Connect with us

Actualitate

Documente necesare pentru pașaport în 2025: Ghid complet cu informațiile necesare pentru a obține un pașaport

Publicat

Publicitate

Documente necesare pentru pașaport în 2025: Ghid complet cu informațiile necesare pentru a obține un pașaport. Pentru obținerea unui pașaport simplu electronic sau temporar în 2025, este necesar să îndepliniți anumite condiții. Mai jos sunt prezentate documentele necesare, taxele aplicabile și informațiile despre termenul de valabilitate.

Totodată, sunt incluse și detalii utile privind soluțiile disponibile în caz de pașaport pierdut, furat sau deteriorat.

Documente necesare pentru eliberarea unui pașaport simplu electronic

Pașaportul simplu electronic poate fi eliberat în trei cazuri:

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu electronic în cazul persoanelor majore cu domiciuliu în România 

  • Cartea de identitate sau buletinul de identitate valabil, în original; dacă dețineți carte de identitate provizorie, aceasta trebuie însoțită de certificatul de naștere, tot în original;
  • Documentul care dovedește plata pentru pașaport, fie în format fizic (original), fie în format electronic sau pe hârtie; acesta trebuie să conțină numărul tranzacției, numele și CNP-ul persoanei care solicită pașaportul și suma plătită;
  • Pașaportul anterior (dacă există).

Pentru persoanele care nu pot să își exercite drepturile temporar, cererea pentru pașaport simplu electronic poate fi depusă de un reprezentant legal sau de autoritățile medicale, însă titularul trebuie să fie prezent.

Cererea trebuie să fie însoțită, dacă este cazul, de o hotărâre judecătorească definitvă de punere sub interdicție sau alte documente legale, cu ștampila instanței. Hotărârile din străinătate trebuie să respecte legea pentru a fi recunoscute.

Publicitate

La depunerea cererii, se vor prelua amprentele digitale și fotografia facială, cu excepția celor pentru care amprentele nu pot fi prelevate.

Condiții: 

Pașapoartele simple electronice se eliberează cetățenilor români care îndeplinesc condițiile legii 248/2005 și nu au restricții de călătorie. Dacă dreptul de a călători în străinătate este suspendat sau instanța a impus interdicția de a părăsi țara, cetățeanul nu poate obține pașaportul.

În cazuri speciale, misiunile diplomatice ale României din străinătate pot elibera titluri de călătorie pentru:

a) cei care nu au un pașaport valid și au nevoie de el pentru identificare;

b) cei care vor să revină în România pentru a-și rezolva situația juridică;

c) cei expulzați dintr-un alt stat la cererea autorităților române sau străine.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu electronic în cazul minorilor cu domiciliu în România, care nu au împlinit vârsta de 14 ani 

  • Certificatul de naștere al minorului în original;
  • Documentul de identitate al părintelui, al reprezentantului legal sau al persoanei împuternicite (în termen de valabilitate, original);
  • Dovada plății pentru pașaport (original sau copie după documentul de plată care conține numărul tranzacției și datele persoanei);
  • Pașaportul anterior al minorului (dacă există).

Dacă cererea este făcută de un singur părinte sau persoană împuternicită, trebuie aduse și următoarele:

  • Procura specială de la celălalt părinte sau declarația acestuia privind acordul pentru eliberarea pașaportului (autentificate după 1 ianuarie 2013);
  • Hotărârea judecătorească de încredințare a minorului sau de autoritatea părintească unică, definitivă și irevocabilă (dacă este cazul);
  • Hotărârea judecătorească care suplinesc acordul celuilalt părinte pentru pașaport (dacă este cazul);
  • Actul de desemnare a reprezentantului legal (pentru minorii aflați sub interdicție);
  • Certificatul de deces al părintelui decedat (pentru cererile făcute de părintele supraviețuitor).

Pentru cererea de pașaport a minorului, acesta trebuie să fie prezent la depunerea documentelor. I se vor prelua amprentele digitale și i se va face o poză (minorii sub 12 ani nu dau amprente).

Declarațiile și procurile speciale trebuie să fie autentificate:

  • În România de un notar;
  • În străinătate de misiunile diplomatice sau de autoritățile competente, în funcție de țară.

Documentele eliberate în alte state trebuie să fie:

  • Apostilate dacă provin din țări semnatare ale Convenției de la Haga;
  • Scutite de formalități dacă provin din state cu care România are acorduri de asistență judiciară;
  • Supralegalizate în alte cazuri.

Documentele din străinătate trebuie să fie însoțite de o traducere legalizată, iar declarația și procura specială sunt valabile doar pentru un singur pașaport al unui minor.

Condiții: 

Pașapoartele simple electronice se eliberează la cerere pentru cetățenii români care îndeplinesc condițiile legii și nu au restricții de călătorie.

Pentru minor, pașaportul poate fi solicitat de:

  • Ambii părinți, părintele căruia i-a fost încredințat minorul, părintele supraviețuitor sau reprezentantul legal;
  • Părintele care are autoritatea părintească unică, în baza unei hotărâri judecătorești definitive;
  • Părintele care are o hotărâre judecătorească ce suplinește acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului.

În cazul unor neînțelegeri între părinți sau când unul dintre părinți nu poate da acordul, cererea de pașaport se poate face doar după ce instanța de judecată rezolvă situația printr-o hotărâre definitivă sau ordonanță președințială.

Dacă minorul are deja pașaport, altele pot fi eliberate doar dacă instanța decide acest lucru. De asemenea, pașaportul poate fi solicitat de o persoană împuternicită prin procură specială de către părinți.

În cazul suspendării dreptului de a călători în străinătate, cetățenii români nu pot obține pașaport, dar în anumite condiții, misiunile diplomatice din străinătate pot emite titluri de călătorie pentru cei care nu mai au pașaport valabil sau care trebuie să revină în România.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu electronic în cazul minorilor cu domiciliu în România, care au împlinit vârsta de 14 ani

  • Cartea de identitate a minorului (sau, dacă este cazul, cartea de identitate provizorie), în termen de valabilitate;
  • Certificatul de naștere al minorului, în original;
  • Declarații de acord pentru eliberarea pașaportului, semnate de ambii părinți, un singur părinte, părintele supraviețuitor sau reprezentantul legal; acestea trebuie să fie autentificate, în original sau duplicat, pentru declarațiile emise după 1 ianuarie 2013; pentru  minorii căsătoriți conform legii, nu sunt necesare aceste declarații;
  • Dacă minorul este căsătorit, se va prezenta certificatul de căsătorie al acestuia, în original;
  • Dovada plății pașaportului în original sau dovada tranzacției pe suport hârtie sau electronic, care include numărul tranzacției, datele persoanei și suma plătită);
  • Pașaportul anterior al minorului, dacă există.

Dacă cererea este făcută de un singur părinte sau de un reprezentant legal, aceasta trebuie să fie însoțită, după caz, de:

  • Hotărârea judecătorească de încredințare a minorului, rămasă definitivă și irevocabilă, sau hotărârea în care se stabilește că părintele are autoritatea de a solicita pașaportul în mod unilateral, rămasă definitivă; hotărârile judecătorești trebuie să aibă ștampila instanței și să fie în original; hotărârile din străinătate trebuie să fie recunoscute conform legii;
  • Hotărârea judecătorească sau ordonanța președințială care suplinesc acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului, cu ștampila instanței, în original;
  • Actul de deces al celuilalt părinte, în original, dacă este cazul;
  • Actul de desemnare a reprezentantului legal, în cazul în care minorul nu este sub protecția ambilor părinți.

Prezența minorului la ghișeu este obligatorie, pentru preluarea amprentelor digitale și a imaginii faciale. Excepție fac persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este imposibilă din motive fizice.

Declarațiile de acord pentru eliberarea pașaportului se formulează în fața funcționarului care primește cererea, iar pentru aceasta este necesară prezentarea documentelor de identitate ale părinților, ale unui singur părinte sau ale reprezentantului legal, aflate în termen de valabilitate, în original.

Dacă declarația de acord este făcută la autoritățile străine competente sau dacă hotărârea judecătorească este pronunțată în străinătate, trebuie însoțită de o traducere legalizată.

Documente necesare pentru eliberarea unui pașaport simplu temporar

Pașaportul simplu temporar poate fi eliberat în trei cazuri:

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu temporar în cazul persoanelor majore cu domiciuliu în România 

  • Act de identitate: carte de identitate, carte de identitate provizorie sau buletin de identitate (în termen de valabilitate, în original); dacă este carte de identitate provizorie, se adaugă certificatul de naștere, tot în original;
  • Dovada plății pașaportului: documentul de plată (în original sau electronic), care conține numărul tranzacției, datele solicitantului și suma achitată;
  • Pașaportul anterior: dacă există, se depune și pașaportul anterior (în original).

Pentru persoane lipsite de capacitate de exercițiu sau cu imposibilități medicale trebuie aduse și:

  • Hotărârea judecătorească de punere sub interdicție (definitivă și irevocabilă) sau hotărârea pentru procese începute după 15 februarie 2013;
  • Actul de desemnare a reprezentantului legal sau documente medicale ce atestă imposibilitatea exprimării voinței sau a depunerii cererii, însoțite de traduceri autorizate;
  • Hotărârile judecătorești trebuie să aibă ștampila instanței și să fie în original; dacă sunt din străinătate, trebuie să îndeplinească condițiile legale pentru recunoaștere și punere în executare.

De asemenea, dacă titularul nu este prezent la depunerea cererii, trebuie adăugate la dosar și 2 fotografii color identice, 3,5 x 4,5 centimetri.

Pașaportul simplu temporar nu se eliberează în scopuri turistice.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu temporar în cazul minorilor cu domiciliu în România, care nu au împlinit vârsta de 14 ani 

  • Certificatul de naștere al minorului (în original).
  • Documente de identitate ale părinților/reprezentantului legal (în original, valabile).
  • Dovada plății pașaportului (în original sau document de plată/dovadă tranzacție).
  • Pașaportul anterior al minorului (dacă există).
  • 2 fotografii color (dimensiuni 3,5 x 4,5 cm), doar dacă minorul nu este prezent la depunerea cererii.

În cazul în care cererea este depusă de un singur părinte/reprezentant legal/persoana împuternicită, este necesar:

  • Procura specială sau declarația acordului celuilalt părinte (în original, pentru cererile depuse de un singur părinte), autentificate și emise după 1 ianuarie 2013;
  • Hotărâre judecătorească (în original, privind încredințarea minorului sau exercitarea autorității părintești);
  • Act de deces al părintelui (pentru cererile depuse de părintele supraviețuitor);
  • Documente oficiale (pentru studii, concursuri sau tratament medical) cu traducere autorizată, dacă este cazul.

Condiții 

Pașaportul simplu temporar în cazul minorilor care nu au împlinit 14 ani, se eliberează când:

  • Minorul se deplasează în străinătate pentru studii, concursuri oficiale sau tratament medical urgent;
  • Cetățenii români din străinătate fără documente de călătorie valabile, trebuie să își continue călătoria sau să își reglementeze șederea;
  • Situații urgente, unde este necesară prezența în alt stat și nu există timp pentru obținerea pașaportului simplu electronic.

Cererile pentru un astfel de pașaport, în cazul minorilor care nu au împlinit 14 ani, se pot depune de către:

  • Ambii părinți ai minorului sau, după caz, părintele încredințat minorul prin hotărâre judecătorească definitivă;
  • Părintele care exercită singur autoritatea părintească (în baza unei hotărâri judecătorești definitive);
  • Părintele care a obținut o hotărâre judecătorească ce suplinesc acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului;
  • Părintele supraviețuitor în cazul decesului celuilalt părinte;
  • Persoana împuternicită prin procură specială de către unul dintre părinți.

Documente necesare pentru eliberarea pașaportului simplu temporar în cazul minorilor cu domiciliu în România, care au împlinit vârsta de 14 ani 

  • Cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie a minorului, în termen de valabilitate, în original;
  • Certificatul de naștere al minorului, în original;
  • Declarații de acord pentru eliberarea pașaportului, semnate de ambii părinți/un singur părinte/reprezentantul legal, în original sau duplicat autentic (nu sunt necesare pentru minorii căsătoriți legal);
  • Certificat de căsătorie al minorului căsătorit, în original (dacă este cazul);
  • Dovada achitării contravalorii pașaportului, în original sau documentul de plată/tranzacție cu detalii (nume, prenume, CNP, suma achitată);
  • Pașaportul anterior al minorului, dacă există.

Pașaportul simplu temporar în cazul minorilor care au împlinit 14 ani, se eliberează când:

  • Minorul se deplasează în străinătate pentru studii, concursuri oficiale sau tratament medical urgent;
  • Cetățenii români din străinătate fără documente de călătorie valabile, trebuie să își continue călătoria sau să își reglementeze șederea;
  • Situații urgente, unde este necesară prezența în alt stat și nu există timp pentru obținerea pașaportului simplu electronic.

Documente necesare pentru eliberarea unui pașport simplu electronic sau simplu temporar cu mentionarea statului de domiciliu (C.R.D.S.)

  • Pașaportul anterior, dacă există.
  • Dovada achitării contravalorii pașaportului, în original sau documentul de plată/tranzacție, pe suport hârtie sau electronic, care conține numărul tranzacției, datele persoanei (nume, prenume, CNP) și suma achitată pentru tipul de pașaport solicitat.
  • Certificate de stare civilă, în original.

Documente emise de autoritățile statului de domiciliu, în original, cu traducere autorizată în limba română (după caz), care să ateste una dintre următoarele situații:

  • Drept de ședere pe termen de cel puțin un an sau prelungirea succesivă a acestuia pe teritoriul statului respectiv;
  • Drept de ședere pe teritoriul statului respectiv pentru reunificarea familială;
  • Drept de lungă ședere sau ședere permanentă pe teritoriul statului respectiv;
  • Dobândirea cetățeniei statului respectiv;
  • Drept de muncă sau înscriere într-o instituție de studii sau formare profesională;
  • Certificat de înregistrare sau document de rezidență într-un stat membru UE, SEE sau Confederația Elvețiană.

Cetăţeanul român care şi-a stabilit domiciliul în străinătate poate depune cerere pentru eliberarea unui paşaport simplu electronic sau a unui paşaport simplu temporar, cu menţionarea statului de domiciliu.

Cum sa procedezi dacă ai pierdut un pașaport simplu electronic sau temporar

Dacă pierdeți pașaportul simplu electronic sau temporar, trebuie să anunțați acest lucru la orice serviciu public comunitar de pașapoarte sau la Direcția Generală de Pașapoarte în România, iar în străinătate, la ambasadele sau consulatele României.

Pașapoartele declarate pierdute, distruse sau furate devin automat invalide și nu mai pot fi folosite, chiar dacă sunt găsite ulterior.

Dacă găsiți un pașaport declarat pierdut, aveți obligația să nu îl folosiți și să îl predați imediat la cel mai apropiat serviciu de pașapoarte, Direcția Generală de Pașapoarte, ambasada sau consulatul României.

Dacă pașaportul este găsit de alte persoane sau dacă acesta aparține unei persoane decedate, documentul trebuie predat autorității care l-a emis sau celei mai apropiate secții de poliție, ambasade sau consulat românesc din străinătate. Autoritatea care îl primește este responsabilă să îl transmită mai departe autorității emitente.

Autoritățile pot emite un pașaport nou în locul celui pierdut sau distrus, dar doar dacă pierderea sau distrugerea a fost declarată conform procedurilor descrise mai sus.

Cum să procedezi dacă ți s-a furat un pașaport simplu electronic sau temporar

Dacă vi se fură pașaportul, trebuie să anunțați imediat cea mai apropiată secție de poliție fie în România, fie în statul în care s-a întâmplat furtul. Poliția vă va elibera o adeverință confirmă căreia ați declarat acest incident.

În România, autoritățile sunt obligate să vă furnizeze această adeverință.

Pașapoartele declarate furate devin automat invalide și nu pot fi utilizate, chiar dacă sunt găsite ulterior. Dacă documentul este găsit, aveți obligația de a-l preda imediat autorităților.

Cum să procedezi dacă ai un pașaport simplu electronic sau temporar deteriorat

Dacă pașaportul este deteriorat, puteți obține unul nou doar dacă prezentați documentul sau fragmente din acesta, care să permită identificarea sa.

Cum se face programare pentru eliberarea unui pașaport simplu electronic sau temporar

Cererile pentru pașapoarte simple electronice sau temporare se depun, în țară, în principal pe baza programărilor online realizate pe platforma hub.mai.gov.ro/epasapoarte. Programările sunt disponibile începând cu ziua curentă și acoperă o perioadă de până la 90 de zile.

În cazul în care nu aveți o programare prealabilă, serviciile publice comunitare de pașapoarte pot analiza posibilitatea de a vă primi cererea, în funcție de intervalele orare libere.

Cât costă pașaportul și cum se poate achita

Contravaloarea pașaportului: 

Pașaport simplu electronic:

  • 258 lei – pentru persoanele de peste 12 ani
  • 234 lei – pentru persoanele sub 12 ani

Pașaport simplu temporar: 96 lei – indiferent de vârstă

Modalități de plată: 

  • La casieriile unităților CEC Bank sau stațiile Selfpay CEC Bank;
  • Online, prin platforma Ghiseul.ro;
  • Prin mandat poștal (în curs de implementare).

Pentru pașapoartele eliberate cu menționarea statului de domiciliu, tarifele sunt aceleași.

În ce situații se pot deține concomitent două pașapoarte

Cetățenii români pot avea, concomitent:

Un pașaport simplu electronic și un pașaport simplu temporar, în următoarele cazuri:

  • Este nevoie urgentă de prezența în alt stat și nu există timp pentru emiterea unui pașaport electronic;
  • Pașaportul electronic este depus pentru obținerea vizelor, iar deplasarea este dovedită ca necesară.

Două pașapoarte simple electronice, în următoarele cazuri:

  • Călătoria implică state aflate în conflict, iar pașaportul actual conține vize care pot crea probleme diplomatice;
  • Filele destinate vizelor din pașaportul curent sunt epuizate.

Obligatoriu:

Dacă dețineți simultan două pașapoarte valabile (electronic și temporar sau două electronice), trebuie să predați unul dintre ele autorităților competente în termen de 5 zile de la încetarea situației speciale sau de la întoarcerea în țară.

Cât timp este valabil pașaportul

Paşaportul simplu electronic are valabilitatea:

  • 3 ani pentru minorii cu vârsta sub 12 ani.
  • 5 ani pentru persoanele cu vârsta între 12 ani şi 18 ani.
  • 10 ani pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani.

Paşaportul simplu temporar are valabilitatea 12 luni.

Pașapoartele devin invalide dacă autoritățile constată că sunt deteriorate, distruse sau conțin ștersături ori modificări făcute fără drept.

De unde se ridică pașaportul simplu electronic sau temporar

Pașaportul se ridică de la serviciul public comunitar, misiunea diplomatică sau oficiul consular unde a fost depusă cererea ori, dacă s-a optat astfel, de la o altă locație indicată de solicitant.

La cerere, pașaportul poate fi livrat gratuit prin curier la o adresă din România, specificată la depunerea cererii sau ulterior, printr-un e-mail trimis serviciului public comunitar de pașapoarte. Pentru livrarea în străinătate, informațiile se obțin de la Departamentul Consular al MAE (e-mail: drco@mae.ro).

Cine poate ridica pașaportul 

  • Titularul;
  • Persoana care a depus cererea;
  • O persoană împuternicită prin procură specială; dacă cererea a fost depusă de o persoană împuternicită, aceasta trebuie să ridice pașaportul personal, cu excepția cazului în care este autorizată să desemneze o altă persoană.

Documente necesare la ridicare

  • Document de identitate valabil;
  • Certificat de naștere al minorului sub 14 ani (original sau copie), dacă este cazul.

Dacă documentul de identitate sau certificatul de naștere nu pot fi prezentate, identitatea se verifică pe baza datelor informatice, pașaportului anterior (expirat de maximum 6 luni sau anulat) sau altor documente care atestă identitatea.

Documentele neridicate sunt păstrate pe întreaga perioadă de valabilitate.

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Administratie

Soluție în epoca Bolojan: Două comune din România au decis să se unească. Supraviețuire la bugetul de austeritate

Publicat

Publicitate

Primele două comune din ţară care au decis să se unească şi să treacă mai uşor peste criza provocată de guvernul condus de Ilie Bolojan sunt din judeţul Satu Mare, relatează alba24.ro.

Negocierile pentru unificare au fost demarate de către deputatul Adrian Cozma, preşedinte PNL Satu Mare, împreună cu cei doi edili, Cornea Mare Nicolae din Socond şi Ioan Bartok Gurzău din Beltiug. Noua localitate se va numi Beltiug.

Acest lucru după ce primarii din comunele Socond (3.100 de locuitori) și Beltiug (3.384 de locuitori) au ajuns la concluzia că, deşi dispun de toată infrastructura necesară pentru buna funcţionare a unei aşezări, nu se vor putea susţine financiar în următorii doi, trei ani.

„Este clar că anumite comunități nu se vor mai putea susține în viitor, nu își vor mai putea plăti iluminatul public, întreținerea drumurilor, dispensarele pe care le au, funcționarea școlilor, dacă nu vom reduce cu adevărat cheltuielile și nu povești. Astăzi, prin exemplu care îl dăm și îl realizăm, vom avea un singur consiliu local în cele două comune, un primar, un viceprimar la 6.500 de locuitori. Situația de astăzi este cu două consilii, doi primari, doi administratori publici și așa mai departe”, a explicat deputatul PNL, Adrian Cozma.

 

În urma comasării se va forma a doua cea mai mare comună din judeţul Satu Mare.

Publicitate

Localnicii vor decide unirea comunelor prin referendum

Fuziunea se va putea pune în practică după ce consiliile locale ale celor două comunităţi vor emite nişte hotărâri în acest sens, care vor cuprinde şi organizarea unui viitor referendum.

Cetățenii cu drept de vot din cele două comune vor fi chemați la urne pentru a decide dacă vor să aibă un viitor comun.

Potrivit legii, pentru ca referendumul să treacă, este nevoie de o prezență de minim 30%.

Unificarea va intra în vigoare doar după alegerile locale din 2028.

Noua localitate se va numi Beltiug.

Primar: Localitățile nu își vor pierde identitatea

Potrivit primarului PNL din Socond, Cornea Mare Nicolae, după unificare, localitățile nu o să își piardă identitatea.

Nu va mai exista comuna Socond, însă va exista localitatea Socond, iar fiecare sat din fosta comună își va păstra monografia proprie, a mai explicat edilul

Potrivit acestuia, în prezent, în cele două comune învață peste 1.000 de elevi. După unificare, în noua unitate administrativ teritorială se va putea înființa un liceu.

Cum se va transforma administrația locală

Potrivit primarului din comuna Beltiug, Ioan Bartok Gurzău, angajații celor două primării nu vor avea de suferit și își vor păstra locul de muncă.

Edilul din Socond, Cornea Mare Nicolae, a precizat că în prezent, la o primărie cu peste 6.000 de locuitori, numărul mediu de angajați este de 32. Împreună, primăriile celor două comune au astăzi un număr total de 29 de angajați (14 angajați la Primăria Beltiug și 15 angajați la Primăria Socond).

După fuziune, va dispărea o funcție de primar, de viceprimar, de consilier al primarului și administrator public. Economia din reducerile de personal este estimată la circa un milion de lei anual.

De asemenea, în noul Consiliul Local urmeză să fie 15 consilieri. În prezent, în fiecare din cele două comune sunt câte 13 consilieri locali.

Citeste mai mult

Eveniment

Liga Națiunilor la fotbal: România, în grupă cu Polonia, Bosnia-Herțegovina și Suedia. Rezultatele tragerilor la sorți

Publicat

Publicitate

Selecționata de fotbal a României a fost repartizată în Grupa B4 a Ligii Națiunilor, ediția 2026/2027, alături de Polonia, Bosnia-Herțegovina și Suedia, potrivit tragerii la sorți efectuate joi seara, la Bruxelles, relatează agerpres.ro.

România vine din postura de câștigătoare a Grupei C2 în ediția 2024/25 (cu Kosovo, Cipru și Lituania), cu victorii pe linie.

În Grupa B4, în locul Suediei trebuia să fie Kosovo, dar una dintre condițiile tragerii la sorți era ca Bosnia-Herțegovina și Kosovo să nu se afle în aceeași grupă, astfel că Suedia a fost mutată în grupa României.

Portugalia, care a câștigat două ediții ale competiției (2019, 2025), se află în grupă cu Danemarca, Norvegia și Țara Galilor.

Franța, câștigătoarea din 2021, le are ca adversare pe Italia, Belgia și Turcia.

Spania, câștigătoarea trofeului în 2023, se află în grupă cu Anglia, cele două fiind campioana și finalista EURO 2024, Croația și Cehia.

Publicitate

Germania, Olanda, Serbia și Grecia fac parte din altă grupă din eșalonul de elită al competiției.

Primele patru etape vor fi grupate în perioada 24 septembrie-6 octombrie, astfel etapa 1 – 24-26 septembrie 2026, etapa 2 – 27-29 septembrie 2026, etapa 3 – 30 septembrie-3 octombrie 2026, etapa 4 – 4-6 octombrie 2026. Ultimele două etape vor avea loc în noiembrie, etapa 5 – 12-14 noiembrie 2026, iar etapa 6 – 15-17 noiembrie 2026.

Sferturile de finală ale Ligii A sunt programate în perioada 25-30 martie 2027, când vor avea loc și barajele de promovare/retrogradare Ligile A/B și B/C. Turneul final se va juca în intervalul 9-13 iunie 2027.

Rezultatele tragerii la sorți a grupelor Ligii Națiunilor, ediția 2026/2027:
Liga A

Grupa A1: Franța, Italia, Belgia, Turcia;
Grupa A2: Germania, Olanda, Serbia, Grecia;
Grupa A3: Spania, Croația, Anglia, Cehia;
Grupa A4: Portugalia, Danemarca, Norvegia, Țara Galilor;

Liga B
Grupa B1: Scoția, Elveția, Slovenia, Macedonia de Nord;
Grupa B2: Ungaria, Ucraina, Georgia, Irlanda de Nord;
Grupa B3: Israel, Austria, Irlanda, Kosovo;
Grupa B4: Polonia, Bosnia-Herțegovina, România, Suedia;

Liga C
Grupa C1: Albania, Finlanda, Belarus, San Marino;
Grupa C2: Muntenegru, Armenia, Cipru, Letonia/Gibraltar;
Grupa C3: Kazahstan, Slovacia, Insulele Feroe, Moldova;
Grupa C4: Islanda, Bulgaria, Estonia, Luxemburg/Malta;

Liga D
Grupa D1: Gibraltar/Letonia, Malta/Luxemburg, Andorra;
Grupa D2: Lituania, Azerbaidjan, Liechtenstein.

Citeste mai mult

Educație

Un copil din Avrămeni a dus numele echipei sale pe marile stadioane ale lumii: Povestea care umple de mândrie toată comuna

Publicat

Publicitate

O poveste simplă, dar plină de emoție, reușește să aducă lumină și speranță într-o comunitate din județul Botoșani. Ianis Corduneanu, mijlocaș crescut la Viitorul Avrămeni, a purtat cu el tricoul echipei pe două dintre cele mai cunoscute stadioane ale fotbalului mondial – San Siro din Milano și, recent, Camp Nou din Barcelona.

Pentru mulți, sunt doar locuri legendare ale sportului. Pentru un copil care a început să viseze pe un teren din Avrămeni, aceste stadioane au devenit dovada că drumul de la sat spre marile scene ale lumii poate începe cu muncă, pasiune și credință în propriul vis.

Gestul lui Ianis de a purta tricoul echipei care l-a format spune mai mult decât orice discurs. Vorbește despre atașament, respect și recunoștință față de locul unde a învățat primele lecții despre fotbal, disciplină și încredere. Este semnul că rădăcinile rămân puternice, indiferent cât de departe te poartă pașii.

Pentru clubul Viitorul Avrămeni, momentul are o încărcătură aparte. Prin acest copil, numele echipei a ajuns simbolic pe două temple ale fotbalului european, iar comunitatea întreagă a simțit bucuria unei reușite care depășește granițele terenului de joc.

Profesorul de sport și antrenorul echipei, Sorin Ignătescu, vorbește despre mândrie, dar și despre puterea exemplului. Povestea lui Ianis devine o lecție pentru toți copiii care își încep drumul pe terenurile mici, demonstrând că locul de plecare nu limitează visele, ci le dă sens.

Astfel de momente adună oamenii laolaltă și reamintesc cât de important este sportul pentru formarea caracterului. Nu doar performanța contează, ci și loialitatea, respectul și dragostea pentru comunitatea care te-a crescut.

Publicitate

Astăzi, pentru Avrămeni, fotbalul înseamnă mai mult decât un joc. Înseamnă speranță, continuitate și credința că viitorul se construiește cu pasiune, pas cu pas, prin copiii care nu uită niciodată de unde au plecat.

Iar numele lui Ianis Corduneanu rămâne, pentru această comunitate, dovada vie că visele pot ajunge departe – purtând în suflet culorile de acasă.

Citeste mai mult

Eveniment

Bărbat condamnat de Judecătoria Botoșani, prins la Răcăciuni după ce se sustrăgea de la închisoare. Era urmărit național și internațional

Publicat

Publicitate

Un bărbat condamnat printr-o hotărâre a Judecătoriei Botoșani a fost depistat de polițiști după ce se sustrăgea de la executarea pedepsei cu închisoarea, fiind dat în urmărire atât la nivel național, cât și internațional.

Potrivit informațiilor transmise de autorități, la data de 11 februarie, o patrulă din cadrul Secției 5 Poliție Rurală Răcăciuni a identificat un bărbat în vârstă de 40 de ani, pe numele căruia fusese emis mandat de executare a unei pedepse privative de libertate de 1 an și 2 luni pentru comiterea infracțiunii de lovirea sau alte violențe.

În urma verificărilor și a activităților investigative, polițiștii au reușit localizarea acestuia în localitatea Valea Seacă. După depistare, bărbatul a fost reținut și ulterior introdus în Penitenciarul Bacău, pentru executarea pedepsei stabilite de instanță.

Cazul readuce în atenție cooperarea dintre structurile de poliție din diferite județe, dar și importanța urmăririi persoanelor care încearcă să evite executarea pedepselor dispuse de instanțele de judecată. Intervenția confirmă că mandatele emise de instanțele locale sunt puse în aplicare, chiar și atunci când persoanele condamnate încearcă să se ascundă în alte zone ale țării.

Autoritățile subliniază că astfel de acțiuni fac parte din activitatea curentă de menținere a ordinii publice și de punere în executare a hotărârilor judecătorești definitive, scopul fiind creșterea siguranței cetățenilor și respectarea legii.

Publicitate
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending