Connect with us

Actualitate

Documente necesare pentru pașaport în 2025: Ghid complet cu informațiile necesare pentru a obține un pașaport

Publicat

Publicitate

Documente necesare pentru pașaport în 2025: Ghid complet cu informațiile necesare pentru a obține un pașaport. Pentru obținerea unui pașaport simplu electronic sau temporar în 2025, este necesar să îndepliniți anumite condiții. Mai jos sunt prezentate documentele necesare, taxele aplicabile și informațiile despre termenul de valabilitate.

Totodată, sunt incluse și detalii utile privind soluțiile disponibile în caz de pașaport pierdut, furat sau deteriorat.

Documente necesare pentru eliberarea unui pașaport simplu electronic

Pașaportul simplu electronic poate fi eliberat în trei cazuri:

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu electronic în cazul persoanelor majore cu domiciuliu în România 

  • Cartea de identitate sau buletinul de identitate valabil, în original; dacă dețineți carte de identitate provizorie, aceasta trebuie însoțită de certificatul de naștere, tot în original;
  • Documentul care dovedește plata pentru pașaport, fie în format fizic (original), fie în format electronic sau pe hârtie; acesta trebuie să conțină numărul tranzacției, numele și CNP-ul persoanei care solicită pașaportul și suma plătită;
  • Pașaportul anterior (dacă există).

Pentru persoanele care nu pot să își exercite drepturile temporar, cererea pentru pașaport simplu electronic poate fi depusă de un reprezentant legal sau de autoritățile medicale, însă titularul trebuie să fie prezent.

Cererea trebuie să fie însoțită, dacă este cazul, de o hotărâre judecătorească definitvă de punere sub interdicție sau alte documente legale, cu ștampila instanței. Hotărârile din străinătate trebuie să respecte legea pentru a fi recunoscute.

Publicitate

La depunerea cererii, se vor prelua amprentele digitale și fotografia facială, cu excepția celor pentru care amprentele nu pot fi prelevate.

Condiții: 

Pașapoartele simple electronice se eliberează cetățenilor români care îndeplinesc condițiile legii 248/2005 și nu au restricții de călătorie. Dacă dreptul de a călători în străinătate este suspendat sau instanța a impus interdicția de a părăsi țara, cetățeanul nu poate obține pașaportul.

În cazuri speciale, misiunile diplomatice ale României din străinătate pot elibera titluri de călătorie pentru:

a) cei care nu au un pașaport valid și au nevoie de el pentru identificare;

b) cei care vor să revină în România pentru a-și rezolva situația juridică;

c) cei expulzați dintr-un alt stat la cererea autorităților române sau străine.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu electronic în cazul minorilor cu domiciliu în România, care nu au împlinit vârsta de 14 ani 

  • Certificatul de naștere al minorului în original;
  • Documentul de identitate al părintelui, al reprezentantului legal sau al persoanei împuternicite (în termen de valabilitate, original);
  • Dovada plății pentru pașaport (original sau copie după documentul de plată care conține numărul tranzacției și datele persoanei);
  • Pașaportul anterior al minorului (dacă există).

Dacă cererea este făcută de un singur părinte sau persoană împuternicită, trebuie aduse și următoarele:

  • Procura specială de la celălalt părinte sau declarația acestuia privind acordul pentru eliberarea pașaportului (autentificate după 1 ianuarie 2013);
  • Hotărârea judecătorească de încredințare a minorului sau de autoritatea părintească unică, definitivă și irevocabilă (dacă este cazul);
  • Hotărârea judecătorească care suplinesc acordul celuilalt părinte pentru pașaport (dacă este cazul);
  • Actul de desemnare a reprezentantului legal (pentru minorii aflați sub interdicție);
  • Certificatul de deces al părintelui decedat (pentru cererile făcute de părintele supraviețuitor).

Pentru cererea de pașaport a minorului, acesta trebuie să fie prezent la depunerea documentelor. I se vor prelua amprentele digitale și i se va face o poză (minorii sub 12 ani nu dau amprente).

Declarațiile și procurile speciale trebuie să fie autentificate:

  • În România de un notar;
  • În străinătate de misiunile diplomatice sau de autoritățile competente, în funcție de țară.

Documentele eliberate în alte state trebuie să fie:

  • Apostilate dacă provin din țări semnatare ale Convenției de la Haga;
  • Scutite de formalități dacă provin din state cu care România are acorduri de asistență judiciară;
  • Supralegalizate în alte cazuri.

Documentele din străinătate trebuie să fie însoțite de o traducere legalizată, iar declarația și procura specială sunt valabile doar pentru un singur pașaport al unui minor.

Condiții: 

Pașapoartele simple electronice se eliberează la cerere pentru cetățenii români care îndeplinesc condițiile legii și nu au restricții de călătorie.

Pentru minor, pașaportul poate fi solicitat de:

  • Ambii părinți, părintele căruia i-a fost încredințat minorul, părintele supraviețuitor sau reprezentantul legal;
  • Părintele care are autoritatea părintească unică, în baza unei hotărâri judecătorești definitive;
  • Părintele care are o hotărâre judecătorească ce suplinește acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului.

În cazul unor neînțelegeri între părinți sau când unul dintre părinți nu poate da acordul, cererea de pașaport se poate face doar după ce instanța de judecată rezolvă situația printr-o hotărâre definitivă sau ordonanță președințială.

Dacă minorul are deja pașaport, altele pot fi eliberate doar dacă instanța decide acest lucru. De asemenea, pașaportul poate fi solicitat de o persoană împuternicită prin procură specială de către părinți.

În cazul suspendării dreptului de a călători în străinătate, cetățenii români nu pot obține pașaport, dar în anumite condiții, misiunile diplomatice din străinătate pot emite titluri de călătorie pentru cei care nu mai au pașaport valabil sau care trebuie să revină în România.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu electronic în cazul minorilor cu domiciliu în România, care au împlinit vârsta de 14 ani

  • Cartea de identitate a minorului (sau, dacă este cazul, cartea de identitate provizorie), în termen de valabilitate;
  • Certificatul de naștere al minorului, în original;
  • Declarații de acord pentru eliberarea pașaportului, semnate de ambii părinți, un singur părinte, părintele supraviețuitor sau reprezentantul legal; acestea trebuie să fie autentificate, în original sau duplicat, pentru declarațiile emise după 1 ianuarie 2013; pentru  minorii căsătoriți conform legii, nu sunt necesare aceste declarații;
  • Dacă minorul este căsătorit, se va prezenta certificatul de căsătorie al acestuia, în original;
  • Dovada plății pașaportului în original sau dovada tranzacției pe suport hârtie sau electronic, care include numărul tranzacției, datele persoanei și suma plătită);
  • Pașaportul anterior al minorului, dacă există.

Dacă cererea este făcută de un singur părinte sau de un reprezentant legal, aceasta trebuie să fie însoțită, după caz, de:

  • Hotărârea judecătorească de încredințare a minorului, rămasă definitivă și irevocabilă, sau hotărârea în care se stabilește că părintele are autoritatea de a solicita pașaportul în mod unilateral, rămasă definitivă; hotărârile judecătorești trebuie să aibă ștampila instanței și să fie în original; hotărârile din străinătate trebuie să fie recunoscute conform legii;
  • Hotărârea judecătorească sau ordonanța președințială care suplinesc acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului, cu ștampila instanței, în original;
  • Actul de deces al celuilalt părinte, în original, dacă este cazul;
  • Actul de desemnare a reprezentantului legal, în cazul în care minorul nu este sub protecția ambilor părinți.

Prezența minorului la ghișeu este obligatorie, pentru preluarea amprentelor digitale și a imaginii faciale. Excepție fac persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este imposibilă din motive fizice.

Declarațiile de acord pentru eliberarea pașaportului se formulează în fața funcționarului care primește cererea, iar pentru aceasta este necesară prezentarea documentelor de identitate ale părinților, ale unui singur părinte sau ale reprezentantului legal, aflate în termen de valabilitate, în original.

Dacă declarația de acord este făcută la autoritățile străine competente sau dacă hotărârea judecătorească este pronunțată în străinătate, trebuie însoțită de o traducere legalizată.

Documente necesare pentru eliberarea unui pașaport simplu temporar

Pașaportul simplu temporar poate fi eliberat în trei cazuri:

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu temporar în cazul persoanelor majore cu domiciuliu în România 

  • Act de identitate: carte de identitate, carte de identitate provizorie sau buletin de identitate (în termen de valabilitate, în original); dacă este carte de identitate provizorie, se adaugă certificatul de naștere, tot în original;
  • Dovada plății pașaportului: documentul de plată (în original sau electronic), care conține numărul tranzacției, datele solicitantului și suma achitată;
  • Pașaportul anterior: dacă există, se depune și pașaportul anterior (în original).

Pentru persoane lipsite de capacitate de exercițiu sau cu imposibilități medicale trebuie aduse și:

  • Hotărârea judecătorească de punere sub interdicție (definitivă și irevocabilă) sau hotărârea pentru procese începute după 15 februarie 2013;
  • Actul de desemnare a reprezentantului legal sau documente medicale ce atestă imposibilitatea exprimării voinței sau a depunerii cererii, însoțite de traduceri autorizate;
  • Hotărârile judecătorești trebuie să aibă ștampila instanței și să fie în original; dacă sunt din străinătate, trebuie să îndeplinească condițiile legale pentru recunoaștere și punere în executare.

De asemenea, dacă titularul nu este prezent la depunerea cererii, trebuie adăugate la dosar și 2 fotografii color identice, 3,5 x 4,5 centimetri.

Pașaportul simplu temporar nu se eliberează în scopuri turistice.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu temporar în cazul minorilor cu domiciliu în România, care nu au împlinit vârsta de 14 ani 

  • Certificatul de naștere al minorului (în original).
  • Documente de identitate ale părinților/reprezentantului legal (în original, valabile).
  • Dovada plății pașaportului (în original sau document de plată/dovadă tranzacție).
  • Pașaportul anterior al minorului (dacă există).
  • 2 fotografii color (dimensiuni 3,5 x 4,5 cm), doar dacă minorul nu este prezent la depunerea cererii.

În cazul în care cererea este depusă de un singur părinte/reprezentant legal/persoana împuternicită, este necesar:

  • Procura specială sau declarația acordului celuilalt părinte (în original, pentru cererile depuse de un singur părinte), autentificate și emise după 1 ianuarie 2013;
  • Hotărâre judecătorească (în original, privind încredințarea minorului sau exercitarea autorității părintești);
  • Act de deces al părintelui (pentru cererile depuse de părintele supraviețuitor);
  • Documente oficiale (pentru studii, concursuri sau tratament medical) cu traducere autorizată, dacă este cazul.

Condiții 

Pașaportul simplu temporar în cazul minorilor care nu au împlinit 14 ani, se eliberează când:

  • Minorul se deplasează în străinătate pentru studii, concursuri oficiale sau tratament medical urgent;
  • Cetățenii români din străinătate fără documente de călătorie valabile, trebuie să își continue călătoria sau să își reglementeze șederea;
  • Situații urgente, unde este necesară prezența în alt stat și nu există timp pentru obținerea pașaportului simplu electronic.

Cererile pentru un astfel de pașaport, în cazul minorilor care nu au împlinit 14 ani, se pot depune de către:

  • Ambii părinți ai minorului sau, după caz, părintele încredințat minorul prin hotărâre judecătorească definitivă;
  • Părintele care exercită singur autoritatea părintească (în baza unei hotărâri judecătorești definitive);
  • Părintele care a obținut o hotărâre judecătorească ce suplinesc acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului;
  • Părintele supraviețuitor în cazul decesului celuilalt părinte;
  • Persoana împuternicită prin procură specială de către unul dintre părinți.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu temporar în cazul minorilor cu domiciliu în România, care au împlinit vârsta de 14 ani 

  • Cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie a minorului, în termen de valabilitate, în original;
  • Certificatul de naștere al minorului, în original;
  • Declarații de acord pentru eliberarea pașaportului, semnate de ambii părinți/un singur părinte/reprezentantul legal, în original sau duplicat autentic (nu sunt necesare pentru minorii căsătoriți legal);
  • Certificat de căsătorie al minorului căsătorit, în original (dacă este cazul);
  • Dovada achitării contravalorii pașaportului, în original sau documentul de plată/tranzacție cu detalii (nume, prenume, CNP, suma achitată);
  • Pașaportul anterior al minorului, dacă există.

Pașaportul simplu temporar în cazul minorilor care au împlinit 14 ani, se eliberează când:

  • Minorul se deplasează în străinătate pentru studii, concursuri oficiale sau tratament medical urgent;
  • Cetățenii români din străinătate fără documente de călătorie valabile, trebuie să își continue călătoria sau să își reglementeze șederea;
  • Situații urgente, unde este necesară prezența în alt stat și nu există timp pentru obținerea pașaportului simplu electronic.

Documente necesare pentru eliberarea unui pașport simplu electronic sau simplu temporar cu mentionarea statului de domiciliu (C.R.D.S.)

  • Pașaportul anterior, dacă există.
  • Dovada achitării contravalorii pașaportului, în original sau documentul de plată/tranzacție, pe suport hârtie sau electronic, care conține numărul tranzacției, datele persoanei (nume, prenume, CNP) și suma achitată pentru tipul de pașaport solicitat.
  • Certificate de stare civilă, în original.

Documente emise de autoritățile statului de domiciliu, în original, cu traducere autorizată în limba română (după caz), care să ateste una dintre următoarele situații:

  • Drept de ședere pe termen de cel puțin un an sau prelungirea succesivă a acestuia pe teritoriul statului respectiv;
  • Drept de ședere pe teritoriul statului respectiv pentru reunificarea familială;
  • Drept de lungă ședere sau ședere permanentă pe teritoriul statului respectiv;
  • Dobândirea cetățeniei statului respectiv;
  • Drept de muncă sau înscriere într-o instituție de studii sau formare profesională;
  • Certificat de înregistrare sau document de rezidență într-un stat membru UE, SEE sau Confederația Elvețiană.

Cetăţeanul român care şi-a stabilit domiciliul în străinătate poate depune cerere pentru eliberarea unui paşaport simplu electronic sau a unui paşaport simplu temporar, cu menţionarea statului de domiciliu.

Cum sa procedezi dacă ai pierdut un pașaport simplu electronic sau temporar

Dacă pierdeți pașaportul simplu electronic sau temporar, trebuie să anunțați acest lucru la orice serviciu public comunitar de pașapoarte sau la Direcția Generală de Pașapoarte în România, iar în străinătate, la ambasadele sau consulatele României.

Pașapoartele declarate pierdute, distruse sau furate devin automat invalide și nu mai pot fi folosite, chiar dacă sunt găsite ulterior.

Dacă găsiți un pașaport declarat pierdut, aveți obligația să nu îl folosiți și să îl predați imediat la cel mai apropiat serviciu de pașapoarte, Direcția Generală de Pașapoarte, ambasada sau consulatul României.

Dacă pașaportul este găsit de alte persoane sau dacă acesta aparține unei persoane decedate, documentul trebuie predat autorității care l-a emis sau celei mai apropiate secții de poliție, ambasade sau consulat românesc din străinătate. Autoritatea care îl primește este responsabilă să îl transmită mai departe autorității emitente.

Autoritățile pot emite un pașaport nou în locul celui pierdut sau distrus, dar doar dacă pierderea sau distrugerea a fost declarată conform procedurilor descrise mai sus.

Cum să procedezi dacă ți s-a furat un pașaport simplu electronic sau temporar

Dacă vi se fură pașaportul, trebuie să anunțați imediat cea mai apropiată secție de poliție fie în România, fie în statul în care s-a întâmplat furtul. Poliția vă va elibera o adeverință confirmă căreia ați declarat acest incident.

În România, autoritățile sunt obligate să vă furnizeze această adeverință.

Pașapoartele declarate furate devin automat invalide și nu pot fi utilizate, chiar dacă sunt găsite ulterior. Dacă documentul este găsit, aveți obligația de a-l preda imediat autorităților.

Cum să procedezi dacă ai un pașaport simplu electronic sau temporar deteriorat

Dacă pașaportul este deteriorat, puteți obține unul nou doar dacă prezentați documentul sau fragmente din acesta, care să permită identificarea sa.

Cum se face programare pentru eliberarea unui pașaport simplu electronic sau temporar

Cererile pentru pașapoarte simple electronice sau temporare se depun, în țară, în principal pe baza programărilor online realizate pe platforma hub.mai.gov.ro/epasapoarte. Programările sunt disponibile începând cu ziua curentă și acoperă o perioadă de până la 90 de zile.

În cazul în care nu aveți o programare prealabilă, serviciile publice comunitare de pașapoarte pot analiza posibilitatea de a vă primi cererea, în funcție de intervalele orare libere.

Cât costă pașaportul și cum se poate achita

Contravaloarea pașaportului: 

Pașaport simplu electronic:

  • 258 lei – pentru persoanele de peste 12 ani
  • 234 lei – pentru persoanele sub 12 ani

Pașaport simplu temporar: 96 lei – indiferent de vârstă

Modalități de plată: 

  • La casieriile unităților CEC Bank sau stațiile Selfpay CEC Bank;
  • Online, prin platforma Ghiseul.ro;
  • Prin mandat poștal (în curs de implementare).

Pentru pașapoartele eliberate cu menționarea statului de domiciliu, tarifele sunt aceleași.

În ce situații se pot deține concomitent două pașapoarte

Cetățenii români pot avea, concomitent:

Un pașaport simplu electronic și un pașaport simplu temporar, în următoarele cazuri:

  • Este nevoie urgentă de prezența în alt stat și nu există timp pentru emiterea unui pașaport electronic;
  • Pașaportul electronic este depus pentru obținerea vizelor, iar deplasarea este dovedită ca necesară.

Două pașapoarte simple electronice, în următoarele cazuri:

  • Călătoria implică state aflate în conflict, iar pașaportul actual conține vize care pot crea probleme diplomatice;
  • Filele destinate vizelor din pașaportul curent sunt epuizate.

Obligatoriu:

Dacă dețineți simultan două pașapoarte valabile (electronic și temporar sau două electronice), trebuie să predați unul dintre ele autorităților competente în termen de 5 zile de la încetarea situației speciale sau de la întoarcerea în țară.

Cât timp este valabil pașaportul

Paşaportul simplu electronic are valabilitatea:

  • 3 ani pentru minorii cu vârsta sub 12 ani.
  • 5 ani pentru persoanele cu vârsta între 12 ani şi 18 ani.
  • 10 ani pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani.

Paşaportul simplu temporar are valabilitatea 12 luni.

Pașapoartele devin invalide dacă autoritățile constată că sunt deteriorate, distruse sau conțin ștersături ori modificări făcute fără drept.

De unde se ridică pașaportul simplu electronic sau temporar

Pașaportul se ridică de la serviciul public comunitar, misiunea diplomatică sau oficiul consular unde a fost depusă cererea ori, dacă s-a optat astfel, de la o altă locație indicată de solicitant.

La cerere, pașaportul poate fi livrat gratuit prin curier la o adresă din România, specificată la depunerea cererii sau ulterior, printr-un e-mail trimis serviciului public comunitar de pașapoarte. Pentru livrarea în străinătate, informațiile se obțin de la Departamentul Consular al MAE (e-mail: drco@mae.ro).

Cine poate ridica pașaportul 

  • Titularul;
  • Persoana care a depus cererea;
  • O persoană împuternicită prin procură specială; dacă cererea a fost depusă de o persoană împuternicită, aceasta trebuie să ridice pașaportul personal, cu excepția cazului în care este autorizată să desemneze o altă persoană.

Documente necesare la ridicare

  • Document de identitate valabil;
  • Certificat de naștere al minorului sub 14 ani (original sau copie), dacă este cazul.

Dacă documentul de identitate sau certificatul de naștere nu pot fi prezentate, identitatea se verifică pe baza datelor informatice, pașaportului anterior (expirat de maximum 6 luni sau anulat) sau altor documente care atestă identitatea.

Documentele neridicate sunt păstrate pe întreaga perioadă de valabilitate.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Eveniment

Județul Botoșani a fost plasat sub COD GALBEN de ploaie și burniță, cu depuneri locale de polei

Publicat

Publicitate

Meteorologii au emis un cod galben de ploaie și burniță, cu depuneri locale de polei, valabil pentru județul Botoșani până la ora 00:00.

 

Pentru evitarea producerii unor evenimente rutiere, le recomandăm șoferilor să:

 

• evite deplasările dacă nu sunt absolut necesare;

• reducă mult viteza;

Publicitate

• păstreze o distanță mare față de alte vehicule;

• nu frâneze și să nu vireze brusc;

• evite depășirile.

 

Pietonilor le recomandăm:

 

• să meargă cu grijă

• să folosească încălțăminte antiderapantă

 

Se recomandă deplasarea lentă, cu pași mici, folosirea balustradelor și evitarea suprafețelor lucioase sau înclinate.

 

Pentru siguranța dumneavoastră, respectați aceste recomandări și evitați orice comportament care vă poate pune în pericol.

 

Pompierii militari sunt la datorie 24 de ore din 24, gata pentru a vă sprijini în situații de urgență.

 

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro sau prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore.

Citeste mai mult

Economie

Ministerul Finanțelor propune modificări la Codul de Procedură Fiscală pentru alinierea legislației la standardele europene și internaționale

Publicat

Publicitate

Ministerul Finanțelor (MF) a lansat în consultare publică un proiect de Ordonanță de Guvern pentru modificarea și completarea Codului de Procedură Fiscală (Legea nr. 207/2015), în vederea alinierii legislației fiscale din România la standardele europene și internaționale.

‘Proiectul are ca scop principal preluarea în legislația națională a unei noi directive europene – Directiva (UE) 2025/872, cunoscută ca DAC9 – adoptată la nivelul Uniunii Europene în aprilie 2025. Directiva stabilește reguli actualizate privind cooperarea dintre autoritățile fiscale din statele membre, în special în contextul economiei digitale și al aplicării impozitului minim global pentru marile grupuri de companii’, se arată într-un comunicat al MF, transmis vineri AGERPRES.

Prin modificările propuse, România aliniază legislația fiscală la standardele europene și internaționale, urmărind un cadru fiscal ‘mai clar, mai predictibil și mai echitabil’.

Potrivit sursei citate, un obiectiv important al proiectului este îmbunătățirea schimbului automat de informații între administrațiile fiscale din Uniunea Europeană. Acest mecanism permite autorităților să își transmită date relevante despre impozitarea companiilor mari.

De asemenea, prin propunerile de modificare a Codului de procedură fiscală, Ministerul Finanțelor urmărește creșterea transparenței fiscale, combaterea evaziunii și eficientizarea analizei de risc, oferind în același timp soluții digitale moderne pentru contribuabilii de bună-credință.

‘Una dintre principalele noutăți aduse de DAC9 este reducerea semnificativă a obligațiilor de raportare pentru marile grupuri de companii. Grupurile multinaționale și grupurile naționale mari, cu venituri consolidate de cel puțin 750 de milioane de euro, vor putea depune o singură declarație fiscală la nivel de grup, în locul mai multor declarații separate pentru fiecare entitate din cadrul grupului. Această raportare centralizată va reduce birocrația și costurile administrative, atât pentru companii, cât și pentru autoritățile fiscale’, transmit reprezentanții ministerului în comunicat.

Publicitate

Proiectul de ordonanță introduce utilizarea unui formular standard pentru declarația informativă privind impozitul suplimentar (impozitul minim global). Modelul acestui formular va fi aprobat prin ordin al președintelui ANAF, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Totodată, sunt stabilite termene clare de raportare, reguli pentru schimbul automat de informații între statele membre și mecanisme de cooperare pentru corectarea eventualelor erori evidente din declarații.

‘Pe lângă transpunerea DAC9, proiectul aduce clarificări și completări regulilor existente privind schimbul de informații referitoare la conturile financiare. Astfel, sunt eliminate unele lacune legislative care, până acum, se refereau doar la obligația de raportare, fără a reglementa explicit schimbul efectiv de date pentru anumite tipuri noi de conturi’, precizează instituția.

Pentru a asigura aplicarea corectă a noilor prevederi, proiectul prevede sancțiuni contravenționale cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei.

Potrivit sursei citate, acestea se aplică, de exemplu, în cazul utilizării altor formulare decât cele standardizate sau al nerespectării obligației de păstrare a documentelor și evidențelor fiscale pentru o perioadă de minimum 5 ani. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Încă un lot de lapte praf retras de la vânzare din magazine. Conține un ingredient neconform. Atenționări pentru cumpărători

Publicat

Publicitate

Încă un lot de lapte praf este retras de la vânzare din magazine, după situații similare înregistrate în decembrie 2025 și la începutul lunii ianuarie 2026. Este vorba despre lapte praf NAN 1 Comfortis, distribuitor Nestle Romania. ANSVSA anunță că produsul poate conține un ingredient neconform, informează alba24.ro.

Ca măsură de precauție și în strânsă colaborare cu autoritățile locale, Nestlé România adaugă încă un lot pe lista de loturi de formulă de lapte NAN 1 Comfortis 800g vizate de rechemarea de la consumatori inițiată în data de 6 ianuarie 2026, potrivit anunțului.

”Siguranța și bunăstarea sugarilor reprezintă prioritatea noastră absolută.

Această situație este cauzată de o problemă de neconformitate a unui ingredient provenit de la un furnizor extern, ingredient folosit în rețeta acestui lot.

Menționăm faptul că nu au fost semnalate cazuri confirmate de probleme de sănătate asociate consumului produselor din loturile menționate”, se arată în informarea publicată de ANSVSA.

Produsul vizat – NAN 1 Comfortis 800 g, Lot nr. 53260346AA, data limită de consum 30.11.2027 – este retras de la vânzare din magazine Lidl și Kaufland din Alba și din țară.

Publicitate

Persoanele care au achiziționat produse din lotul vizat sunt rugate să nu le ofere spre consum.

Cumpărătorii pot returna produsele din lotul vizat direct la magazinele de unde le-au achiziționat pentru a primi contravaloarea acestora sau pot suna gratuit la telefonul consumatorului 0800 863 785 de luni pana vineri între orele 09:00 – 18:00 / e-mail contact@ro.nestle.com

Citeste mai mult

Economie

Botoșani, printre județele cu cele mai puține insolvențe în 2025: Doar 36 de firme și PFA afectate

Publicat

Publicitate

Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență anul trecut a fost de 7.553, în creștere cu 3,84% față de 2024, când au fost înregistrate 7.274 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cele mai multe firme și PFA intrate în insolvență au fost înregistrate în București, respectiv 1.359, număr în scădere cu 1,16% față de perioada ianuarie-decembrie 2024.

Pe locurile următoare în ierarhia insolvențelor se află județele Bihor, cu 661 insolvențe (plus 13,77%), Cluj – 511 (minus 3,40%), Timiș – 427 (plus 0,71%), Ilfov – 411 (plus 45,74%) și Iași – 256 (minus 16,07%).

Cele mai puține insolvențe s-au consemnat anul trecut în județele Covasna – 26 (minus 7,14%), Harghita – 34 (minus 10,53%), Botoșani – 36 (minus 30,77%), Vaslui – 50 (plus 21,95%), Giurgiu – 51 (minus 1,92%) și Gorj – 54 (minus 6,90%).

Numai în luna decembrie 2025 au fost înregistrate 1.046 de insolvențe, cele mai multe în București, respectiv 208, și în județele Cluj (78), Timiș (63) și Bihor (60).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvențe s-a înregistrat în comerțul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 1.587 (minus 16,56% comparativ cu perioada ianuarie-decembrie 2024), construcții – 1.374 (minus 8,34%), transport și depozitare – 797 (plus 5,98%) și în industria prelucrătoare – 746 (minus 12,44%).

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending