Connect with us

Cultura

DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist (1986-2007) (7 februarie)

Publicat

acum 5 luni

Publicitate

Patriarhul Teoctist, care a păstorit Biserica Ortodoxă Română vreme de 21 de ani, s-a născut la 7 februarie 1915, în satul Tocileni, județul Botoșani. Părinții săi, Marghioala și Dumitru Arăpașu, erau oameni credincioși și evlavioși. La Botez a primit numele Toader, fiind al 10-lea din cei 11 copii ai familiei.

A intrat în mănăstire fiind numit frate la Mănăstirea Vorona în anul 1928. A fost tuns în monahism la Bistrița, județul Neamț, sub numele Teoctist, la 6 august 1935.

Prea Fericitul Părinte Teoctist, 1980.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

Mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei a aprobat, la 4 ianuarie 1937, hirotonia monahului Teoctist în treapta de ierodiacon. A fost hirotonit de către arhiereul Ilarion Băcăuanul, în biserica Precista din Roman.

Publicitate

A absolvit Seminarul Monahal de la Mănăstirea Cernica în 1940, în același an s-a înscris la Facultatea de Teologie din București, pe care a absolvit-o în anul 1945, primind calificativul ‘Magna cum laude’. Lucrarea de licență a fost susținută în cadrul Catedrei de Liturgică, sub conducerea profesorului liturgist Petre Vintilescu.

Patriarhul Teoctist, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, 1990.

Foto: (c)  CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES

În paralel, a îndeplinit diferite funcții administrative în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor.

În data de 1 martie 1945 a fost transferat la Centrul Eparhial din Iași. A fost hirotonit ieromonah de sărbătoarea Bunei Vestiri în 1945, de către arhiereul Valeriu Botoșăneanul, la Catedrala Mitropolitană din Iași. În 1946 a fost hirotesit arhimandrit.

Lucrări anuale ale Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor, desfăşurate sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte Teoctist, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, 2005.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI/Arhiva istorică AGERPRES

Între anii 1945-1947 a fost preot slujitor, iar apoi mare eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iași și exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1946-1948). În această perioadă a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Iași.

PFP Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a participat la slujba de prăznuire a Sfantului Apostol Andrei la biserica din cartierul Chitila, 2005.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/Arhiva istorică AGERPRES

La 28 februarie 1950, arhimandritul Teoctist Arăpașu a fost ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în slujirea de episcop-vicar patriarhal, cu titlul de ‘Botoșăneanul’. A fost hirotonit în treapta arhieriei la 5 martie 1950, în Catedrala ‘Sfântul Spiridon-Nou’ din București, de către patriarhul Iustinian, mitropolitul Firmilian al Olteniei și episcopul Chesarie al Dunării de Jos.

În timpul cât a fost episcop vicar patriarhal, a fost și secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Universitar din București (1950-1954 ) și a condus diferite sectoare din cadrul Administrației Patriarhale.

Participarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Teoctist la sărbătorea Adormirii Maicii Domnului, 2006.

Foto: (c)  LUCIAN TUDOSE/Arhiva istorică AGERPRES

În aprilie 1963, Congresul Episcopiei Ortodoxe Române din America l-a ales în postul de episcop de Detroit, iar Sfântul Sinod a aprobat alegerea. Autoritățile nu i-au permis însă plecarea în SUA și în Canada.

La 16 septembrie 1962 a fost instalat ca episcop la Arad (ales în 28 iulie), unde a păstorit 10 ani, între decembrie 1969 – decembrie 1970. La 25 februarie 1973 a fost înscăunat arhiepiscop al Craiovei și mitropolit al Olteniei (ales în 28 ianuarie).

Primirea ministrului secretar de stat pe probleme de culte din Guvernul Landului Bavaria, Karl Freller, de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PFP Teoctist, 2006.

Foto:(c)  GRIGORE POPESCU/Arhiva istorică AGERPRES

A fost ales în demnitatea de arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei la 25 septembrie 1977 și a fost înscăunat la 9 octombrie.

Mitropolitul Teoctist a continuat la Iași activitatea pe care o desfășurase aici între anii 1945-1950. Nu numai în plan arhitectonic s-a lucrat în acea perioadă, ci și pe plan cultural, teologic și duhovnicesc. Au văzut atunci lumina tiparului multe cărți importante pentru teologia românească. ‘Mitropolitul Iacob Putneanul’, 1978, ‘Sfântul Vasile cel Mare în evlavia credincioșilor ortodocși români’ și ‘Mitropolitul Dosoftei, ctitor al limbajului liturgic românesc’, 1980, ‘Dumnezeiască Liturghie a Mitropolitului Dosoftei’, 1980, sunt doar câteva dintre titlurile care au apărut în acel timp la Iași.

Slujba oficiată, la Patriarhia Română de către PFP Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul zilei Sf. Ioan Botezatorul, 2007.

Foto: (c)  PAUL BUCIUŢA/Arhiva istorică AGERPRES

În această perioadă, ierarhul Teoctist și-a îndreptat atenția și spre satul natal, unde în 1984, pe locul vechii biserici, mitropolitul a început construirea unei biserici de zid, cu hramul ‘Nașterea Maicii Domnului’.

Foto: (c)  SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO

Începând cu luna iulie a anul 1980 și până în ianuarie 1982 a îndeplinit și funcția de locțiitor de mitropolit al Ardealului.

Slujba de Înviere de la Patriarhia Română, oficiată de PFP Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, 2007.

Foto: (c)  SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO

După moartea patriarhului Iustin (31 iulie 1986) a devenit locțiitor de patriarh.

La 9 noiembrie 1986 a fost ales, iar la 16 noiembrie a fost întronizat ca arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

În perioada 7-9 mai 1999 patriarhul Teoctist a primit la București vizita papei Ioan Paul al II-lea.

Foto: (c)  MIHAI POZIUMSCHI/Arhiva istorică AGERPRES

A fost ales membru de onoare al Academiei Române, la 17 decembrie 1999.

Patriarhul Teoctist a trecut la cele veșnice în data de 30 iulie 2007, la vârsta de 92 de ani. A fost cel de-al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

Patriarhia Ortodoxă Română înființată prin hotărârea Sfântului Sinod, la 4 februarie 1925, a avut ca patriarhi pe Miron Cristea (1925-1939), Nicodim Munteanu (1939-1948), Justinian Marina (1948-1977) și Iustin Moisescu (1977-1986). (surse: https://basilica.ro; https://doxologia.ro; ‘Membrii Academiei Române’ – Dicționar, 2003)

***

În 7 februarie 2024, la 109 ani de la naștere, patriarhul Teoctist a fost pomenit în Victoria și la Tocileni. Slujba a fost precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii în biserica ‘Nașterea Maicii Domnului’ din Victoria-Stăuceni, ctitoria sa, de către episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Nichifor Botoșăneanul, împreună cu un sobor de slujitori.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU/AGERPRES FOTO

La aceste momente aniversare au participat și rudele, săteni din locurile natale ale patriarhului Teoctist, dar și credincioși care i-au urmat învățăturile creștine și care au adus astfel omagiu memoriei celui de-al cincilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. La final, a fost oficiată slujba Parastasului.

Casa Memorială a Patriarhului Teoctist Arapaşu din comuna Stăuceni, judeţul Botoşani.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU/AGERPRES FOTO

După momentele de rugăciune de la biserica ‘Nașterea Maicii Domnului’, toți cei prezenți s-au îndreptat la Casa Memorială ‘Teoctist Patriarhul’ din Tocileni, acolo unde a fost oficiat un scurt trisaghion întru pomenirea sa. AGERPRES

Urmăriți Botosani24.ro și pe Google News

Ultimele articole pe botosani24

Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Pe aceeași tema:

Eveniment

Agrometeo: Seceta pedologică moderată și puternică se menține la porumbul neirigat; efecte negative asupra potențialului productiv

Publicat

acum 5 ore

sâmbătă, 05.07.2025

de

Publicitate

Seceta pedologică moderată și puternică se menține în cultura porumbului neirigat din regiunile Maramureș, Dobrogea și Banat, dar și în alte zone de cultură din țară, unde se va produce o depreciere treptată a stării de vegetație, potrivit prognozei de specialitate, publicată de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 5 – 11 iulie 2025.

‘În cultura de porumb neirigat, rezerva de apă pe profilul de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisfăcătoare și local apropiate de optim, în cea mai mare parte a Munteniei, Transilvaniei și a Moldovei, izolat în sud-estul Crișanei și estul Olteniei. Deficite de apă în sol (secetă pedologică moderată și puternică) se vor înregistra în Maramureș, Dobrogea și Banat, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia, local în nordul, nord-vestul, centrul și sudul Transilvaniei, estul și sudul Moldovei, estul, sudul, izolat vestul Munteniei’, se menționează în estimarea agrometeorologică.

Specialiștii ANM avertizează că la culturile prășitoare se va înregistra fenomenul de ofilire temporară și răsucire a frunzelor în orele de amiază, îngălbenirea și uscarea prematură a acestora, precum și forțări stadiale, ca urmare a menținerii temperaturilor ridicate din aer, situate peste pragurile biologice critice de rezistență a plantelor (30 – 32 grade Celsius), asociate cu deficite de apă în sol.

Totodată, pe terenurile afectate de seceta pedologică se va produce o depreciere treptată a stării de vegetație la culturile de porumb și de floarea-soarelui, cu efecte negative asupra potențialului productiv.

În ceea ce privește culturile de orz și grâu de toamnă, acestea vor parcurge maturitatea în ceară și deplină (10% – 100%) și se continuă lucrările de recoltare în aproape toată țara. La cultura de porumb se vor semnala dezvoltarea aparatului foliar, apariția paniculului (10% – 100%), precum și înflorirea și mătăsirea (10% – 60%), pe întreg teritoriul agricol.

În cea mai mare parte a bazinelor de cultură, sfecla de zahăr va parcurge alungirea și îngroșarea axei hipocotile (10% – 100%), iar la cartof se vor înregistra creșterea tuberculilor, îmbobocirea și înflorirea (10% – 100%).

Publicitate

Speciile pomicole se vor afla în fazele de creștere a lăstarilor, dezvoltare și coacere a rodului, precum și recoltarea eșalonată a fructelor, în funcție de atingerea maturității de consum.

De asemenea, vița-de-vie din aproape toate podgoriile va înregistra înfrunzirea, formarea și creșterea boabelor. Rapița își va definitiva formarea boabelor în silicve (80% – 100%), aflându-se predominant la maturitate deplină (10% – 100%) și recoltare. În același timp, floarea-soarelui se va afla în fazele de formare a calatidiului și înflorire (10% – 100%), la nivelul întregii țări.

Pe ansamblu, condițiile agrometeorologice vor permite desfășurarea lucrărilor agricole în câmp (prașile mecanice, erbicidări, fertilizări, tratamente fitosanitare, recoltare etc.) pe suprafețe agricole extinse ale țării.

Sub aspect termic, perioada 5 – 11 iulie se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod normal pe întreg teritoriul agricol, chiar caniculară în zonele de câmpie. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 16 și 32 de grade Celsius, mai ridicată cu un grad până la opt grade, în raport cu mediile multianuale, în toate zonele de cultură.

Potrivit ANM, temperatura maximă a aerului se va încadra între 22 și 40 de grade Celsius, în cea mai mare parte a țării, iar cea minimă va fi cuprinsă între 10 și 23 de grade în majoritatea regiunilor, cele mai scăzute valori fiind posibile în zonele depresionare.

Meteorologii menționează că se întrevăd ploi locale sub formă de aversă, însoțite de descărcări electrice, căderi de grindină și intensificări temporare ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, în aproape toată țara. Cantitățile de apă prognozate pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol. AGERPRES

Citeste mai mult

Eveniment

Botoșani primește aplauze de la Guvern: Finanțare pentru viața culturală locală

Publicat

acum 6 ore

sâmbătă, 05.07.2025

de

Publicitate

Ministerul Dezvoltării vine în sprijinul a 66 de teatre, opere și filarmonici

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a decis, în ședința de astăzi, alocarea sumei de 231.458.960,88 de lei pentru 66 de teatre, opere și filarmonici din 40 de localități, care funcționează în subordinea autorităților locale din 31 de județe.

‘Prin această măsură, venim în sprijinul teatrelor, operelor, filarmonicilor și teatrelor de păpuși care nu beneficiază de finanțare de la stat și care sunt în subordinea autorităților publice locale’, a precizat ministrul Cseke Attila.

Suma reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat până la data de 31 mai 2025, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea unităților administrativ-teritoriale solicitante din județele: Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Vâlcea și Vrancea.

Fondurile au fost repartizate conform solicitărilor transmise către Ministerul Dezvoltării, până la termenul legal, de către unitățile administrativ-teritoriale în subordinea cărora funcționează instituții publice de spectacole.

Serviciul Comunicare
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Publicitate

Citeste mai mult

Eveniment

Guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale-bugetare luni, 7 iulie. Ședință comună de plen a Parlamentului

Publicat

acum 6 ore

sâmbătă, 05.07.2025

de

Publicitate

Guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale-bugetare luni, 7 iulie. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au decis vineri ca luni, de la ora 15:00, să aibă loc ședința de plen comună a Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului pe pachetul de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului, scrie alba24.ro.

Parlamentarii vor putea să depună amendamente până luni, la ora 8:00, scrie Agerpres.

Guvernul a avizat vineri primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului.

Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor, a precizat Guvernul.

„Prin acest pachet de măsuri se urmărește atingerea următoarelor obiective: reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani, recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de țară, evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare, realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecția prevăzută fiind de 2.680 miliarde de euro brut, respectiv 0,7% din PIB”, se arăta într-un comunicat al Executivului.

Executivul menționează că pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente: măsuri pentru creșterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) și 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) și măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare –

Publicitate

Guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 miliarde lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB).

Potrivit art. 114, alineat 1 din Constituția României, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.

Dacă în termen de trei zile de la asumarea răspunderii, deputații și senatorii nu au inițiat nicio moțiune de cenzură la adresa Guvernului, atunci proiectul de lege se consideră adoptat. În cazul depunerii unei moțiuni de cenzură, dacă aceasta a primit votul majorității deputaților și senatorilor, atunci Guvernul este demis.

Parlamentarii au la dispoziție trei zile pentru a depune moțiunea de cenzură. Inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor, moțiunea de cenzură se prezintă Birourilor permanente și se comunică Guvernului de către președintele Camerei Deputaților, în ziua în care aceasta a fost depusă.

Citeste mai mult

Eveniment

Femeie din Botoșani, dată dispărută după ce a plecat de acasă și nu s-a mai întors

Publicat

acum 9 ore

sâmbătă, 05.07.2025

de

Publicitate

Maria Feraru, o femeie în vârstă de 44 de ani, domiciliată în satul Orășeni-Deal, comuna Curtești, județul Botoșani, a fost dată dispărută după ce a părăsit locuința în dimineața zilei de 2 iulie 2025, în jurul orei 10:00. De atunci, familia nu mai știe nimic despre ea.

Originară din Vatra Dornei, județul Suceava, Maria Feraru are cetățenie română și este cunoscută ca o persoană activă și comunicativă. Semnalmentele acesteia sunt: înălțime de 165 cm, greutate de aproximativ 70 kg, constituție atletică.

Autoritățile au deschis un dosar de dispariție, cazul fiind încadrat la categoria „alte fapte”. Poliția face apel la populație pentru sprijin în găsirea femeii și roagă orice persoană care deține informații relevante să contacteze de urgență cea mai apropiată secție de poliție sau să sune la 112.

Orice detaliu poate face diferența în găsirea Mariei Feraru.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Știri Romania24.ro

Publicitate

Trending