită, dacă este cazul, de o hotărâre judecătorească definitvă de punere sub interdicție sau alte documente legale, cu ștampila instanței. Hotărârile din străinătate trebuie să respecte legea pentru a fi recunoscute.

Publicitate

La depunerea cererii, se vor prelua amprentele digitale și fotografia facială, cu excepția celor pentru care amprentele nu pot fi prelevate.

Condiții: 

Pașapoartele simple electronice se eliberează cetățenilor români care îndeplinesc condițiile legii 248/2005 și nu au restricții de călătorie. Dacă dreptul de a călători în străinătate este suspendat sau instanța a impus interdicția de a părăsi țara, cetățeanul nu poate obține pașaportul.

În cazuri speciale, misiunile diplomatice ale României din străinătate pot elibera titluri de călătorie pentru:

a) cei care nu au un pașaport valid și au nevoie de el pentru identificare;

b) cei care vor să revină în România pentru a-și rezolva situația juridică;

c) cei expulzați dintr-un alt stat la cererea autorităților române sau străine.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu electronic în cazul minorilor cu domiciliu în România, care nu au împlinit vârsta de 14 ani 

  • Certificatul de naștere al minorului în original;
  • Documentul de identitate al părintelui, al reprezentantului legal sau al persoanei împuternicite (în termen de valabilitate, original);
  • Dovada plății pentru pașaport (original sau copie după documentul de plată care conține numărul tranzacției și datele persoanei);
  • Pașaportul anterior al minorului (dacă există).

Dacă cererea este făcută de un singur părinte sau persoană împuternicită, trebuie aduse și următoarele:

  • Procura specială de la celălalt părinte sau declarația acestuia privind acordul pentru eliberarea pașaportului (autentificate după 1 ianuarie 2013);
  • Hotărârea judecătorească de încredințare a minorului sau de autoritatea părintească unică, definitivă și irevocabilă (dacă este cazul);
  • Hotărârea judecătorească care suplinesc acordul celuilalt părinte pentru pașaport (dacă este cazul);
  • Actul de desemnare a reprezentantului legal (pentru minorii aflați sub interdicție);
  • Certificatul de deces al părintelui decedat (pentru cererile făcute de părintele supraviețuitor).

Pentru cererea de pașaport a minorului, acesta trebuie să fie prezent la depunerea documentelor. I se vor prelua amprentele digitale și i se va face o poză (minorii sub 12 ani nu dau amprente).

Declarațiile și procurile speciale trebuie să fie autentificate:

  • În România de un notar;
  • În străinătate de misiunile diplomatice sau de autoritățile competente, în funcție de țară.

Documentele eliberate în alte state trebuie să fie:

  • Apostilate dacă provin din țări semnatare ale Convenției de la Haga;
  • Scutite de formalități dacă provin din state cu care România are acorduri de asistență judiciară;
  • Supralegalizate în alte cazuri.

Documentele din străinătate trebuie să fie însoțite de o traducere legalizată, iar declarația și procura specială sunt valabile doar pentru un singur pașaport al unui minor.

Condiții: 

Pașapoartele simple electronice se eliberează la cerere pentru cetățenii români care îndeplinesc condițiile legii și nu au restricții de călătorie.

Pentru minor, pașaportul poate fi solicitat de:

  • Ambii părinți, părintele căruia i-a fost încredințat minorul, părintele supraviețuitor sau reprezentantul legal;
  • Părintele care are autoritatea părintească unică, în baza unei hotărâri judecătorești definitive;
  • Părintele care are o hotărâre judecătorească ce suplinește acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului.

În cazul unor neînțelegeri între părinți sau când unul dintre părinți nu poate da acordul, cererea de pașaport se poate face doar după ce instanța de judecată rezolvă situația printr-o hotărâre definitivă sau ordonanță președințială.

Dacă minorul are deja pașaport, altele pot fi eliberate doar dacă instanța decide acest lucru. De asemenea, pașaportul poate fi solicitat de o persoană împuternicită prin procură specială de către părinți.

În cazul suspendării dreptului de a călători în străinătate, cetățenii români nu pot obține pașaport, dar în anumite condiții, misiunile diplomatice din străinătate pot emite titluri de călătorie pentru cei care nu mai au pașaport valabil sau care trebuie să revină în România.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu electronic în cazul minorilor cu domiciliu în România, care au împlinit vârsta de 14 ani

  • Cartea de identitate a minorului (sau, dacă este cazul, cartea de identitate provizorie), în termen de valabilitate;
  • Certificatul de naștere al minorului, în original;
  • Declarații de acord pentru eliberarea pașaportului, semnate de ambii părinți, un singur părinte, părintele supraviețuitor sau reprezentantul legal; acestea trebuie să fie autentificate, în original sau duplicat, pentru declarațiile emise după 1 ianuarie 2013; pentru  minorii căsătoriți conform legii, nu sunt necesare aceste declarații;
  • Dacă minorul este căsătorit, se va prezenta certificatul de căsătorie al acestuia, în original;
  • Dovada plății pașaportului în original sau dovada tranzacției pe suport hârtie sau electronic, care include numărul tranzacției, datele persoanei și suma plătită);
  • Pașaportul anterior al minorului, dacă există.

Dacă cererea este făcută de un singur părinte sau de un reprezentant legal, aceasta trebuie să fie însoțită, după caz, de:

  • Hotărârea judecătorească de încredințare a minorului, rămasă definitivă și irevocabilă, sau hotărârea în care se stabilește că părintele are autoritatea de a solicita pașaportul în mod unilateral, rămasă definitivă; hotărârile judecătorești trebuie să aibă ștampila instanței și să fie în original; hotărârile din străinătate trebuie să fie recunoscute conform legii;
  • Hotărârea judecătorească sau ordonanța președințială care suplinesc acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului, cu ștampila instanței, în original;
  • Actul de deces al celuilalt părinte, în original, dacă este cazul;
  • Actul de desemnare a reprezentantului legal, în cazul în care minorul nu este sub protecția ambilor părinți.

Prezența minorului la ghișeu este obligatorie, pentru preluarea amprentelor digitale și a imaginii faciale. Excepție fac persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este imposibilă din motive fizice.

Declarațiile de acord pentru eliberarea pașaportului se formulează în fața funcționarului care primește cererea, iar pentru aceasta este necesară prezentarea documentelor de identitate ale părinților, ale unui singur părinte sau ale reprezentantului legal, aflate în termen de valabilitate, în original.

Dacă declarația de acord este făcută la autoritățile străine competente sau dacă hotărârea judecătorească este pronunțată în străinătate, trebuie însoțită de o traducere legalizată.

Documente necesare pentru eliberarea unui pașaport simplu temporar

Pașaportul simplu temporar poate fi eliberat în trei cazuri:

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu temporar în cazul persoanelor majore cu domiciuliu în România 

  • Act de identitate: carte de identitate, carte de identitate provizorie sau buletin de identitate (în termen de valabilitate, în original); dacă este carte de identitate provizorie, se adaugă certificatul de naștere, tot în original;
  • Dovada plății pașaportului: documentul de plată (în original sau electronic), care conține numărul tranzacției, datele solicitantului și suma achitată;
  • Pașaportul anterior: dacă există, se depune și pașaportul anterior (în original).

Pentru persoane lipsite de capacitate de exercițiu sau cu imposibilități medicale trebuie aduse și:

  • Hotărârea judecătorească de punere sub interdicție (definitivă și irevocabilă) sau hotărârea pentru procese începute după 15 februarie 2013;
  • Actul de desemnare a reprezentantului legal sau documente medicale ce atestă imposibilitatea exprimării voinței sau a depunerii cererii, însoțite de traduceri autorizate;
  • Hotărârile judecătorești trebuie să aibă ștampila instanței și să fie în original; dacă sunt din străinătate, trebuie să îndeplinească condițiile legale pentru recunoaștere și punere în executare.

De asemenea, dacă titularul nu este prezent la depunerea cererii, trebuie adăugate la dosar și 2 fotografii color identice, 3,5 x 4,5 centimetri.

Pașaportul simplu temporar nu se eliberează în scopuri turistice.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu temporar în cazul minorilor cu domiciliu în România, care nu au împlinit vârsta de 14 ani 

  • Certificatul de naștere al minorului (în original).
  • Documente de identitate ale părinților/reprezentantului legal (în original, valabile).
  • Dovada plății pașaportului (în original sau document de plată/dovadă tranzacție).
  • Pașaportul anterior al minorului (dacă există).
  • 2 fotografii color (dimensiuni 3,5 x 4,5 cm), doar dacă minorul nu este prezent la depunerea cererii.

În cazul în care cererea este depusă de un singur părinte/reprezentant legal/persoana împuternicită, este necesar:

  • Procura specială sau declarația acordului celuilalt părinte (în original, pentru cererile depuse de un singur părinte), autentificate și emise după 1 ianuarie 2013;
  • Hotărâre judecătorească (în original, privind încredințarea minorului sau exercitarea autorității părintești);
  • Act de deces al părintelui (pentru cererile depuse de părintele supraviețuitor);
  • Documente oficiale (pentru studii, concursuri sau tratament medical) cu traducere autorizată, dacă este cazul.

Condiții 

Pașaportul simplu temporar în cazul minorilor care nu au împlinit 14 ani, se eliberează când:

  • Minorul se deplasează în străinătate pentru studii, concursuri oficiale sau tratament medical urgent;
  • Cetățenii români din străinătate fără documente de călătorie valabile, trebuie să își continue călătoria sau să își reglementeze șederea;
  • Situații urgente, unde este necesară prezența în alt stat și nu există timp pentru obținerea pașaportului simplu electronic.

Cererile pentru un astfel de pașaport, în cazul minorilor care nu au împlinit 14 ani, se pot depune de către:

  • Ambii părinți ai minorului sau, după caz, părintele încredințat minorul prin hotărâre judecătorească definitivă;
  • Părintele care exercită singur autoritatea părintească (în baza unei hotărâri judecătorești definitive);
  • Părintele care a obținut o hotărâre judecătorească ce suplinesc acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului;
  • Părintele supraviețuitor în cazul decesului celuilalt părinte;
  • Persoana împuternicită prin procură specială de către unul dintre părinți.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu temporar în cazul minorilor cu domiciliu în România, care au împlinit vârsta de 14 ani 

  • Cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie a minorului, în termen de valabilitate, în original;
  • Certificatul de naștere al minorului, în original;
  • Declarații de acord pentru eliberarea pașaportului, semnate de ambii părinți/un singur părinte/reprezentantul legal, în original sau duplicat autentic (nu sunt necesare pentru minorii căsătoriți legal);
  • Certificat de căsătorie al minorului căsătorit, în original (dacă este cazul);
  • Dovada achitării contravalorii pașaportului, în original sau documentul de plată/tranzacție cu detalii (nume, prenume, CNP, suma achitată);
  • Pașaportul anterior al minorului, dacă există.

Pașaportul simplu temporar în cazul minorilor care au împlinit 14 ani, se eliberează când:

  • Minorul se deplasează în străinătate pentru studii, concursuri oficiale sau tratament medical urgent;
  • Cetățenii români din străinătate fără documente de călătorie valabile, trebuie să își continue călătoria sau să își reglementeze șederea;
  • Situații urgente, unde este necesară prezența în alt stat și nu există timp pentru obținerea pașaportului simplu electronic.

Documente necesare pentru eliberarea unui pașport simplu electronic sau simplu temporar cu mentionarea statului de domiciliu (C.R.D.S.)

  • Pașaportul anterior, dacă există.
  • Dovada achitării contravalorii pașaportului, în original sau documentul de plată/tranzacție, pe suport hârtie sau electronic, care conține numărul tranzacției, datele persoanei (nume, prenume, CNP) și suma achitată pentru tipul de pașaport solicitat.
  • Certificate de stare civilă, în original.

Documente emise de autoritățile statului de domiciliu, în original, cu traducere autorizată în limba română (după caz), care să ateste una dintre următoarele situații:

  • Drept de ședere pe termen de cel puțin un an sau prelungirea succesivă a acestuia pe teritoriul statului respectiv;
  • Drept de ședere pe teritoriul statului respectiv pentru reunificarea familială;
  • Drept de lungă ședere sau ședere permanentă pe teritoriul statului respectiv;
  • Dobândirea cetățeniei statului respectiv;
  • Drept de muncă sau înscriere într-o instituție de studii sau formare profesională;
  • Certificat de înregistrare sau document de rezidență într-un stat membru UE, SEE sau Confederația Elvețiană.

Cetăţeanul român care şi-a stabilit domiciliul în străinătate poate depune cerere pentru eliberarea unui paşaport simplu electronic sau a unui paşaport simplu temporar, cu menţionarea statului de domiciliu.

Cum sa procedezi dacă ai pierdut un pașaport simplu electronic sau temporar

Dacă pierdeți pașaportul simplu electronic sau temporar, trebuie să anunțați acest lucru la orice serviciu public comunitar de pașapoarte sau la Direcția Generală de Pașapoarte în România, iar în străinătate, la ambasadele sau consulatele României.

Pașapoartele declarate pierdute, distruse sau furate devin automat invalide și nu mai pot fi folosite, chiar dacă sunt găsite ulterior.

Dacă găsiți un pașaport declarat pierdut, aveți obligația să nu îl folosiți și să îl predați imediat la cel mai apropiat serviciu de pașapoarte, Direcția Generală de Pașapoarte, ambasada sau consulatul României.

Dacă pașaportul este găsit de alte persoane sau dacă acesta aparține unei persoane decedate, documentul trebuie predat autorității care l-a emis sau celei mai apropiate secții de poliție, ambasade sau consulat românesc din străinătate. Autoritatea care îl primește este responsabilă să îl transmită mai departe autorității emitente.

Autoritățile pot emite un pașaport nou în locul celui pierdut sau distrus, dar doar dacă pierderea sau distrugerea a fost declarată conform procedurilor descrise mai sus.

Cum să procedezi dacă ți s-a furat un pașaport simplu electronic sau temporar

Dacă vi se fură pașaportul, trebuie să anunțați imediat cea mai apropiată secție de poliție fie în România, fie în statul în care s-a întâmplat furtul. Poliția vă va elibera o adeverință confirmă căreia ați declarat acest incident.

În România, autoritățile sunt obligate să vă furnizeze această adeverință.

Pașapoartele declarate furate devin automat invalide și nu pot fi utilizate, chiar dacă sunt găsite ulterior. Dacă documentul este găsit, aveți obligația de a-l preda imediat autorităților.

Cum să procedezi dacă ai un pașaport simplu electronic sau temporar deteriorat

Dacă pașaportul este deteriorat, puteți obține unul nou doar dacă prezentați documentul sau fragmente din acesta, care să permită identificarea sa.

Cum se face programare pentru eliberarea unui pașaport simplu electronic sau temporar

Cererile pentru pașapoarte simple electronice sau temporare se depun, în țară, în principal pe baza programărilor online realizate pe platforma hub.mai.gov.ro/epasapoarte. Programările sunt disponibile începând cu ziua curentă și acoperă o perioadă de până la 90 de zile.

În cazul în care nu aveți o programare prealabilă, serviciile publice comunitare de pașapoarte pot analiza posibilitatea de a vă primi cererea, în funcție de intervalele orare libere.

Cât costă pașaportul și cum se poate achita

Contravaloarea pașaportului: 

Pașaport simplu electronic:

  • 258 lei – pentru persoanele de peste 12 ani
  • 234 lei – pentru persoanele sub 12 ani

Pașaport simplu temporar: 96 lei – indiferent de vârstă

Modalități de plată: 

  • La casieriile unităților CEC Bank sau stațiile Selfpay CEC Bank;
  • Online, prin platforma Ghiseul.ro;
  • Prin mandat poștal (în curs de implementare).

Pentru pașapoartele eliberate cu menționarea statului de domiciliu, tarifele sunt aceleași.

În ce situații se pot deține concomitent două pașapoarte

Cetățenii români pot avea, concomitent:

Un pașaport simplu electronic și un pașaport simplu temporar, în următoarele cazuri:

  • Este nevoie urgentă de prezența în alt stat și nu există timp pentru emiterea unui pașaport electronic;
  • Pașaportul electronic este depus pentru obținerea vizelor, iar deplasarea este dovedită ca necesară.

Două pașapoarte simple electronice, în următoarele cazuri:

  • Călătoria implică state aflate în conflict, iar pașaportul actual conține vize care pot crea probleme diplomatice;
  • Filele destinate vizelor din pașaportul curent sunt epuizate.

Obligatoriu:

Dacă dețineți simultan două pașapoarte valabile (electronic și temporar sau două electronice), trebuie să predați unul dintre ele autorităților competente în termen de 5 zile de la încetarea situației speciale sau de la întoarcerea în țară.

Cât timp este valabil pașaportul

Paşaportul simplu electronic are valabilitatea:

  • 3 ani pentru minorii cu vârsta sub 12 ani.
  • 5 ani pentru persoanele cu vârsta între 12 ani şi 18 ani.
  • 10 ani pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani.

Paşaportul simplu temporar are valabilitatea 12 luni.

Pașapoartele devin invalide dacă autoritățile constată că sunt deteriorate, distruse sau conțin ștersături ori modificări făcute fără drept.

De unde se ridică pașaportul simplu electronic sau temporar

Pașaportul se ridică de la serviciul public comunitar, misiunea diplomatică sau oficiul consular unde a fost depusă cererea ori, dacă s-a optat astfel, de la o altă locație indicată de solicitant.

La cerere, pașaportul poate fi livrat gratuit prin curier la o adresă din România, specificată la depunerea cererii sau ulterior, printr-un e-mail trimis serviciului public comunitar de pașapoarte. Pentru livrarea în străinătate, informațiile se obțin de la Departamentul Consular al MAE (e-mail: drco@mae.ro).

Cine poate ridica pașaportul 

  • Titularul;
  • Persoana care a depus cererea;
  • O persoană împuternicită prin procură specială; dacă cererea a fost depusă de o persoană împuternicită, aceasta trebuie să ridice pașaportul personal, cu excepția cazului în care este autorizată să desemneze o altă persoană.

Documente necesare la ridicare

  • Document de identitate valabil;
  • Certificat de naștere al minorului sub 14 ani (original sau copie), dacă este cazul.

Dacă documentul de identitate sau certificatul de naștere nu pot fi prezentate, identitatea se verifică pe baza datelor informatice, pașaportului anterior (expirat de maximum 6 luni sau anulat) sau altor documente care atestă identitatea.

Documentele neridicate sunt păstrate pe întreaga perioadă de valabilitate.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Câtă sălbăticie! Bărbat din Stăuceni, reținut după ce și-a bătut crunt concubina și a lipsit-o de libertate

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Botoșani au emis, la data de 25 octombrie 2025, o ordonanță de reținere pentru 24 de ore pe numele unui bărbat de 46 de ani din comuna Stăuceni, cercetat pentru mai multe infracțiuni grave.

Potrivit anchetatorilor, în seara zilei de 24 octombrie, acesta s-ar fi deplasat la locuința concubinei sale, de 48 de ani, pe care ar fi amenințat-o cu acte de violență, apoi ar fi constrâns-o să-l însoțească într-un imobil din municipiul Botoșani.

Acolo, femeia ar fi fost agresată fizic și lipsită de libertate, suferind leziuni care au necesitat îngrijiri medicale.

În plus, bărbatul ar fi sustras un telefon mobil și mai multe bijuterii din locuință.

După audieri, acesta a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Botoșani pentru 24 de ore, urmând ca instanța să decidă asupra măsurii preventive.

Cazul este cercetat pentru amenințare, violență în familie, furt între membri de familie și lipsire de libertate în mod ilegal.

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Incredibil: Arestat 30 de zile după ce și-a bătut tatăl cu o bâtă. Este cercetat pentru tentativă de omor

Publicat

Publicitate

Este incredibil cum se comportă unii dintre noi cu părinții. Un bărbat de 38 de ani, din comuna Dobârceni, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind cercetat pentru violență în familie sub forma tentativei de omor, după ce și-a bătut tatăl cu o bâtă.

Incidentul s-a petrecut pe fondul unor neînțelegeri, când bărbatul ar fi pătruns în locuința tatălui său și l-ar fi lovit de mai multe ori cu o bâtă.

Victima a fost transportată de urgență la spital, iar agresorul a fost reținut de polițiști și ulterior prezentat în fața instanței.

Judecătorii au admis propunerea organelor judiciare și au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care a avut loc agresiunea, iar bărbatul riscă ani grei de închisoare.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Acțiune BLITZ a polițiștilor rutieri: Trei șoferi au rămas fără permis, amenzi de peste 6.000 de lei

Publicat

Publicitate

Polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Botoșani au organizat, pe 25 octombrie 2025, o acțiune de tip BLITZ pentru combaterea conducerii sub influența băuturilor alcoolice și drogurilor, dar și pentru creșterea gradului de disciplină rutieră în rândul șoferilor botoșăneni.

Activitățile au fost desfășurate pe principalele artere de circulație din județ, acolo unde polițiștii au oprit pentru control 75 de autovehicule și au legitimat aproximativ 80 de persoane.

În urma verificărilor, au fost aplicate 17 sancțiuni contravenționale, cu o valoare totală de peste 6.000 de lei.

Totodată, oamenii legii au reținut trei permise de conducere: unul pentru depășire neregulamentară, altul pentru trecerea pe culoarea roșie a semaforului, iar cel de-al treilea pentru conducerea sub influența alcoolului.

Astfel de acțiuni vor continua și în perioada următoare, polițiștii rutieri transmițând un mesaj clar de toleranță zero față de șoferii care pun în pericol siguranța publică.

Publicitate
Citeste mai mult

Eveniment

Mare sărbătoare pentru români: Sfânta Liturghie arhierească și SFINȚIREA picturii în mozaic a Catedralei Mântuirii Neamului

Publicat

Publicitate

Slujba de sfințire a picturii în mozaic a Catedralei Naționale – Catedrala Mântuirii Neamului – are loc astăzi, 26 octombrie, într-un moment de mare însemnătate spirituală și istorică, ce marchează Centenarul Patriarhiei Române.

Ceremonia este oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, împreună cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Alături de cei doi patriarhi slujesc 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi, într-un sobor de o amploare deosebită, relatează alba24.ro.

La finalul slujbei, va fi citit Actul de sfințire, care va consfinți în mod solemn finalizarea picturii în mozaic a Catedralei Naționale – simbol al credinței, unității și dăinuirii spirituale a poporului român.

Catedrala Națională (Catedrala Mântuirii Neamului) – concept

Catedrala Națională – Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoștință pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină și dobândirea independenței statale.

Numele de Catedrala Mântuirii Neamului a fost sugerat după ce românii au trecut prin experiența Războiului pentru independență (1877), iar apoi, după experiența Primului Război Mondial și după Unirea cea mare din 1918, acest nume fiind, de fapt, o manifestare de recunoștință sau de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbăvirea neamului românesc de asuprire și înstrăinare.

Publicitate

Catedrala Mântuirii Neamului este o promisiune adusă românilor de către Biserica Ortodoxă și de Stat, de mai bine de 140 de ani, fiind un simbol al identității naționale. Realizarea acestui proiect reprezintă expresia fizică a Independenței de stat și a Unirii, de aceea Catedrala Mântuirii Neamului este numită și Catedrala Națională a României.

Clădirea Catedralei Naționale este edificiul principal, central, al ansamblului arhitectural situat pe ‘Dealul Arsenalului’. Construcția se desfășoară pe o lungime de 126 metri, o lățime de 67,70 metri și o înălțime de la cota zero de 127 metri.

”Întreaga construcție este îndreptată spre cer prin opt turle aurite. Turla cea mai mare, Pantocrator, reprezintă pe Iisus Hristos, Capul Bisericii, având alături patru turle mici, simbolizând cei patru Evangheliști: Matei, Marcu, Luca și Ioan. Spre vest, turla clopotniță reprezintă pe Maica Domnului, iar turlele alăturate reprezintă pe Sfinții Apostoli Andrei și Filip, care au început creștinarea poporului român (geto-daco-roman).

Lungimea catedralei (120 m) este egală cu înălțimea turlei Pantocrator, deoarece Hristos cel Răstignit și îngropat este Același cu Hristos cel înviat și înălțat la cer.

Această semnificație a compoziției arhitecturale poate fi considerată ca o chemare la elevație spirituală, ca prin Iisus Hristos noi să devenim părtași ai vieții și bucuriei veșnice ale Preasfintei Treimi”, spune Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, potrivit basilica.ro

Construcții anexe

Clădirile apostolice sunt structuri adiacente, din apropierea Catedralei Naționale, care vor oferi spații pentru activități administrative, cazarea pelerinilor, activități pastorale, culturale, sociale și medicale ale Bisericii.

Porticurile sunt arhitecturi anexe, extinse în secvențe de coloane. Inspirate de pridvoarele brâncovenești, porticurile Catedralei Naționale au un rol estetic și totodată practic, definind spațiul esplanadei. Accesul principal se realizează dinspre cele două porticuri (de nord-vest și sud-vest) prin intermediul unui pridvor cu arcade, care marchează intrarea în catedrală.

Pe laturile de nord și sud ale piațetei, porticurile delimitează zona altarului de vară, creând un cadru adecvat pentru desfășurarea slujbelor în aer liber.

În fața catedralei se întinde o esplanadă (piațetă) concepută pentru a facilita participarea la slujbe. Acest spațiu deschis, cu o suprafață de 11.600 m2, nu doar că pune în valoare monumentalitatea bisericii, dar are și capacitatea de a găzdui 23.200 de persoane în timpul evenimentelor liturgice exterioare.

Sub esplanadă se află un spațiu subteran extins, de dimensiuni mai mari decât amprenta la sol a catedralei, denumit simbolic ‘Peștera citadină Sfântul Apostol Andrei’, cu un volum total de 87.505,67 m3 și o capacitate de 6.900 persoane, destinat activităților culturale, catehetice, sociale și organizării unui muzeu.

Silueta Catedralei este definită de cele opt turle ale sale, care îmbină elemente arhitecturale din diverse regiuni ale României, precum turnurile zvelte transilvănene, cu monumentalitatea specifică unor catedrale occidentale. Ansamblul central este format dintr-o turlă principală și patru turle secundare, iar la vest, încă trei turle mari.

Turla principală (Pantocratorul) atinge o înălțime de 120 de metri până la baza crucii. La interior, cupola acestei turle adăpostește o icoană a lui Hristos Pantocrator (Atotțiitorul), realizată în mozaic. Această reprezentare iconografică monumentală are un diametru de 12 metri și o suprafață de peste 150 de metri pătrați. Crucea de pe turla principală are 7 metri înălțime și o greutate de 7 tone.

Turla-clopotniță, situată pe latura vestică, deasupra exonartexului, adăpostește cele șase clopote ale catedralei, turnate la Innsbruck de către renumita firmă Grassmayr. Acestea au o greutate totală de 33 de tone și sunt amplasate la o înălțime de 60 de metri, iar clopotul principal, cu balans liber, cântărește 25 tone, scrie basilica.ro.

YouTube video

Aplasamentul Catedralei Naționale – Catedrala Mântuirii Neamului

Catedrala Națională (Catedrala Mântuirii Neamului) este amplasată pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre strada Calea 13 Septembrie și strada Izvor.

Terenul cu o suprafață de 110.000 mp are o formă aproximativ dreptunghiulară, cu latura lungă pe direcția est-vest paralelă cu strada Calea 13 Septembrie.

Amplasamentul final, pe Dealul Arsenalului, în spatele Palatului Parlamentului, a fost recomandat de municipalitate după ce alte trei locații au fost propuse, în etape diferite (Piața Unirii – 1999, Piața Alba-Iulia – 2001 și Parcul Carol – 2004). Din lipsă de alternativă, Patriarhia Română a acceptat, totuși, în anul 2005, acest amplasament, deși el oferă Catedralei o vizibilitate redusă, din cauza imensității clădirii Parlamentului, deoarece a considerat acceptarea locației ca pe o reparație morală sau ‘o lumină de Înviere’ pentru cele cinci biserici ‘răstignite’, dintre care trei (Alba Postăvari, Spirea Veche și Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor și Mihai Vodă) au fost translate pentru a se construi pe locul lor Casa Poporului.

Alte considerente au mai fost:

  • Amplasamentul este situat pe un deal, conform tradiției creștine de-a construi lăcașuri de cult pe coline, spre a chema pe oameni la elevație spirituală sau la urcuș interior pentru a întâlni pe Dumnezeu Creatorul și Mântuitorul lumii (Pantocratorul);
  • Orientarea est-vest a terenului de amplasament permite situarea Catedralei cu Altarul spre răsărit (est) conform cerințelor liturgice tradiționale;
  • Prezența în zonă a unor instituții importante precum Parlamentul României, Ministerul Apărării Naționale și Academia Română (Institute de cercetare) cheamă la dialog și cooperare multiplă pentru binele societății românești.

În acest sens, hramurile Catedralei, Înălțarea Domnului care este și Ziua eroilor români, precum și Sfântul Andrei, Apostolul românilor și Ocrotitorul României, au semnificații multiple.

Prin urmare, Catedrala nouă, amplasată pe fostul Deal al Arsenalului și în apropierea Ministerului Apărării Naționale, este prin excelență Catedrala eroilor români din toate timpurile, care s-au jertfit pentru apărarea poporului român și pentru organizarea lui într-un stat independent – România.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending