La 6 mai 1990 a avut loc primul ‘Pod de flori’ peste râul Prut, în cadrul manifestărilor de deschidere a frontierelor cu Republica Sovietică Socialistă (RSS) Moldovenească. A fost o manifestare desfășurată pe malurile Prutului, ca simbol al frăției, dorinței de apropiere și istoriei comune a României și Republicii Moldova. De pe ambele maluri au fost lansate flori pe apa Prutului, ceea ce a dat numele manifestării respective. Peste un milion și două sute de mii de români s-au îmbrățișat, pe 6 mai 1990, de-a lungul celor 700 de km ai Prutului.

Sute de mii de oameni de toate vârstele și profesiile din România, cu deosebire din județele Botoșani, Iași, Vaslui și Galați, din numeroase localități din RSS Moldovenească și-au dat întâlnire, duminică, 6 mai 1990, într-un impresionant pelerinaj, organizat pe ambele maluri ale râului Prut, pe lungi distanțe la punctele de frontieră Miorcani-Pererîta; Stânca-Costești; Sculeni-Sculeni; Ungheni-Ungheni; Albița-Leușeni; Fălciu-Țiganca; Oancea-Cahul; Galați-Giurgiulești, potrivit unei relatări a Agerpres din 6 mai 1990. Acțiunea, intitulată ‘Podul de flori de la Prut’, a fost organizată de Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutindeni în colaborare cu Asociația culturală București-Chișinău și împreună cu Frontul Popular Moldova.

Cu acel prilej, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13.00 și 19.00, să treacă Prutul în RSS Moldovenească fără pașaport și viză, și de asemenea, cetățenilor din RSS Moldovenească să treacă fără viză specială în România. În acest sens, au fost create, de-a lungul frontierei de 700 km a Prutului, opt puncte de trecere, în locurile anterior menționate.

”La ora 12,00, ora oficială a Bucureștiului, devenită de duminică și ora oficială a Chișinăului, un sobor de preoți a oficiat, cu acest prilej, un Te Deum, după care clopotele tuturor bisericilor din stânga și din dreapta Prutului au răsunat, pentru prima dată, după decenii, împreună. Apoi, apele Prutului au primit din cea mai nordică așezare de pe harta României, de la Miorcani și de-a lungul întregului curs ofranda de flori, dăruită de cei prezenți într-un simbolic gest de ridicare a unei punți. Au fost lansate milioane de flori, care au format un adevărat pod plutitor multicolor, simbol al dorinței de pace, înțelegere și armonie între oameni, al deschiderii sufletești tot mai puternice, pe măsura libertății și democrației pe care cu toții le trăim. A urmat momentul trecerii pe partea stângă a Prutului, moment de vârf al acțiunii, întâlnirea între participanți, adevărată sărbătoare a cugetului și simțirii tuturor celor prezenți. S-au prezentat spectacole de muzică și jocuri populare, s-a toastat pentru rod bogat pe ogoare, pentru sănătatea oamenilor, pentru îndeplinirea idealurilor de fericire a fiecăruia”, transmitea Agerpres în ziua manifestării.

Duminică, 6 mai, un mare număr de gălățeni, cu brațele pline de flori, s-au îndreptat către stațiile anume stabilite pentru a se urca în autobuzele ce aveau să-i poarte către cele două puncte de graniță Galați-Giurgiulești și Oancea-Cahul pentru a participa la acțiunea ‘Podul de flori de la Prut’. Alții au călătorit către aceste puncte cu automobile personale, pe care le-au parcat pe mulți kilometri de-a lungul șoselei, scria, de asemenea, Agerpres, la 7 mai 1990. La ora 12,30, pe podul din punctul de frontieră Galați-Giurgiulești, locuitori de pe ambele maluri se îmbrățișează, iar apa Prutului este inundată de flori. Timp de mai multe ore, s-a cântat, s-a jucat, s-au schimbat impresii, manifestarea transformându-se într-o adevărată sărbătoare de suflet și simțire.

Într-un manifest semnat de mai mulți lideri de asociații politice și civice din Republica Moldova se arăta, conform https://www.basarabeni.ro: ‘Prutul a fost și va rămâne o apă care unește două maluri ale Moldovei. De când acest râu a despărțit frate de frate, sufletul înjumătățit al românului a tot umblat peste apa lui, ca Isus peste apele mării. Conștiința, credința, spiritul n-au avut hotare. Cei care au încercat să le hotărnicească s-au făcut de rușine în fața lui Dumnezeu și a lumii întregi. Noi, românii, suntem la noi acasă ‘de la Nistru pân’ la Tisa’, din vârful Carpaților până la mare. Și această casă o vrem de acum înainte cu toate ușile deschise, pentru a ne putea vedea la față cu frații de același sânge și pentru a ne întregi sufletele.’

În componența delegației oficiale a Republicii Moldova au participat la eveniment viceprim-ministrul de atunci Mihai Platon, președintele FPM, Ion Hadîrcă, Ministrul Culturii și Cultelor, Ion Ungureanu, precum și Vladimir Voronin, pe atunci ministru de Interne, ulterior președinte al Republicii Moldova timp de opt ani (din 4 aprilie 2001 până în 11 septembrie 2009).

Poetul Grigore Vieru a fost primul care a traversat atunci Prutul, pe o barcă de cauciuc. ‘Era o tensiune emoțională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alții și se regăseau după ani și ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă și a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniți. Aveau mari emoții și nu îndrăzneau să facă nici o mișcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit și ceilalți. S-au întâlnit toți la mijlocul Prutului și au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut și nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioși astăzi cei care ironizează Podul de flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei’, avea să-și amintească poetul, într-un interviu realizat în luna mai 2008.

Tot la 6 mai 1990, o delegație de parlamentari din RSS Moldovenească, din care au făcut parte, între alții, Nicolae Costin, primarul orașului Chișinău, părintele Petru Buburuz, Vasile Nedelciu și Mihai Ghimpu, deputați ai poporului, au fost oaspeți ai municipiului Iași. Ei au vizitat Complexul cultural ‘Mihai Eminescu’ din Grădina Copou, Mitropolia Moldovei și Sucevei, Biserica Trei Ierarhi, Palatul Culturii, alte monumente istorice și de artă ieșene și au efectuat un tur al orașului.

Evenimentul de la 6 mai 1990 a fost reflectat și în artă, în filmul ‘Podul de flori‘ de Thomas Ciulei, o coproducție româno-germană între Europolis Film, Studioul de Creație Cinematografică a Ministerului Culturii și Ciulei Films Germania. Filmul a obținut în anul 2008 Marele Premiu pentru film documentar ‘Erinnerung und Zukunft’ (‘Amintire și Viitor’), precum și premiul ‘goEast’ în memoria lui Reinhard Kämpf la Festivalul de Film goEast din Germania, din aprilie 2008. Pelicula a câștigat în același an și Premiul Bibliotecilor, precum și o mențiune la ediția 2008 a Festivalului internațional de filme documentare Cinéma du Réel, desfășurat la Paris în perioada 7-18 martie 2008.

Al doilea ”Pod de Flori” s-a desfășurat la 16 iunie 1991. Atunci, conform datelor statistice ale Ministerului de Interne al Republicii Moldova, 240.000 de basarabeni au trecut Prutul în România, oaspeții fiind primiți în orașe precum Iași, Suceava, Galați. AGERPRES