Connect with us

Actualitate

Documente necesare pentru pașaport în 2025: Ghid complet cu informațiile necesare pentru a obține un pașaport

Publicat

Publicitate

Documente necesare pentru pașaport în 2025: Ghid complet cu informațiile necesare pentru a obține un pașaport. Pentru obținerea unui pașaport simplu electronic sau temporar în 2025, este necesar să îndepliniți anumite condiții. Mai jos sunt prezentate documentele necesare, taxele aplicabile și informațiile despre termenul de valabilitate.

Totodată, sunt incluse și detalii utile privind soluțiile disponibile în caz de pașaport pierdut, furat sau deteriorat.

Documente necesare pentru eliberarea unui pașaport simplu electronic

Pașaportul simplu electronic poate fi eliberat în trei cazuri:

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu electronic în cazul persoanelor majore cu domiciuliu în România 

  • Cartea de identitate sau buletinul de identitate valabil, în original; dacă dețineți carte de identitate provizorie, aceasta trebuie însoțită de certificatul de naștere, tot în original;
  • Documentul care dovedește plata pentru pașaport, fie în format fizic (original), fie în format electronic sau pe hârtie; acesta trebuie să conțină numărul tranzacției, numele și CNP-ul persoanei care solicită pașaportul și suma plătită;
  • Pașaportul anterior (dacă există).

Pentru persoanele care nu pot să își exercite drepturile temporar, cererea pentru pașaport simplu electronic poate fi depusă de un reprezentant legal sau de autoritățile medicale, însă titularul trebuie să fie prezent.

Cererea trebuie să fie însoțită, dacă este cazul, de o hotărâre judecătorească definitvă de punere sub interdicție sau alte documente legale, cu ștampila instanței. Hotărârile din străinătate trebuie să respecte legea pentru a fi recunoscute.

Publicitate

La depunerea cererii, se vor prelua amprentele digitale și fotografia facială, cu excepția celor pentru care amprentele nu pot fi prelevate.

Condiții: 

Pașapoartele simple electronice se eliberează cetățenilor români care îndeplinesc condițiile legii 248/2005 și nu au restricții de călătorie. Dacă dreptul de a călători în străinătate este suspendat sau instanța a impus interdicția de a părăsi țara, cetățeanul nu poate obține pașaportul.

În cazuri speciale, misiunile diplomatice ale României din străinătate pot elibera titluri de călătorie pentru:

a) cei care nu au un pașaport valid și au nevoie de el pentru identificare;

b) cei care vor să revină în România pentru a-și rezolva situația juridică;

c) cei expulzați dintr-un alt stat la cererea autorităților române sau străine.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu electronic în cazul minorilor cu domiciliu în România, care nu au împlinit vârsta de 14 ani 

  • Certificatul de naștere al minorului în original;
  • Documentul de identitate al părintelui, al reprezentantului legal sau al persoanei împuternicite (în termen de valabilitate, original);
  • Dovada plății pentru pașaport (original sau copie după documentul de plată care conține numărul tranzacției și datele persoanei);
  • Pașaportul anterior al minorului (dacă există).

Dacă cererea este făcută de un singur părinte sau persoană împuternicită, trebuie aduse și următoarele:

  • Procura specială de la celălalt părinte sau declarația acestuia privind acordul pentru eliberarea pașaportului (autentificate după 1 ianuarie 2013);
  • Hotărârea judecătorească de încredințare a minorului sau de autoritatea părintească unică, definitivă și irevocabilă (dacă este cazul);
  • Hotărârea judecătorească care suplinesc acordul celuilalt părinte pentru pașaport (dacă este cazul);
  • Actul de desemnare a reprezentantului legal (pentru minorii aflați sub interdicție);
  • Certificatul de deces al părintelui decedat (pentru cererile făcute de părintele supraviețuitor).

Pentru cererea de pașaport a minorului, acesta trebuie să fie prezent la depunerea documentelor. I se vor prelua amprentele digitale și i se va face o poză (minorii sub 12 ani nu dau amprente).

Declarațiile și procurile speciale trebuie să fie autentificate:

  • În România de un notar;
  • În străinătate de misiunile diplomatice sau de autoritățile competente, în funcție de țară.

Documentele eliberate în alte state trebuie să fie:

  • Apostilate dacă provin din țări semnatare ale Convenției de la Haga;
  • Scutite de formalități dacă provin din state cu care România are acorduri de asistență judiciară;
  • Supralegalizate în alte cazuri.

Documentele din străinătate trebuie să fie însoțite de o traducere legalizată, iar declarația și procura specială sunt valabile doar pentru un singur pașaport al unui minor.

Condiții: 

Pașapoartele simple electronice se eliberează la cerere pentru cetățenii români care îndeplinesc condițiile legii și nu au restricții de călătorie.

Pentru minor, pașaportul poate fi solicitat de:

  • Ambii părinți, părintele căruia i-a fost încredințat minorul, părintele supraviețuitor sau reprezentantul legal;
  • Părintele care are autoritatea părintească unică, în baza unei hotărâri judecătorești definitive;
  • Părintele care are o hotărâre judecătorească ce suplinește acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului.

În cazul unor neînțelegeri între părinți sau când unul dintre părinți nu poate da acordul, cererea de pașaport se poate face doar după ce instanța de judecată rezolvă situația printr-o hotărâre definitivă sau ordonanță președințială.

Dacă minorul are deja pașaport, altele pot fi eliberate doar dacă instanța decide acest lucru. De asemenea, pașaportul poate fi solicitat de o persoană împuternicită prin procură specială de către părinți.

În cazul suspendării dreptului de a călători în străinătate, cetățenii români nu pot obține pașaport, dar în anumite condiții, misiunile diplomatice din străinătate pot emite titluri de călătorie pentru cei care nu mai au pașaport valabil sau care trebuie să revină în România.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu electronic în cazul minorilor cu domiciliu în România, care au împlinit vârsta de 14 ani

  • Cartea de identitate a minorului (sau, dacă este cazul, cartea de identitate provizorie), în termen de valabilitate;
  • Certificatul de naștere al minorului, în original;
  • Declarații de acord pentru eliberarea pașaportului, semnate de ambii părinți, un singur părinte, părintele supraviețuitor sau reprezentantul legal; acestea trebuie să fie autentificate, în original sau duplicat, pentru declarațiile emise după 1 ianuarie 2013; pentru  minorii căsătoriți conform legii, nu sunt necesare aceste declarații;
  • Dacă minorul este căsătorit, se va prezenta certificatul de căsătorie al acestuia, în original;
  • Dovada plății pașaportului în original sau dovada tranzacției pe suport hârtie sau electronic, care include numărul tranzacției, datele persoanei și suma plătită);
  • Pașaportul anterior al minorului, dacă există.

Dacă cererea este făcută de un singur părinte sau de un reprezentant legal, aceasta trebuie să fie însoțită, după caz, de:

  • Hotărârea judecătorească de încredințare a minorului, rămasă definitivă și irevocabilă, sau hotărârea în care se stabilește că părintele are autoritatea de a solicita pașaportul în mod unilateral, rămasă definitivă; hotărârile judecătorești trebuie să aibă ștampila instanței și să fie în original; hotărârile din străinătate trebuie să fie recunoscute conform legii;
  • Hotărârea judecătorească sau ordonanța președințială care suplinesc acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului, cu ștampila instanței, în original;
  • Actul de deces al celuilalt părinte, în original, dacă este cazul;
  • Actul de desemnare a reprezentantului legal, în cazul în care minorul nu este sub protecția ambilor părinți.

Prezența minorului la ghișeu este obligatorie, pentru preluarea amprentelor digitale și a imaginii faciale. Excepție fac persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este imposibilă din motive fizice.

Declarațiile de acord pentru eliberarea pașaportului se formulează în fața funcționarului care primește cererea, iar pentru aceasta este necesară prezentarea documentelor de identitate ale părinților, ale unui singur părinte sau ale reprezentantului legal, aflate în termen de valabilitate, în original.

Dacă declarația de acord este făcută la autoritățile străine competente sau dacă hotărârea judecătorească este pronunțată în străinătate, trebuie însoțită de o traducere legalizată.

Documente necesare pentru eliberarea unui pașaport simplu temporar

Pașaportul simplu temporar poate fi eliberat în trei cazuri:

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu temporar în cazul persoanelor majore cu domiciuliu în România 

  • Act de identitate: carte de identitate, carte de identitate provizorie sau buletin de identitate (în termen de valabilitate, în original); dacă este carte de identitate provizorie, se adaugă certificatul de naștere, tot în original;
  • Dovada plății pașaportului: documentul de plată (în original sau electronic), care conține numărul tranzacției, datele solicitantului și suma achitată;
  • Pașaportul anterior: dacă există, se depune și pașaportul anterior (în original).

Pentru persoane lipsite de capacitate de exercițiu sau cu imposibilități medicale trebuie aduse și:

  • Hotărârea judecătorească de punere sub interdicție (definitivă și irevocabilă) sau hotărârea pentru procese începute după 15 februarie 2013;
  • Actul de desemnare a reprezentantului legal sau documente medicale ce atestă imposibilitatea exprimării voinței sau a depunerii cererii, însoțite de traduceri autorizate;
  • Hotărârile judecătorești trebuie să aibă ștampila instanței și să fie în original; dacă sunt din străinătate, trebuie să îndeplinească condițiile legale pentru recunoaștere și punere în executare.

De asemenea, dacă titularul nu este prezent la depunerea cererii, trebuie adăugate la dosar și 2 fotografii color identice, 3,5 x 4,5 centimetri.

Pașaportul simplu temporar nu se eliberează în scopuri turistice.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu temporar în cazul minorilor cu domiciliu în România, care nu au împlinit vârsta de 14 ani 

  • Certificatul de naștere al minorului (în original).
  • Documente de identitate ale părinților/reprezentantului legal (în original, valabile).
  • Dovada plății pașaportului (în original sau document de plată/dovadă tranzacție).
  • Pașaportul anterior al minorului (dacă există).
  • 2 fotografii color (dimensiuni 3,5 x 4,5 cm), doar dacă minorul nu este prezent la depunerea cererii.

În cazul în care cererea este depusă de un singur părinte/reprezentant legal/persoana împuternicită, este necesar:

  • Procura specială sau declarația acordului celuilalt părinte (în original, pentru cererile depuse de un singur părinte), autentificate și emise după 1 ianuarie 2013;
  • Hotărâre judecătorească (în original, privind încredințarea minorului sau exercitarea autorității părintești);
  • Act de deces al părintelui (pentru cererile depuse de părintele supraviețuitor);
  • Documente oficiale (pentru studii, concursuri sau tratament medical) cu traducere autorizată, dacă este cazul.

Condiții 

Pașaportul simplu temporar în cazul minorilor care nu au împlinit 14 ani, se eliberează când:

  • Minorul se deplasează în străinătate pentru studii, concursuri oficiale sau tratament medical urgent;
  • Cetățenii români din străinătate fără documente de călătorie valabile, trebuie să își continue călătoria sau să își reglementeze șederea;
  • Situații urgente, unde este necesară prezența în alt stat și nu există timp pentru obținerea pașaportului simplu electronic.

Cererile pentru un astfel de pașaport, în cazul minorilor care nu au împlinit 14 ani, se pot depune de către:

  • Ambii părinți ai minorului sau, după caz, părintele încredințat minorul prin hotărâre judecătorească definitivă;
  • Părintele care exercită singur autoritatea părintească (în baza unei hotărâri judecătorești definitive);
  • Părintele care a obținut o hotărâre judecătorească ce suplinesc acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului;
  • Părintele supraviețuitor în cazul decesului celuilalt părinte;
  • Persoana împuternicită prin procură specială de către unul dintre părinți.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu temporar în cazul minorilor cu domiciliu în România, care au împlinit vârsta de 14 ani 

  • Cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie a minorului, în termen de valabilitate, în original;
  • Certificatul de naștere al minorului, în original;
  • Declarații de acord pentru eliberarea pașaportului, semnate de ambii părinți/un singur părinte/reprezentantul legal, în original sau duplicat autentic (nu sunt necesare pentru minorii căsătoriți legal);
  • Certificat de căsătorie al minorului căsătorit, în original (dacă este cazul);
  • Dovada achitării contravalorii pașaportului, în original sau documentul de plată/tranzacție cu detalii (nume, prenume, CNP, suma achitată);
  • Pașaportul anterior al minorului, dacă există.

Pașaportul simplu temporar în cazul minorilor care au împlinit 14 ani, se eliberează când:

  • Minorul se deplasează în străinătate pentru studii, concursuri oficiale sau tratament medical urgent;
  • Cetățenii români din străinătate fără documente de călătorie valabile, trebuie să își continue călătoria sau să își reglementeze șederea;
  • Situații urgente, unde este necesară prezența în alt stat și nu există timp pentru obținerea pașaportului simplu electronic.

Documente necesare pentru eliberarea unui pașport simplu electronic sau simplu temporar cu mentionarea statului de domiciliu (C.R.D.S.)

  • Pașaportul anterior, dacă există.
  • Dovada achitării contravalorii pașaportului, în original sau documentul de plată/tranzacție, pe suport hârtie sau electronic, care conține numărul tranzacției, datele persoanei (nume, prenume, CNP) și suma achitată pentru tipul de pașaport solicitat.
  • Certificate de stare civilă, în original.

Documente emise de autoritățile statului de domiciliu, în original, cu traducere autorizată în limba română (după caz), care să ateste una dintre următoarele situații:

  • Drept de ședere pe termen de cel puțin un an sau prelungirea succesivă a acestuia pe teritoriul statului respectiv;
  • Drept de ședere pe teritoriul statului respectiv pentru reunificarea familială;
  • Drept de lungă ședere sau ședere permanentă pe teritoriul statului respectiv;
  • Dobândirea cetățeniei statului respectiv;
  • Drept de muncă sau înscriere într-o instituție de studii sau formare profesională;
  • Certificat de înregistrare sau document de rezidență într-un stat membru UE, SEE sau Confederația Elvețiană.

Cetăţeanul român care şi-a stabilit domiciliul în străinătate poate depune cerere pentru eliberarea unui paşaport simplu electronic sau a unui paşaport simplu temporar, cu menţionarea statului de domiciliu.

Cum sa procedezi dacă ai pierdut un pașaport simplu electronic sau temporar

Dacă pierdeți pașaportul simplu electronic sau temporar, trebuie să anunțați acest lucru la orice serviciu public comunitar de pașapoarte sau la Direcția Generală de Pașapoarte în România, iar în străinătate, la ambasadele sau consulatele României.

Pașapoartele declarate pierdute, distruse sau furate devin automat invalide și nu mai pot fi folosite, chiar dacă sunt găsite ulterior.

Dacă găsiți un pașaport declarat pierdut, aveți obligația să nu îl folosiți și să îl predați imediat la cel mai apropiat serviciu de pașapoarte, Direcția Generală de Pașapoarte, ambasada sau consulatul României.

Dacă pașaportul este găsit de alte persoane sau dacă acesta aparține unei persoane decedate, documentul trebuie predat autorității care l-a emis sau celei mai apropiate secții de poliție, ambasade sau consulat românesc din străinătate. Autoritatea care îl primește este responsabilă să îl transmită mai departe autorității emitente.

Autoritățile pot emite un pașaport nou în locul celui pierdut sau distrus, dar doar dacă pierderea sau distrugerea a fost declarată conform procedurilor descrise mai sus.

Cum să procedezi dacă ți s-a furat un pașaport simplu electronic sau temporar

Dacă vi se fură pașaportul, trebuie să anunțați imediat cea mai apropiată secție de poliție fie în România, fie în statul în care s-a întâmplat furtul. Poliția vă va elibera o adeverință confirmă căreia ați declarat acest incident.

În România, autoritățile sunt obligate să vă furnizeze această adeverință.

Pașapoartele declarate furate devin automat invalide și nu pot fi utilizate, chiar dacă sunt găsite ulterior. Dacă documentul este găsit, aveți obligația de a-l preda imediat autorităților.

Cum să procedezi dacă ai un pașaport simplu electronic sau temporar deteriorat

Dacă pașaportul este deteriorat, puteți obține unul nou doar dacă prezentați documentul sau fragmente din acesta, care să permită identificarea sa.

Cum se face programare pentru eliberarea unui pașaport simplu electronic sau temporar

Cererile pentru pașapoarte simple electronice sau temporare se depun, în țară, în principal pe baza programărilor online realizate pe platforma hub.mai.gov.ro/epasapoarte. Programările sunt disponibile începând cu ziua curentă și acoperă o perioadă de până la 90 de zile.

În cazul în care nu aveți o programare prealabilă, serviciile publice comunitare de pașapoarte pot analiza posibilitatea de a vă primi cererea, în funcție de intervalele orare libere.

Cât costă pașaportul și cum se poate achita

Contravaloarea pașaportului: 

Pașaport simplu electronic:

  • 258 lei – pentru persoanele de peste 12 ani
  • 234 lei – pentru persoanele sub 12 ani

Pașaport simplu temporar: 96 lei – indiferent de vârstă

Modalități de plată: 

  • La casieriile unităților CEC Bank sau stațiile Selfpay CEC Bank;
  • Online, prin platforma Ghiseul.ro;
  • Prin mandat poștal (în curs de implementare).

Pentru pașapoartele eliberate cu menționarea statului de domiciliu, tarifele sunt aceleași.

În ce situații se pot deține concomitent două pașapoarte

Cetățenii români pot avea, concomitent:

Un pașaport simplu electronic și un pașaport simplu temporar, în următoarele cazuri:

  • Este nevoie urgentă de prezența în alt stat și nu există timp pentru emiterea unui pașaport electronic;
  • Pașaportul electronic este depus pentru obținerea vizelor, iar deplasarea este dovedită ca necesară.

Două pașapoarte simple electronice, în următoarele cazuri:

  • Călătoria implică state aflate în conflict, iar pașaportul actual conține vize care pot crea probleme diplomatice;
  • Filele destinate vizelor din pașaportul curent sunt epuizate.

Obligatoriu:

Dacă dețineți simultan două pașapoarte valabile (electronic și temporar sau două electronice), trebuie să predați unul dintre ele autorităților competente în termen de 5 zile de la încetarea situației speciale sau de la întoarcerea în țară.

Cât timp este valabil pașaportul

Paşaportul simplu electronic are valabilitatea:

  • 3 ani pentru minorii cu vârsta sub 12 ani.
  • 5 ani pentru persoanele cu vârsta între 12 ani şi 18 ani.
  • 10 ani pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani.

Paşaportul simplu temporar are valabilitatea 12 luni.

Pașapoartele devin invalide dacă autoritățile constată că sunt deteriorate, distruse sau conțin ștersături ori modificări făcute fără drept.

De unde se ridică pașaportul simplu electronic sau temporar

Pașaportul se ridică de la serviciul public comunitar, misiunea diplomatică sau oficiul consular unde a fost depusă cererea ori, dacă s-a optat astfel, de la o altă locație indicată de solicitant.

La cerere, pașaportul poate fi livrat gratuit prin curier la o adresă din România, specificată la depunerea cererii sau ulterior, printr-un e-mail trimis serviciului public comunitar de pașapoarte. Pentru livrarea în străinătate, informațiile se obțin de la Departamentul Consular al MAE (e-mail: drco@mae.ro).

Cine poate ridica pașaportul 

  • Titularul;
  • Persoana care a depus cererea;
  • O persoană împuternicită prin procură specială; dacă cererea a fost depusă de o persoană împuternicită, aceasta trebuie să ridice pașaportul personal, cu excepția cazului în care este autorizată să desemneze o altă persoană.

Documente necesare la ridicare

  • Document de identitate valabil;
  • Certificat de naștere al minorului sub 14 ani (original sau copie), dacă este cazul.

Dacă documentul de identitate sau certificatul de naștere nu pot fi prezentate, identitatea se verifică pe baza datelor informatice, pașaportului anterior (expirat de maximum 6 luni sau anulat) sau altor documente care atestă identitatea.

Documentele neridicate sunt păstrate pe întreaga perioadă de valabilitate.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Economie

PFA sau SRL în 2026? Analiză comparativă, cu avantaje și dezavantaje

Publicat

Publicitate

PFA sau SRL în 2026? O analiză comparativă, cu avantaje și dezavantaje, a fost realizată pentru Alba24, de un expert în domeniul economic.

A alege între desfășurarea de activități antreprenoriale în cadrul unei Persoane Fizice Autorizate (PFA) sau în cadrul unei societăți comerciale (cum este de exemplu o societate cu răspundere limitată, SRL) impune cunoașterea avantajelor și dezavantajelor ambelor tipuri de afaceri.

Alegerea înființării unui PFA în detrimentul unei societăți comerciale se bazează pe o serie de beneficii strategice, în special pentru cei care apreciază independența și simplitatea administrativă.

Cum se înființează un PFA și câte tipuri de PFA există? Cum să îl alegeți pe cal care vi se potrivește cel mai bine

Înființarea unui PFA se realizează diferențiat, în funcție de categorie – PFA simplu (să îl numim standard) sau PFA specific profesiilor liberale (medici, avocați, experți contabili, arhitecți etc.). În cazul unui PFA nu este necesară blocarea unei sume de bani la deschidere, nefiind nevoie de capital social (așa cum este necesar în cazul unui SRL). Acesta ar fi un prim avantaj în favoarea PFA.

1. PFA înregistrat și autorizat la Oficiul Registrului Comerțului. Dosarul trebuie să includă: dovada sediului profesional, declarații pe propria răspundere privind normele de funcționare, dovada pregătirii profesionale și verificarea disponibilității denumirii (care cuprinde numele și prenumele titularului). Un PFA poate avea maxim 5 clase de activități (coduri CAEN) și poate angaja cel mult 3 persoane.

2. Profesiile liberale (medici, avocați, experți contabili, arhitecți etc.) pot să-și înființeze PFA-uri prin înscrierea în registrele ținute de organismele profesionale (Barouri, Colegiul Medicilor, CECCAR etc.).

Publicitate

Persoana fizică devine activă în domeniu după ce este primită în respectivul organism profesional sau autoritate care are rol de reglementare și supraveghere.

Deși dreptul de practică vine de la ordinul profesional, dacă activitatea nu presupune înregistrarea la registrul comerțului, persoana depune declarația de înregistrare fiscală direct la ANAF pentru obținerea Codului de Înregistrare Fiscală.

După înființare, PFA-ul trebuie să își aleagă regimul fiscal, care poate fi la normă de venit sau sistem real.

Ceea ce este numit adesea „PFA simplu” se referă la impozitarea pe normă de venit, un sistem care nu necesită evidența cheltuielilor.

Acest sistem se aplică doar dacă activitatea desfășurată se regăsește în nomenclatorul activităților (CAEN) publicat anual de ANAF.

Un PFA poate aplica acest regim doar dacă în anul fiscal anterior a realizat un venit brut anual care nu depășește echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro (calculat la cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR).

PFA-urile la normă de venit au obligația să completeze numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidență fiscală și nu au alte obligații privind evidența contabilă.

Excluderile care nu au dreptul să deschidă PFA la normă de venit sunt profesiile liberale (medici, avocați, experți contabili, arhitecți etc.) sunt excluse prin lege de la norma de venit și sunt obligate să funcționeze în sistem real.

Un PFA intră în sistem real de impozitare în trei situații:

1. Prin opțiune voluntară – contribuabilul poate alege acest sistem prin completarea corespunzătoare a Declarației unice (formularul 212). Odată exercitată, opțiunea este obligatorie pentru o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi.

2. Prin efectul legii (depășirea plafonului) – dacă un PFA la normă de venit depășește pragul de 25.000 euro venit brut într-un an, acesta are obligația de a trece la sistemul real începând cu anul fiscal următor.

3. Prin natura activității – dacă PFA-ul desfășoară o activitate care nu este în nomenclatorul pentru norma de venit sau este o profesie liberală, determinarea venitului în sistem real este singura opțiune legală.

Dacă un PFA în sistem real dorește să revină la norma de venit după expirarea celor 2 ani, trebuie să aveți în vedere următoarele reguli:

– Reînnoirea automată a sistemului real. Dacă după expirarea celor 2 ani nu solicitați în mod expres revenirea la sistemul anterior, opțiunea pentru sistemul real se consideră reînnoită automat pentru o nouă perioadă de 2 ani.

– Procedura de revenire la normă de venit. Pentru a reveni la norma de venit, trebuie să completați corespunzător Declarația unică (formularul 212) aferentă veniturilor realizate în anul următor expirării perioadei de 2 ani.

– Termenul limită. Cererea de revenire (prin Declarația unică) trebuie depusă până la termenul legal, care este, de regulă, data de 25 mai inclusiv a anului respectiv.

– Condiția plafonului de venit. Revenirea este posibilă doar dacă în anul fiscal anterior nu ați înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro. Dacă depășiți acest prag, sunteți obligat să rămâneți în sistem real.

– Eligibilitatea activității. Trebuie ca activitatea dumneavoastră să fie în continuare inclusă în nomenclatorul activităților pentru care se pot stabili norme de venit și să nu fie o profesie liberală, deoarece acestea din urmă sunt obligate prin lege la sistemul real.

Aveți o „fereastră” în care se poate opta pentru revenire din sistemul real la norma de venit doar la finalul fiecărui ciclu de 2 ani de sistem real, prin depunerea declarației la termenul prevăzut de lege și cu respectarea plafonului de venit.

PFA sau SRL în 2026? Cum se diferențiază din punct de vedere fiscal. Ce taxe ai de plătit la fiecare dintre ele

Din punct de vedere fiscal, diferențele dintre o Persoană Fizică Autorizată (PFA) și o societate comercială sunt semnificative, vizând modul de calcul al impozitului, contribuțiile sociale și accesul la profit sau la câștigul obținut.

1. Sistemul de impozitare:

– La PFA-urile în sistem real, impozitul pe venit este de 10% și se aplică asupra venitului net anual (venit brut impozabil minus cheltuieli deductibile – în cheltuielile deductibile sunt incluse și CAS și CASS), determinat în sistem real pe baza datelor din contabilitate și justificate prin documente.

-La PFA-urile cu normă de venit, impozitul de 10% se aplică la o sumă fixă stabilită de ANAF în funcție de codurile ocupațiilor, indiferent de venitul real, dacă activitatea se încadrează în nomenclatorul specific și nu depășește pragul de 25.000 euro anual.

– La societățile comerciale de tip microîntreprinderi, impozitul pe venit de 1% se aplică asupra veniturilor totale (cifra de afaceri), nu asupra profitului net.

Pentru a rămâne microîntreprindere, societatea trebuie să aibă cel puțin un salariat și venituri sub un anumit plafon (100.000 euro din 2026).

La societățile comerciale care nu sunt microîntreprinderi, impozitul de 16% se aplică asupra profitului impozabil (diferență între venituri impozabile și cheltuieli deductibile).

2. Contribuțiile sociale (CAS și CASS):

La PFA-uri, cota de CAS – contribuția la asigurări sociale este de 25%. Este obligatorie dacă veniturile depășesc pragul de 12 salarii minime brute pe țară.

Dacă venitul net anual este între 12 şi 24 salarii minime brute pe ţară, cota de 25% CAS se aplică la baza minimă de 12 salarii minime.

Dacă venitul net anual este peste 24 salarii minime brute, CAS se datorează 25% aplicat la baza minimă de 24 salarii minime.

Dacă venitul net anual este sub pragul de 12 salarii minime brute pe țară, nu există obligația de a plăti CAS, dar se poate opta în mod voluntar pentru asigurare în sistemul public de pensii.

Plafoanele menționate, de 12 sau 24 de salarii minime se vor raporta la salariul minim brut în vigoare de la data de 25 mai a anului următor celui pentru care se realizează raportarea.

Perioada în care un PFA desfășoară activitate și achită contribuția la asigurări sociale este considerată vechime în muncă dacă veniturile nete anuale ale PFA sunt cel puțin egale cu 12 salarii minime brute pe țară.

  • La PFA-uri, cota de CASS – contribuția la asigurări sociale de sănătate este de 10%. Baza anuală de calcul este egală cu venitul net realizat, dar nu poate depăși plafonul de 60 de salarii minime brute pentru raportările anului 2025 sau 72 de salarii minime brute pentru raportările anului 2026. Dacă venitul este sub 6 salarii minime, se datorează o contribuție a cărei bază de calcul este de 6 salarii minime, cu anumite excepții (ex. dacă persoana are și venituri din salarii).
  • La societățile comerciale, contribuțiile sociale se datorează doar pentru salarii. Societatea, ca angajator, reține și plătește CAS (25%) și CASS (10%) din salariul brut al angajatului, la care se adaugă contribuția asiguratorie pentru muncă de 2,25%.

Cum ai acces la banii din PFA? Dar la cei produși într-un SRL?

Accesul la profit / câștig și impozitul pe dividende. Spre deosebire de o societate comercială, la care în calitate de asociat sau acționat trebuie să aștepți distribuirea dividendelor din profitul net obținut, la PFA ai acces imediat la încasări, “profitul, câștigul” fiind deja al tău după plata impozitului pe venit (10%) și a contribuțiilor sociale și de sănătate, fără taxe sau justificări suplimentare de retragere a sumelor.

Spre deosebire de o societate comercială (de exemplu SRL), într-un PFA nu există o separare legală între „banii afacerii” și „banii titularului de PFA”.

Toate veniturile obținute din activitatea PFA-ului sunt proprietatea directă a persoanei fizice.

Titularul PFA poate utiliza sumele încasate în scop personal chiar în momentul în care acestea intră în cont sau în casierie, cu respectarea următoarelor etape fiscale.

Se calculează venitul net – PFA-urile în sistemul real calculează diferența dintre venitul brut (încasări) și cheltuielile deductibile (plăți efectuate în scopul activității).

Asupra acestui venit net (sau asupra normei de venit în cazul PFA-urilor la normă de venit) se aplică o cotă de impozit de 10%.

Dacă se depășesc pragurile legale mai sus menționate, titularul de PFA datorează Contribuția de asigurări sociale (CAS) și Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS).

După ce și-a estimat și achitat aceste obligații prin intermediul Declarației unice (depuse la ANAF anual), restul sumelor pot fi cheltuite de titular fără a mai fi nevoie de vreo procedură suplimentară.

Acesta este punctul critic de diferențiere față de societăți. La un SRL, profitul aparține firmei, iar pentru ca banii să ajungă la asociați, trebuie parcursă procedura de distribuire a dividendelor, care presupune reținerea unui impozit pe dividende de 16% (cotă aplicabilă începând cu 2026, în timp ce în anul 2025 cota a fost de 10%).

Titularul PFA evită acest al doilea nivel de taxare, deoarece venitul său este deja taxat ca venit al persoanei fizice, nu al unei entități separate.

Cum se ține evidența contabilă la cele două forme de organizare

  • La PFA-uri, contabilitatea în partidă simplă presupune completarea Registrului de evidență fiscală și a Registrului de încasări și plăți.
  • La societățile comerciale, se conduce o contabilitate mult mai complexă, în partidă dublă, și există obligația de a depune situații financiare anuale.

Dincolo de aspectele fiscale, titularul PFA răspunde cu întreg patrimoniul personal pentru datoriile afacerii dacă bunurile afacerii nu sunt suficiente, în timp ce la societate de tip SRL răspunderea este limitată la capitalul social.

Răspunderea în cazul unui PFA implică riscuri majore pentru bunurile personale ale titularului, deoarece, spre deosebire de o societate comercială cu răspundere limitată, nu există o separare totală între patrimoniul afacerii și cel personal în fața creditorilor și apare:

1. Răspunderea nelimitată pentru datorii. Titularul PFA răspunde pentru obligațiile asumate în cadrul activității economice în primul rând cu bunurile din patrimoniul de afectațiune, adică acele bunuri pe care le-a declarat special ca fiind destinate afacerii.

Totuși, dacă aceste bunuri nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanțelor (datoriilor), creditorii pot trece la urmărirea celorlalte bunuri ale debitorului, adică a patrimoniului personal care nu are legătură cu activitatea profesională.

Această regulă se bazează pe prevederile Codului civil referitoare la răspunderea patrimonială.

2. Răspunderea pentru obligațiile fiscale. Persoana fizică ce deține un PFA are calitatea de contribuabil și este direct responsabilă pentru calcularea și plata impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) și a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS).

În plus, un plătitor de taxe poartă întreaga răspundere pentru plata la termen a taxelor și depunerea declarațiilor aferente.

Mai mult, dacă PFA-ul a fost înregistrat în scopuri de TVA, eventuala anulare a înregistrării nu îl exonerează pe titular de răspunderea pentru orice acțiune sau datorie fiscală apărută anterior datei anulării.

3. Riscuri în caz de insolvență. În situația în care PFA-ul nu își mai poate plăti datoriile, acesta va fi supus procedurii simplificate de insolvență prevăzute de lege.

Această procedură poate conduce la lichidarea bunurilor pentru acoperirea datoriilor, inclusiv a celor din afara patrimoniului de afectațiune, dacă acesta este insuficient.

4. Responsabilitatea în calitate de angajator. Dacă PFA-ul are personal angajat (maximum 3 persoane), titularul este direct răspunzător pentru calcularea, reținerea și plata impozitului pe salarii și a tuturor contribuțiilor sociale aferente angajaților.

Orice eroare în acest proces atrage răspunderea personală a titularului PFA în fața autorităților fiscale.

Riscul principal constă în faptul că, în cazul unui eșec al activității din cadrul PFA sau al unor erori fiscale, întregul patrimoniu personal (casă, mașină personală, conturi de economii etc.) poate fi executat silit pentru a acoperi obligațiile neîndeplinite ale PFA-ului.

PFA sau SRL în 2026? Simulare cu cifre concrete

Pentru o mai bună înțelegere a fenomenului, încheiem cu o mică simulare practică. ANAF publică periodic anumite ghiduri în domeniu, însă acestea nu sunt actualizate în timp real în raport cu legislația fiscală extrem de dinamică. Vezi detalii aici.

Presupunem că un mic antreprenor, care estimează că din activitatea lui va realiza venituri lunare de diverse valori, vrea decidă care este cea mai bună alegere între PFA și SRL.

Tabelul comparativ de mai jos îl va ajuta să ia o decizie argumentată.

Analiza comparativă anuală prezintă povara fiscală a unui PFA față de cea a unei societăți comerciale de tip SRL (microîntreprindere), arătând exact cu ce sumă “rămâne în mână” la finalul anului titularul PFA, față de asociatul din microîntreprindere.

Simularea acestui studiu de caz a fost realizată în condițiile în care activitatea societății comerciale ar putea fi desfășurată doar de către un singur salariat (antreprenorul salarizat cu minim pe economie) și cu cheltuieli minime de funcționare simulate la 1000 lei lunar.

De reținut este faptul că asociatul din cadrul societății comerciale analizate, dacă obține dividende brute mai mici decât 6 salarii minime (6*4050 lei), nu datorează CASS suplimentar, însă, dacă obține dividende brute mai mari decât 6 salarii minime și mai mici decât 12 salarii minime, va datora suplimentar CASS calculat la 6 salarii (2430 lei), iar dacă obține dividende brute mai mari decât 12 salarii minime și mai mici decât 24 salarii minime, va datora suplimentar CASS calculat la 12 salarii (4860 lei).

În cazul în care obține dividende brute mai mari decât 24 salarii minime, va datora suplimentar CASS calculat la 24 salarii (9720 lei).

PFA sau SRL

PFA sau SRL în 2026. Comparație

Decizia alegerii între un PFA și o societate comercială pentru un antreprenor este una dependentă de specificul afacerii, iar apelul la un specialist este important pentru identificarea celei mai eficiente structuri și mod de organizare.

Profesor universitar dr. Adela Socol – contributor Alba24

Citeste mai mult

Eveniment

COD GALBEN de ger pentru județul Botoșani. Temperaturile minime se vor situa între minus 20 și minus 9 grade, cu ger

Publicat

Publicitate

Meteorologii au actualizat prognoza și au prelungit Codul Galben de ger pentru județul Botoșani, până luni, la ora 10:00. Temperaturile minime se vor situa între minus 20 și minus 9 grade, cu ger persistent și peste zi.

Pentru a gestiona în mod operativ situațiile de urgență care ar putea apărea din cauza fenomenelor meteorologice periculoase, pompierii botoșăneni vor fi la datorie, pregătiți să intervină cu mijloacele tehnice din dotare.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani a înștiințat unitățile administrativ-teritoriale din județ cu privire la fenomenele meteorologice prognozate și a transmis măsurile ce trebuie luate pentru a preveni evenimentele care ar putea pune în pericol siguranța cetățenilor sau produce pagube materiale.

Printre acestea, reamintim:

– continuarea misiunilor de patrulare pentru identificarea persoanelor fără adăpost și transportarea acestora către spații de cazare special amenajate, după evaluarea medicală în unitățile de primiri urgențe;

– verificarea clădirilor dezafectate sau aflate într-o stare avansată de degradare, utilizate ca adăpost improvizat, în vederea reducerii riscului de incendiu;

Publicitate

– monitorizarea persoanelor vulnerabile (dializate, dependente de oxigen, imobilizate, persoane singure sau izolate, gravide în ultimul trimestru), astfel încât, la nevoie, să poată fi transportate în unități medicale sau evacuate;

– identificarea locuințelor cu risc crescut de incendiu, în special cele aparținând persoanelor vârstnice, familiilor cu mulți copii sau celor care folosesc mijloace de încălzire improvizate.

Totodată, va continua informarea populației cu privire la măsurile de prevenire a incendiilor, prin intermediul Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență.

Având în vedere temperaturile scăzute prognozate pentru perioada următoare, ISU Botoșani recomandă cetățenilor să acorde o atenţie deosebită măsurilor de siguranţă în propriile locuinţe, astfel încât să își protejeze, atât viața, cât și bunurile.

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu la exploatarea sobelor, a aparatelor sau a mijloacelor electrice de încălzire, trebuie respectate următoarele măsuri:

– verificați sobele, canalele şi coşurile de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile din apropiere;

– nu folosiţi alte materiale combustibile în afară de cele pentru care a fost destinată soba şi evitaţi supraîncărcarea acesteia;

– folosiţi soba doar cu uşa închisă și aşezaţi o tavă metalică în dreptul uşii acesteia;

– nu puneți în apropierea sobei sau pe aceasta materiale combustibile;

– stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi locuinţa;

– nu adormiţi cu soba aprinsă;

– verificaţi integritatea aparatelor şi a mijloacelor de încălzire electrice, iar în cazul în care acestea sunt defecte, reparaţi-le cu ajutorul unui specialist sau înlocuiți-le;

– decuplaţi aparatele de încălzire electrice înainte de a părăsi locuinţa sau de a adormi;

– nu lăsaţi copiii nesupravegheaţi cu soba aprinsă ori cu aparatele de încălzire electrice în funcţiune.

Totodată, este recomandată evitarea deplasărilor pe distanțe lungi, expunerea în frig pentru perioade mari de timp sau extenuarea, deoarece efortul fizic la temperaturi scăzute poate cauza probleme de sănătate.

De asemenea, este necesară respectarea următoarelor recomandări:

– îmbrăcați-vă gros;

– pe timpul cât stați afară, mișcați-vă permanent pentru a vă păstra căldura corporală și feriți-vă de ţurţurii care se pot forma pe clădiri;

– evitați trecerea, în mod brusc, din încăperile încălzite la temperaturile foarte scăzute din mediu;

– mâncaţi regulat şi consumaţi multe lichide, evitând excesul de cofeină sau alcool;

– protejaţi persoanele în vârstă, care au probleme de sănătate, copiii și femeile însărcinate;

– purtați încălțăminte cu tălpi groase, antiderapante, pentru a evita căderile;

– în situații de urgență, apelați numărul unic 112.

Pentru prevenirea intoxicaţiilor cu fum și gaze toxice se recomandă montarea detectoarelor de incendiu în locuințe, în vederea semnalizării din timp a utilizatorilor referitor la eventualele acumulări de fum și gaze toxice.

În municipiile Botoșani și Dorohoi, pompierii în cooperare cu polițiștii locali vor intensifica misiunile de identificare a persoanelor fără adăpost. Acestea vor fi transportate la unitățile de primiri urgență pentru evaluarea stării de sănătate. Ulterior, vor fi duși la spațiile de cazare special amenajate.

De asemenea, la întoarcerea din fiecare misiune echipajele SMURD vor verifica zonele cunoscute ca fiind frecventate de oamenii fără adăpost.

Totodată, adresăm rugămintea de a anunța autoritățile locale cu privire la persoanele fără adăpost pe care le întâlniți sau despre care aveți cunoștință.

Aveți grijă de părinții și bunicii dumneavoastră sau de vecinii în vârstă, care au rămas singuri sau au rudele plecate departe. Vizitații cât mai des, sunați-i, mai ales dacă știți că au probleme de sănătate.

Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin accesarea portalului fiipregatit.ro: https://fiipregatit.ro/ghiduri/vreme-de-iarna-despre-8-8#siguranta-pe-timp-de-iarna-28 sau prin intermediul aplicației de mobil DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store și AppStore

Citeste mai mult

Eveniment

Un cutremur slab, de magnitudine 3,2, s-a produs vineri seara în județul Vrancea

Publicat

Publicitate

Un cutremur slab, cu magnitudinea 3,2, s-a produs vineri seara, la ora 19:31, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, conform datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la adâncimea de 116,4 km, în apropierea următoarelor orașe: 35 km vest de Focșani, 63 km nord de Buzău, 75 km est de Sfântu-Gheorghe, 87 km est de Brașov, 93 km sud-vest de Bârlad, 95 km sud de Bacău.

De la începutul lunii ianuarie, în România s-au produs 22 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 și 3,3 grade. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

VIDEO: Percheziții la Cristinești! Ce au găsit oamenii legii în casa unui tânăr de 23 de ani

Publicat

Publicitate

Sâmbătă, polițiștii din cadrul Serviciului Arme Explozivi și Substanțe Periculoase au pus în executare două mandate de percheziție domiciliară, într-o cauză ce vizează fapte privind regimul armelor și munițiilor, contrabanda și uzul de armă fără drept.

 

Cu prilejul efectuării perchezițiilor, la locuința unui tânăr de 23 de ani, din comuna Cristinești, județul Botoșani, a fost identificată și ridicată o armă supusă autorizării, tip calibru 9 mm.

 

Arma ridicată urmează să fie supusă unei expertize criminalistice.

 

Publicitate

Cercetările sunt continuate pentru infracțiunile menționate mai sus, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsurile legale.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending