Connect with us

Actualitate

Documente necesare pentru pașaport în 2025: Ghid complet cu informațiile necesare pentru a obține un pașaport

Publicat

acum 11 luni

Publicitate

Documente necesare pentru pașaport în 2025: Ghid complet cu informațiile necesare pentru a obține un pașaport. Pentru obținerea unui pașaport simplu electronic sau temporar în 2025, este necesar să îndepliniți anumite condiții. Mai jos sunt prezentate documentele necesare, taxele aplicabile și informațiile despre termenul de valabilitate.

Totodată, sunt incluse și detalii utile privind soluțiile disponibile în caz de pașaport pierdut, furat sau deteriorat.

Documente necesare pentru eliberarea unui pașaport simplu electronic

Pașaportul simplu electronic poate fi eliberat în trei cazuri:

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu electronic în cazul persoanelor majore cu domiciuliu în România 

  • Cartea de identitate sau buletinul de identitate valabil, în original; dacă dețineți carte de identitate provizorie, aceasta trebuie însoțită de certificatul de naștere, tot în original;
  • Documentul care dovedește plata pentru pașaport, fie în format fizic (original), fie în format electronic sau pe hârtie; acesta trebuie să conțină numărul tranzacției, numele și CNP-ul persoanei care solicită pașaportul și suma plătită;
  • Pașaportul anterior (dacă există).

Pentru persoanele care nu pot să își exercite drepturile temporar, cererea pentru pașaport simplu electronic poate fi depusă de un reprezentant legal sau de autoritățile medicale, însă titularul trebuie să fie prezent.

Cererea trebuie să fie însoțită, dacă este cazul, de o hotărâre judecătorească definitvă de punere sub interdicție sau alte documente legale, cu ștampila instanței. Hotărârile din străinătate trebuie să respecte legea pentru a fi recunoscute.

Publicitate

La depunerea cererii, se vor prelua amprentele digitale și fotografia facială, cu excepția celor pentru care amprentele nu pot fi prelevate.

Condiții: 

Pașapoartele simple electronice se eliberează cetățenilor români care îndeplinesc condițiile legii 248/2005 și nu au restricții de călătorie. Dacă dreptul de a călători în străinătate este suspendat sau instanța a impus interdicția de a părăsi țara, cetățeanul nu poate obține pașaportul.

În cazuri speciale, misiunile diplomatice ale României din străinătate pot elibera titluri de călătorie pentru:

a) cei care nu au un pașaport valid și au nevoie de el pentru identificare;

b) cei care vor să revină în România pentru a-și rezolva situația juridică;

c) cei expulzați dintr-un alt stat la cererea autorităților române sau străine.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu electronic în cazul minorilor cu domiciliu în România, care nu au împlinit vârsta de 14 ani 

  • Certificatul de naștere al minorului în original;
  • Documentul de identitate al părintelui, al reprezentantului legal sau al persoanei împuternicite (în termen de valabilitate, original);
  • Dovada plății pentru pașaport (original sau copie după documentul de plată care conține numărul tranzacției și datele persoanei);
  • Pașaportul anterior al minorului (dacă există).

Dacă cererea este făcută de un singur părinte sau persoană împuternicită, trebuie aduse și următoarele:

  • Procura specială de la celălalt părinte sau declarația acestuia privind acordul pentru eliberarea pașaportului (autentificate după 1 ianuarie 2013);
  • Hotărârea judecătorească de încredințare a minorului sau de autoritatea părintească unică, definitivă și irevocabilă (dacă este cazul);
  • Hotărârea judecătorească care suplinesc acordul celuilalt părinte pentru pașaport (dacă este cazul);
  • Actul de desemnare a reprezentantului legal (pentru minorii aflați sub interdicție);
  • Certificatul de deces al părintelui decedat (pentru cererile făcute de părintele supraviețuitor).

Pentru cererea de pașaport a minorului, acesta trebuie să fie prezent la depunerea documentelor. I se vor prelua amprentele digitale și i se va face o poză (minorii sub 12 ani nu dau amprente).

Declarațiile și procurile speciale trebuie să fie autentificate:

  • În România de un notar;
  • În străinătate de misiunile diplomatice sau de autoritățile competente, în funcție de țară.

Documentele eliberate în alte state trebuie să fie:

  • Apostilate dacă provin din țări semnatare ale Convenției de la Haga;
  • Scutite de formalități dacă provin din state cu care România are acorduri de asistență judiciară;
  • Supralegalizate în alte cazuri.

Documentele din străinătate trebuie să fie însoțite de o traducere legalizată, iar declarația și procura specială sunt valabile doar pentru un singur pașaport al unui minor.

Condiții: 

Pașapoartele simple electronice se eliberează la cerere pentru cetățenii români care îndeplinesc condițiile legii și nu au restricții de călătorie.

Pentru minor, pașaportul poate fi solicitat de:

  • Ambii părinți, părintele căruia i-a fost încredințat minorul, părintele supraviețuitor sau reprezentantul legal;
  • Părintele care are autoritatea părintească unică, în baza unei hotărâri judecătorești definitive;
  • Părintele care are o hotărâre judecătorească ce suplinește acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului.

În cazul unor neînțelegeri între părinți sau când unul dintre părinți nu poate da acordul, cererea de pașaport se poate face doar după ce instanța de judecată rezolvă situația printr-o hotărâre definitivă sau ordonanță președințială.

Dacă minorul are deja pașaport, altele pot fi eliberate doar dacă instanța decide acest lucru. De asemenea, pașaportul poate fi solicitat de o persoană împuternicită prin procură specială de către părinți.

În cazul suspendării dreptului de a călători în străinătate, cetățenii români nu pot obține pașaport, dar în anumite condiții, misiunile diplomatice din străinătate pot emite titluri de călătorie pentru cei care nu mai au pașaport valabil sau care trebuie să revină în România.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu electronic în cazul minorilor cu domiciliu în România, care au împlinit vârsta de 14 ani

  • Cartea de identitate a minorului (sau, dacă este cazul, cartea de identitate provizorie), în termen de valabilitate;
  • Certificatul de naștere al minorului, în original;
  • Declarații de acord pentru eliberarea pașaportului, semnate de ambii părinți, un singur părinte, părintele supraviețuitor sau reprezentantul legal; acestea trebuie să fie autentificate, în original sau duplicat, pentru declarațiile emise după 1 ianuarie 2013; pentru  minorii căsătoriți conform legii, nu sunt necesare aceste declarații;
  • Dacă minorul este căsătorit, se va prezenta certificatul de căsătorie al acestuia, în original;
  • Dovada plății pașaportului în original sau dovada tranzacției pe suport hârtie sau electronic, care include numărul tranzacției, datele persoanei și suma plătită);
  • Pașaportul anterior al minorului, dacă există.

Dacă cererea este făcută de un singur părinte sau de un reprezentant legal, aceasta trebuie să fie însoțită, după caz, de:

  • Hotărârea judecătorească de încredințare a minorului, rămasă definitivă și irevocabilă, sau hotărârea în care se stabilește că părintele are autoritatea de a solicita pașaportul în mod unilateral, rămasă definitivă; hotărârile judecătorești trebuie să aibă ștampila instanței și să fie în original; hotărârile din străinătate trebuie să fie recunoscute conform legii;
  • Hotărârea judecătorească sau ordonanța președințială care suplinesc acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului, cu ștampila instanței, în original;
  • Actul de deces al celuilalt părinte, în original, dacă este cazul;
  • Actul de desemnare a reprezentantului legal, în cazul în care minorul nu este sub protecția ambilor părinți.

Prezența minorului la ghișeu este obligatorie, pentru preluarea amprentelor digitale și a imaginii faciale. Excepție fac persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este imposibilă din motive fizice.

Declarațiile de acord pentru eliberarea pașaportului se formulează în fața funcționarului care primește cererea, iar pentru aceasta este necesară prezentarea documentelor de identitate ale părinților, ale unui singur părinte sau ale reprezentantului legal, aflate în termen de valabilitate, în original.

Dacă declarația de acord este făcută la autoritățile străine competente sau dacă hotărârea judecătorească este pronunțată în străinătate, trebuie însoțită de o traducere legalizată.

Documente necesare pentru eliberarea unui pașaport simplu temporar

Pașaportul simplu temporar poate fi eliberat în trei cazuri:

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu temporar în cazul persoanelor majore cu domiciuliu în România 

  • Act de identitate: carte de identitate, carte de identitate provizorie sau buletin de identitate (în termen de valabilitate, în original); dacă este carte de identitate provizorie, se adaugă certificatul de naștere, tot în original;
  • Dovada plății pașaportului: documentul de plată (în original sau electronic), care conține numărul tranzacției, datele solicitantului și suma achitată;
  • Pașaportul anterior: dacă există, se depune și pașaportul anterior (în original).

Pentru persoane lipsite de capacitate de exercițiu sau cu imposibilități medicale trebuie aduse și:

  • Hotărârea judecătorească de punere sub interdicție (definitivă și irevocabilă) sau hotărârea pentru procese începute după 15 februarie 2013;
  • Actul de desemnare a reprezentantului legal sau documente medicale ce atestă imposibilitatea exprimării voinței sau a depunerii cererii, însoțite de traduceri autorizate;
  • Hotărârile judecătorești trebuie să aibă ștampila instanței și să fie în original; dacă sunt din străinătate, trebuie să îndeplinească condițiile legale pentru recunoaștere și punere în executare.

De asemenea, dacă titularul nu este prezent la depunerea cererii, trebuie adăugate la dosar și 2 fotografii color identice, 3,5 x 4,5 centimetri.

Pașaportul simplu temporar nu se eliberează în scopuri turistice.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu temporar în cazul minorilor cu domiciliu în România, care nu au împlinit vârsta de 14 ani 

  • Certificatul de naștere al minorului (în original).
  • Documente de identitate ale părinților/reprezentantului legal (în original, valabile).
  • Dovada plății pașaportului (în original sau document de plată/dovadă tranzacție).
  • Pașaportul anterior al minorului (dacă există).
  • 2 fotografii color (dimensiuni 3,5 x 4,5 cm), doar dacă minorul nu este prezent la depunerea cererii.

În cazul în care cererea este depusă de un singur părinte/reprezentant legal/persoana împuternicită, este necesar:

  • Procura specială sau declarația acordului celuilalt părinte (în original, pentru cererile depuse de un singur părinte), autentificate și emise după 1 ianuarie 2013;
  • Hotărâre judecătorească (în original, privind încredințarea minorului sau exercitarea autorității părintești);
  • Act de deces al părintelui (pentru cererile depuse de părintele supraviețuitor);
  • Documente oficiale (pentru studii, concursuri sau tratament medical) cu traducere autorizată, dacă este cazul.

Condiții 

Pașaportul simplu temporar în cazul minorilor care nu au împlinit 14 ani, se eliberează când:

  • Minorul se deplasează în străinătate pentru studii, concursuri oficiale sau tratament medical urgent;
  • Cetățenii români din străinătate fără documente de călătorie valabile, trebuie să își continue călătoria sau să își reglementeze șederea;
  • Situații urgente, unde este necesară prezența în alt stat și nu există timp pentru obținerea pașaportului simplu electronic.

Cererile pentru un astfel de pașaport, în cazul minorilor care nu au împlinit 14 ani, se pot depune de către:

  • Ambii părinți ai minorului sau, după caz, părintele încredințat minorul prin hotărâre judecătorească definitivă;
  • Părintele care exercită singur autoritatea părintească (în baza unei hotărâri judecătorești definitive);
  • Părintele care a obținut o hotărâre judecătorească ce suplinesc acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului;
  • Părintele supraviețuitor în cazul decesului celuilalt părinte;
  • Persoana împuternicită prin procură specială de către unul dintre părinți.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu temporar în cazul minorilor cu domiciliu în România, care au împlinit vârsta de 14 ani 

  • Cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie a minorului, în termen de valabilitate, în original;
  • Certificatul de naștere al minorului, în original;
  • Declarații de acord pentru eliberarea pașaportului, semnate de ambii părinți/un singur părinte/reprezentantul legal, în original sau duplicat autentic (nu sunt necesare pentru minorii căsătoriți legal);
  • Certificat de căsătorie al minorului căsătorit, în original (dacă este cazul);
  • Dovada achitării contravalorii pașaportului, în original sau documentul de plată/tranzacție cu detalii (nume, prenume, CNP, suma achitată);
  • Pașaportul anterior al minorului, dacă există.

Pașaportul simplu temporar în cazul minorilor care au împlinit 14 ani, se eliberează când:

  • Minorul se deplasează în străinătate pentru studii, concursuri oficiale sau tratament medical urgent;
  • Cetățenii români din străinătate fără documente de călătorie valabile, trebuie să își continue călătoria sau să își reglementeze șederea;
  • Situații urgente, unde este necesară prezența în alt stat și nu există timp pentru obținerea pașaportului simplu electronic.

Documente necesare pentru eliberarea unui pașport simplu electronic sau simplu temporar cu mentionarea statului de domiciliu (C.R.D.S.)

  • Pașaportul anterior, dacă există.
  • Dovada achitării contravalorii pașaportului, în original sau documentul de plată/tranzacție, pe suport hârtie sau electronic, care conține numărul tranzacției, datele persoanei (nume, prenume, CNP) și suma achitată pentru tipul de pașaport solicitat.
  • Certificate de stare civilă, în original.

Documente emise de autoritățile statului de domiciliu, în original, cu traducere autorizată în limba română (după caz), care să ateste una dintre următoarele situații:

  • Drept de ședere pe termen de cel puțin un an sau prelungirea succesivă a acestuia pe teritoriul statului respectiv;
  • Drept de ședere pe teritoriul statului respectiv pentru reunificarea familială;
  • Drept de lungă ședere sau ședere permanentă pe teritoriul statului respectiv;
  • Dobândirea cetățeniei statului respectiv;
  • Drept de muncă sau înscriere într-o instituție de studii sau formare profesională;
  • Certificat de înregistrare sau document de rezidență într-un stat membru UE, SEE sau Confederația Elvețiană.

Cetăţeanul român care şi-a stabilit domiciliul în străinătate poate depune cerere pentru eliberarea unui paşaport simplu electronic sau a unui paşaport simplu temporar, cu menţionarea statului de domiciliu.

Cum sa procedezi dacă ai pierdut un pașaport simplu electronic sau temporar

Dacă pierdeți pașaportul simplu electronic sau temporar, trebuie să anunțați acest lucru la orice serviciu public comunitar de pașapoarte sau la Direcția Generală de Pașapoarte în România, iar în străinătate, la ambasadele sau consulatele României.

Pașapoartele declarate pierdute, distruse sau furate devin automat invalide și nu mai pot fi folosite, chiar dacă sunt găsite ulterior.

Dacă găsiți un pașaport declarat pierdut, aveți obligația să nu îl folosiți și să îl predați imediat la cel mai apropiat serviciu de pașapoarte, Direcția Generală de Pașapoarte, ambasada sau consulatul României.

Dacă pașaportul este găsit de alte persoane sau dacă acesta aparține unei persoane decedate, documentul trebuie predat autorității care l-a emis sau celei mai apropiate secții de poliție, ambasade sau consulat românesc din străinătate. Autoritatea care îl primește este responsabilă să îl transmită mai departe autorității emitente.

Autoritățile pot emite un pașaport nou în locul celui pierdut sau distrus, dar doar dacă pierderea sau distrugerea a fost declarată conform procedurilor descrise mai sus.

Cum să procedezi dacă ți s-a furat un pașaport simplu electronic sau temporar

Dacă vi se fură pașaportul, trebuie să anunțați imediat cea mai apropiată secție de poliție fie în România, fie în statul în care s-a întâmplat furtul. Poliția vă va elibera o adeverință confirmă căreia ați declarat acest incident.

În România, autoritățile sunt obligate să vă furnizeze această adeverință.

Pașapoartele declarate furate devin automat invalide și nu pot fi utilizate, chiar dacă sunt găsite ulterior. Dacă documentul este găsit, aveți obligația de a-l preda imediat autorităților.

Cum să procedezi dacă ai un pașaport simplu electronic sau temporar deteriorat

Dacă pașaportul este deteriorat, puteți obține unul nou doar dacă prezentați documentul sau fragmente din acesta, care să permită identificarea sa.

Cum se face programare pentru eliberarea unui pașaport simplu electronic sau temporar

Cererile pentru pașapoarte simple electronice sau temporare se depun, în țară, în principal pe baza programărilor online realizate pe platforma hub.mai.gov.ro/epasapoarte. Programările sunt disponibile începând cu ziua curentă și acoperă o perioadă de până la 90 de zile.

În cazul în care nu aveți o programare prealabilă, serviciile publice comunitare de pașapoarte pot analiza posibilitatea de a vă primi cererea, în funcție de intervalele orare libere.

Cât costă pașaportul și cum se poate achita

Contravaloarea pașaportului: 

Pașaport simplu electronic:

  • 258 lei – pentru persoanele de peste 12 ani
  • 234 lei – pentru persoanele sub 12 ani

Pașaport simplu temporar: 96 lei – indiferent de vârstă

Modalități de plată: 

  • La casieriile unităților CEC Bank sau stațiile Selfpay CEC Bank;
  • Online, prin platforma Ghiseul.ro;
  • Prin mandat poștal (în curs de implementare).

Pentru pașapoartele eliberate cu menționarea statului de domiciliu, tarifele sunt aceleași.

În ce situații se pot deține concomitent două pașapoarte

Cetățenii români pot avea, concomitent:

Un pașaport simplu electronic și un pașaport simplu temporar, în următoarele cazuri:

  • Este nevoie urgentă de prezența în alt stat și nu există timp pentru emiterea unui pașaport electronic;
  • Pașaportul electronic este depus pentru obținerea vizelor, iar deplasarea este dovedită ca necesară.

Două pașapoarte simple electronice, în următoarele cazuri:

  • Călătoria implică state aflate în conflict, iar pașaportul actual conține vize care pot crea probleme diplomatice;
  • Filele destinate vizelor din pașaportul curent sunt epuizate.

Obligatoriu:

Dacă dețineți simultan două pașapoarte valabile (electronic și temporar sau două electronice), trebuie să predați unul dintre ele autorităților competente în termen de 5 zile de la încetarea situației speciale sau de la întoarcerea în țară.

Cât timp este valabil pașaportul

Paşaportul simplu electronic are valabilitatea:

  • 3 ani pentru minorii cu vârsta sub 12 ani.
  • 5 ani pentru persoanele cu vârsta între 12 ani şi 18 ani.
  • 10 ani pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani.

Paşaportul simplu temporar are valabilitatea 12 luni.

Pașapoartele devin invalide dacă autoritățile constată că sunt deteriorate, distruse sau conțin ștersături ori modificări făcute fără drept.

De unde se ridică pașaportul simplu electronic sau temporar

Pașaportul se ridică de la serviciul public comunitar, misiunea diplomatică sau oficiul consular unde a fost depusă cererea ori, dacă s-a optat astfel, de la o altă locație indicată de solicitant.

La cerere, pașaportul poate fi livrat gratuit prin curier la o adresă din România, specificată la depunerea cererii sau ulterior, printr-un e-mail trimis serviciului public comunitar de pașapoarte. Pentru livrarea în străinătate, informațiile se obțin de la Departamentul Consular al MAE (e-mail: drco@mae.ro).

Cine poate ridica pașaportul 

  • Titularul;
  • Persoana care a depus cererea;
  • O persoană împuternicită prin procură specială; dacă cererea a fost depusă de o persoană împuternicită, aceasta trebuie să ridice pașaportul personal, cu excepția cazului în care este autorizată să desemneze o altă persoană.

Documente necesare la ridicare

  • Document de identitate valabil;
  • Certificat de naștere al minorului sub 14 ani (original sau copie), dacă este cazul.

Dacă documentul de identitate sau certificatul de naștere nu pot fi prezentate, identitatea se verifică pe baza datelor informatice, pașaportului anterior (expirat de maximum 6 luni sau anulat) sau altor documente care atestă identitatea.

Documentele neridicate sunt păstrate pe întreaga perioadă de valabilitate.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Rezultatele tragerilor la LOTO de duminică, 11 ianuarie 2026

Publicat

acum 3 ore

duminică, 11.01.2026

de

Publicitate

LOTERIA ROMÂNĂ a continuat, duminică, 11 ianuarie 2026, seria extragerilor Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc.

Numerele extrase, 11 ianuarie 2026:

Loto 6/49: 6, 17, 33, 12, 16, 1

Loto 5/40: 22, 31, 7, 23, 20, 10

Joker: 29, 42, 45, 21, 3 + 6

Noroc: 7 4 8 3 6 7 8

Publicitate

Noroc Plus: 1 9 5 9 1 9

Super Noroc: 0 4 8 5 0 0

Citeste mai mult

Administratie

Impozitul pe proprietate în 2026: Guvernul Bolojan susține că fondurile din taxe și impozite rămân la bugetele locale

Publicat

acum 4 ore

duminică, 11.01.2026

de

Publicitate

Guvernul României a transmis duminică precizări oficiale privind majorările de taxe și impozite pe proprietate aplicabile în acest an. Executivul subliniază că sumele colectate din impozitele și taxele locale nu ajung la bugetul de stat, ci rămân integral la dispoziția bugetelor locale, relatează alba24.ro.

Clarificările vin pe fondul disputelor politice dintre PNL și PSD, subiectul destinației acestor fonduri fiind intens dezbătut în spațiul public în ultimele zile.

De exemplu, Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a spus că surplusul adunat din taxe va merge la nivel național. Guvernul a dezmințit însă oficial această informație.

Impozitul pe proprietate 2026: Precizări OFICIALE

Pentru o corectă înțelegere a deciziilor privind majorarea impozitelor și taxelor pe proprietate (clădiri, terenuri și autovehicule),  biroul de presă al Guvernului face următoarele precizări:

Reforma impozitării proprietății se impunea. De ce?

  1. România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE.
  2. 2. Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice.
  3. 3. Gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate.

Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creşterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta.

Publicitate

Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum și prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu.

Este prevăzută și în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană.

Deși angajamentele au fost luate în anii anteriori și discuțiile despre impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor s-a purtat de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale.

Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 și 5 – între 300 și 500 milioane de euro) și a agravat lipsa de performanță în administrația locală și acumularea unor dezechilibre bugetare.

Impozitul pe proprietate 2026: Contextul aprobării măsurilor

Măsurile au fost decise de Guvern pentru ridicarea condiționalității macroeconomice și validarea jaloanelor, iar intrarea lor în vigoare a avut loc cu întârziere, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale din luna decembrie, a atacurilor formulate de opoziție și a procedurilor legale subsecvente.

Aceste aspecte au întârziat depunerea cererii de plată numărul 4, precum și încasarea fondurilor europene.

Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităților administrației publice locale să adopte hotărârile de consiliu local necesare stabilirii cotelor și a elementelor de competență locală, de îndată, prin scurtarea termenelor privind etapele de transparență decizională.

Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregătire la nivelul autorităților publice locale și a generat sincope în implementare (probleme la platforma ghișeul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere, diferențe de aplicare între UAT-uri).

În prezent, autoritățile statului lucrează pentru remedierea acestor disfuncționalități.

Care este impactul bugetar

Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creștere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% față de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei).

Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar.

Impozitarea clădirilor și terenurilor

Modificări:

1. Actualizarea bazei de impozitare

• Se elimină utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică.

• Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027.

• Creșterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu național realist de construire, corespunzător unei locuințe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referință tehnică prudentă și uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață.

• Măsurile au caracter tranzitoriu, până la operaționalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăților și introducerea impozitării la valoarea de piață și pentru persoanele fizice, cel mai probabil la 1 ianuarie 2027.

2. Eliminarea scutirilor și facilităților nejustificate

• în vederea conformării cu jalonul din PNRR și cu recomandările Băncii Mondiale;

• se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili;

• facilitățile ce se pot stabili la competența UAT rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior;

3. Consolidarea rolului autorităților locale

• Legea păstrează competența autorităților administrației publice locale de a:

  • stabili cotele concrete de impozitare, dar nu mai mici ca cele din anul 2025, pentru a atinge impactul estimat;
  • decide eventuale reduceri sau facilități;
  • adapta nivelul taxelor la specificul local.

Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80% însă, în situații punctuale pot apărea diferențe.

Creșterea impozitului poate depăși nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime și tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare și majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim.

1. Eliminarea coeficienților de reducere (efect direct asupra bazei)

Valoarea impozabilă nu mai este diminuată cu:

  • până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani);
  • 30% pentru clădiri între 50–100 ani;
  • 10% pentru clădiri între 30–50 ani;
  • plus reducerea suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu regim de înălțime mai mare de 3 etaje și peste 8 apartamente).

Practic, o clădire care anterior beneficia de reduceri cumulate importante ajunge să fie impozitată la o bază mult mai apropiată de valoarea standard, ceea ce explică o creștere peste nivelul mediu de ~70%.

2. Efectul cumulativ cu actualizarea bazei de calcul

Legea nr. 239/2025 a introdus:

• valori de referință actualizate asupra bazei impozabile;

• o bază de calcul recalibrată la realitatea economică.

3. Majorarea cotei de impozitare de către UAT (efect de multiplicare)

• autoritățile administrației publice locale pot stabili cota de impozitare în intervalul 0,08% – 0,2%, în cazul clădirilor rezidențiale.

Dacă în anul 2025 cota era stabilită la minimul de 0,08%, iar în 2026 UAT decide majorarea cotei spre 0,15% – 0,2%, atunci creșterea impozitului datorat se aplică unei baze deja majorate, amplificând impactul total în consecință.

De asemenea, s-a dat posibilitatea ca și Consiliul local / CGMB să poată majora impozitele și taxele locale până la +100% (în loc de 50%), pe baza unor criterii clare (economice, sociale, urbanistice etc.), aspect care, de asemenea, poate conduce la creşterea nivelului impozitului.

Impozitul pe proprietate 2026: Autovehiculele

Sistemul de impozitare a autovehiculelor a fost construit pe baza unui criteriu administrativ stabil și ușor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³.

Acest mecanism, utilizat în mod tradițional, a fost menținut ca structură de bază pentru a asigura continuitate, predictibilitate și aplicare uniformă la nivelul autorităților locale.

Autoritățile erau pregătite, software-urile lor erau adaptate la aceste tipuri de calcule legate de capacitatea cilindrică a motorizării.

În cadrul reformei aferente jalonului PNRR M59, nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³.

Aceste valori au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeași cilindree, dar tehnologii diferite.

Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracțiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate ale impozitului.

Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR.

În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative.

Referitor la impozitarea autoturismelor hibrid – Comentariile Comisiei au clarificat că o diferențiere bazată exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă, iar ajustarea criteriilor în funcție de pragul de CO₂ a fost necesară pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59, în accepțiunea COM, vizează internalizarea costului de mediu și orientarea fiscalității către emisii reale. În această logică, categoria generică „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie să ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO₂.

Citeste mai mult

Cultura

MOMENTUL DE CULTURĂ. CU GEORGICĂ MANOLE (420)

Publicat

acum 5 ore

duminică, 11.01.2026

de

Publicitate

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist: 

DIN CAIETUL MEU DE ÎNSEMNĂRI 

 Reţin din „nu striga niciodată ajutor” (Editura Humanitas”, 2020), volumul de versuri al lui Mircea Cărtărescu: „arunc pe foc / cuvinte mari / ce trosnesc tembele / de peste un secol /  imagini / comparaţii / parabole / alegorii // arunc pe foc / fasoane şi snobisme / întorsături de frază / remestecări / de vorbe deja mestecate / milioane de cărţi ce imită alte cărţi // arunc pe foc / izmeneala / ipocrizia / autorlâcul / le găseşti peste tot / ieftine / inflamabile”. Se pare că poetul Cărtărescu începe  să aibă alte păreri despre poezie şi cum trebuie scrisă aceasta;

Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2020, despre scrierea cu „â” din „a”: Unii cunoscuţi mă întreabă de ce scriu cu „â” din „a”. Scriu cu „â” din „a” pentru că există în România o lege care îmi cere (printre altele) să scriu cu „â” din „a”. Aşa cum îmi plătesc impozitul şi cum trec numai pe culoarea verde a semaforului, scriu cu „â” din „a”. Şi apoi regula instituită de Academia Română este o regulă bună. Se numără printre obligaţiile pe care eu le îndeplinesc cu convingere. Dacă n-ar fi existat, aş fi militat pentru impunerea ei. Scriind cu „â” din „a”  îi facem un serviciu propagandistic limbii române. Îi evidenţiem latinitatea, într-un mod simplu şi direct, inteligibil imediat de către milioane de oameni din alte ţări. Orice inscripţie în limba română – de pe un pachet de ţigări, de pe frontispiciul unei ambasade – aduce aminte, prin intermediul cuvintelor scrise cu „â” din „a”, că suntem latini,  şi nu slavi (aşa cum cred mulţi). Ca să nu mai vorbesc de ziare şi reviste, chiar şi de cele abandonate în tren. Ca să nu mai vorbesc de cărţi. Avantajul este imens iar efortul care ni se pretinde – minim. Dacă notarea unei vocale în două feluri ni se pare o corvoadă şi ne face să ne văicărim înseamnă  chiar că nu mai e nimic de sperat în România. Este obscur un afiş din care reiese că o formaţie de muzică va cinta.  În schimb, dacă scrie pe el că formaţia va canta , latinitatea limbii române este recognoscibilă chiar şi de către un ins necultivat, din orice ţară occidentală. Este rebarbativă sintagma flori de cimp, care apare eventual ca explicaţie la o ilustrată. Dar sintagma flori de camp o înţelege aproape oricine. În lume nu există cimpusuri universitare, ci campusuri universitare”;

Acelaşi Alex Ştefănescu, în „Luceafărul de dimineaţă” nr. 11-12 din 2020, ne dă o informaţie de noutate absolută: „…prima poetă din istoria literaturii române a fost o călugăriţă, Xenia Iordachi Hagiu, de la mănăstirea Agapia. Un volum al ei de „Stihuri” – bazat pe un manuscris autograf din 1826 – a apărut la o editură din Republica Moldova, „Gunivas”, condusă de apreciatul editor Nicolae Guţanu. Cartea îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi privită cu încredere. Ediţia, îngrijită cu maximă rigoare de Eugenia Dima, cuprinde şi un studiu critic substanţial semnat de M. A. Ursu. Xenia Iordachi Hagiu îl proslăveşte, în versuri, pe Dumnezeu, dar nu mecanic, ci cu o emoţie autentică şi cu un dar rar întâlnit de a identifica divinitatea în darurile simple ale vieţii”;

 Haricleea Nicolau, în „Ramuri” nr. 12 din 2020,  scrie o cronică la filmul „Shirley”. Autoarea cronicii reţine un dialog din film: „Stanley: Pentru sufletul nostru, draga mea!  Shirley: „Nu există destul whisky în lume pentru asta!”;

Publicitate

Emil Cioran despre România: „Nu e mare lucru a iubi România din instinct; nu este un merit. Dar să o iubeşti după ce ai disperat total de destinul ei, îmi pare totul.  Şi cine  n-a disperat de destinul României niciodată, acela n-a înţeles nimic din complexitatea acestei probleme şi acela nu va fi angajat nicicând profetic în destinul acestei ţări”;

Eugenia Sarvari, în „Apostrof” nr. 9 din 2020, publică un interviu cu regizorul Andrei Şerban. Reţin: 1. „Toate crizele (sanitară, economică, politică, socială, dar mai ales cea spirituală) se accentuează. Noi oamenii am distrus echilibrul planetei şi acum ori nu ştim, ori nu dorim sau nu avem puterea să-l restabilim. Mi se pare că de undeva de Sus ni s-a trimis un semnal de alarmă. Îl vom înţelege, îl vom lua în seamă? Sau vom continua să ne credem mari şi tari?”; 2. „Verticalitatea ne deosebeşte de animale şi, dacă nu ne folosim de ea, devenim o haită de lupi.  Din păcate, zilnic vedem cât de puţin ne amintim de verticalitate şi coborârea spre instinctul animal e vertiginoasă”; 3. „Îngerii ne fac semne de sus, dar pentru moment norii sunt prea grei ca să le percepem”;

Din „Luceafărul de dimineaţă” nr. 9 din 2020 reţin un poem al lui Nicolae Prelipceanu intitulat „Ia te uită umbra”.  Apreciez  modul de asociere a umbrei care, ca un pandant, formează împreună cu poetul o pereche simetrică: „credeam că umbra sunt tot eu / târându-mă pe urmele mele / şi eu însumi culcat pe pământul mut / umblu de mult timp pe aici şi mă mir / că umbra mea n-a obosit să mă tot urmeze / în halul acesta al ei / iar atunci când din oglinzile împrejmuitoare / îmi răspunde chipul unui necunoscut / privesc în jos / în spatele meu / şi văd că umbra e singura care nu s-a schimbat / / umbra singura fidelă fără dragoste / fără dureri fără suferinţe fără patrie / era să zic vai fără de moarte dar tac / ea mereu tânără sau bătrână da la-nceput / depinde numai unde eşti atunci când o vezi / ultima dată”;

Am citit un articol  despre Claude Hagege, recunoscut lingvist francez, unul care ştie regulile câtorva sute de idiomuri şi stăpâneşte foarte bine 10 limbi.  Redau câteva puncte de vedere  faţă de limba engleză: 1. se opune folosirii excesive (şi exclusive) a englezei în comunitatea politică şi ştiinţifică internaţională; 2. pledează pentru menţinerea în comunicare a cât mai multor limbi; 3. crede că bogăţia Europei constă în diversitatea limbilor ei; 4. în fapt el nu luptă contra limbii engleze, el se bate pentru diversitate;

Mircea Deaca, în „Cultura” nr. 13 din 2012, prezintă câteva  caracteristici ale modernismului: 1. „propune un clivaj şi o tensiune între trecut şi prezent. Trecutul ar fi  modul transparent direct referenţial al discursului clasic pe care discursul modern îl anulează”; 2. „locul obiectului e gol, iar jocul social şi estetic e organizat în jurul unui gol”; 3. „este o reformulare a structuralismului unde orice element de semnificaţie se defineşte în interiorul sistemului de o manieră negativă”; 4. „trăieşte drama sciziunii dintre sistemul de reprezentare (semnificantul sau sistemul de expresie) şi obiectul la care face referinţă (semnificatul) de o manieră tragică, individul şi condiţia umană  sunt supuse acestui divorţ fundamental”; 5. „accesul către obiect, către real sau către metafizică este interzis de însuşi sistemul de reprezentare”;

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Teologul Petru Purice, hirotonit diacon pe seama Mănăstirii Zosin de Preasfințitul Nichifor Botoșăneanul

Publicat

acum 10 ore

duminică, 11.01.2026

de

Publicitate

Sâmbătă, în Parohia „Izvorul Tămăduirii” din comuna Coșula, Protopopiatul Botoșani, a avut loc un eveniment deosebit pentru comunitatea locală: sfințirea noii clopotnițe, împodobită cu un clopot nou și porți noi, realizări care încununează eforturile credincioșilor și ale păstorilor lor sufletești.

Momentul de bucurie duhovnicească a fost sporit de oficierea Sfintei Liturghii arhierești de către Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, înconjurat de un ales sobor de preoți și diaconi. Din sobor a făcut parte arhimandritul Chirvase, starețul Mănăstirii Coșula și protopopul Petru Fercal.

În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Nichifor a săvârșit hirotonia intru diacon a teologului Petru Purice, pe seama Mănăstirii Zosin, un moment de profundă încărcătură spirituală atât pentru cel hirotonit, cât și pentru întreaga obște monahală și comunitatea prezentă.

Prin punerea mâinilor arhierești și prin lucrarea harului Duhului Sfânt, noul diacon a fost rânduit spre slujire în Biserica lui Hristos, răspunzând cu smerenie și ascultare chemării la slujirea altarului. Evenimentul a fost primit cu bucurie de credincioșii prezenți, care au înălțat rugăciuni pentru întărirea și sporirea în slujire a noului diacon.

La final, ierarhul a adresat un cuvânt de învățătură, subliniind importanța slujirii jertfelnice în Biserică, precum și rolul clopotului ca glas chemat la rugăciune și comuniune, care va răsuna de acum înainte peste satul Coșula, adunându-i pe credincioși la sfintele slujbe.

FOTO: Ștefan Achițenei

Publicitate

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending