Patriarhul Teoctist, care a păstorit Biserica Ortodoxă Română vreme de 21 de ani, s-a născut la 7 februarie 1915, în satul Tocileni, județul Botoșani. Părinții săi, Marghioala și Dumitru Arăpașu, erau oameni credincioși și evlavioși. La Botez a primit numele Toader, fiind al 10-lea din cei 11 copii ai familiei.
A intrat în mănăstire fiind numit frate la Mănăstirea Vorona în anul 1928. A fost tuns în monahism la Bistrița, județul Neamț, sub numele Teoctist, la 6 august 1935.
Prea Fericitul Părinte Teoctist, 1980.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei a aprobat, la 4 ianuarie 1937, hirotonia monahului Teoctist în treapta de ierodiacon. A fost hirotonit de către arhiereul Ilarion Băcăuanul, în biserica Precista din Roman.
Publicitate
A absolvit Seminarul Monahal de la Mănăstirea Cernica în 1940, în același an s-a înscris la Facultatea de Teologie din București, pe care a absolvit-o în anul 1945, primind calificativul ‘Magna cum laude’. Lucrarea de licență a fost susținută în cadrul Catedrei de Liturgică, sub conducerea profesorului liturgist Petre Vintilescu.
Patriarhul Teoctist, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, 1990.
Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES
În paralel, a îndeplinit diferite funcții administrative în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor.
În data de 1 martie 1945 a fost transferat la Centrul Eparhial din Iași. A fost hirotonit ieromonah de sărbătoarea Bunei Vestiri în 1945, de către arhiereul Valeriu Botoșăneanul, la Catedrala Mitropolitană din Iași. În 1946 a fost hirotesit arhimandrit.
Lucrări anuale ale Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor, desfăşurate sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte Teoctist, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, 2005.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI/Arhiva istorică AGERPRES
Între anii 1945-1947 a fost preot slujitor, iar apoi mare eclesiarh la Catedrala Mitropolitană din Iași și exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1946-1948). În această perioadă a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie din Iași.
PFP Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a participat la slujba de prăznuire a Sfantului Apostol Andrei la biserica din cartierul Chitila, 2005.
La 28 februarie 1950, arhimandritul Teoctist Arăpașu a fost ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în slujirea de episcop-vicar patriarhal, cu titlul de ‘Botoșăneanul’. A fost hirotonit în treapta arhieriei la 5 martie 1950, în Catedrala ‘Sfântul Spiridon-Nou’ din București, de către patriarhul Iustinian, mitropolitul Firmilian al Olteniei și episcopul Chesarie al Dunării de Jos.
În timpul cât a fost episcop vicar patriarhal, a fost și secretar al Sfântului Sinod, rector al Institutului Teologic Universitar din București (1950-1954 ) și a condus diferite sectoare din cadrul Administrației Patriarhale.
Participarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Teoctist la sărbătorea Adormirii Maicii Domnului, 2006.
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/Arhiva istorică AGERPRES
În aprilie 1963, Congresul Episcopiei Ortodoxe Române din America l-a ales în postul de episcop de Detroit, iar Sfântul Sinod a aprobat alegerea. Autoritățile nu i-au permis însă plecarea în SUA și în Canada.
La 16 septembrie 1962 a fost instalat ca episcop la Arad (ales în 28 iulie), unde a păstorit 10 ani, între decembrie 1969 – decembrie 1970. La 25 februarie 1973 a fost înscăunat arhiepiscop al Craiovei și mitropolit al Olteniei (ales în 28 ianuarie).
Primirea ministrului secretar de stat pe probleme de culte din Guvernul Landului Bavaria, Karl Freller, de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PFP Teoctist, 2006.
Foto:(c) GRIGORE POPESCU/Arhiva istorică AGERPRES
A fost ales în demnitatea de arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei la 25 septembrie 1977 și a fost înscăunat la 9 octombrie.
Mitropolitul Teoctist a continuat la Iași activitatea pe care o desfășurase aici între anii 1945-1950. Nu numai în plan arhitectonic s-a lucrat în acea perioadă, ci și pe plan cultural, teologic și duhovnicesc. Au văzut atunci lumina tiparului multe cărți importante pentru teologia românească. ‘Mitropolitul Iacob Putneanul’, 1978, ‘Sfântul Vasile cel Mare în evlavia credincioșilor ortodocși români’ și ‘Mitropolitul Dosoftei, ctitor al limbajului liturgic românesc’, 1980, ‘Dumnezeiască Liturghie a Mitropolitului Dosoftei’, 1980, sunt doar câteva dintre titlurile care au apărut în acel timp la Iași.
Slujba oficiată, la Patriarhia Română de către PFP Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul zilei Sf. Ioan Botezatorul, 2007.
Foto: (c) PAUL BUCIUŢA/Arhiva istorică AGERPRES
În această perioadă, ierarhul Teoctist și-a îndreptat atenția și spre satul natal, unde în 1984, pe locul vechii biserici, mitropolitul a început construirea unei biserici de zid, cu hramul ‘Nașterea Maicii Domnului’.
Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
Începând cu luna iulie a anul 1980 și până în ianuarie 1982 a îndeplinit și funcția de locțiitor de mitropolit al Ardealului.
Slujba de Înviere de la Patriarhia Română, oficiată de PFP Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, 2007.
Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
După moartea patriarhului Iustin (31 iulie 1986) a devenit locțiitor de patriarh.
La 9 noiembrie 1986 a fost ales, iar la 16 noiembrie a fost întronizat ca arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
În perioada 7-9 mai 1999 patriarhul Teoctist a primit la București vizita papei Ioan Paul al II-lea.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI/Arhiva istorică AGERPRES
A fost ales membru de onoare al Academiei Române, la 17 decembrie 1999.
Patriarhul Teoctist a trecut la cele veșnice în data de 30 iulie 2007, la vârsta de 92 de ani. A fost cel de-al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Patriarhia Ortodoxă Română înființată prin hotărârea Sfântului Sinod, la 4 februarie 1925, a avut ca patriarhi pe Miron Cristea (1925-1939), Nicodim Munteanu (1939-1948), Justinian Marina (1948-1977) și Iustin Moisescu (1977-1986). (surse: https://basilica.ro; https://doxologia.ro; ‘Membrii Academiei Române’ – Dicționar, 2003)
***
În 7 februarie 2024, la 109 ani de la naștere, patriarhul Teoctist a fost pomenit în Victoria și la Tocileni. Slujba a fost precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii în biserica ‘Nașterea Maicii Domnului’ din Victoria-Stăuceni, ctitoria sa, de către episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Nichifor Botoșăneanul, împreună cu un sobor de slujitori.
Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU/AGERPRES FOTO
La aceste momente aniversare au participat și rudele, săteni din locurile natale ale patriarhului Teoctist, dar și credincioși care i-au urmat învățăturile creștine și care au adus astfel omagiu memoriei celui de-al cincilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. La final, a fost oficiată slujba Parastasului.
Casa Memorială a Patriarhului Teoctist Arapaşu din comuna Stăuceni, judeţul Botoşani.
Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU/AGERPRES FOTO
După momentele de rugăciune de la biserica ‘Nașterea Maicii Domnului’, toți cei prezenți s-au îndreptat la Casa Memorială ‘Teoctist Patriarhul’ din Tocileni, acolo unde a fost oficiat un scurt trisaghion întru pomenirea sa. AGERPRES
ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Botosani24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Botoșani a anunțat, vineri, că se află în căutarea unui nou sediu pentru Serviciul Poliției Rutiere, după ce Sindicatul Europol a publicat imagini cu spațiile insalubre în care funcționează acest serviciu.
”Avem pretenții de poliție europeană, dar strângem apa cu fărașul la fiecare ploaie. Polițiștii rutieri din Botoșani, la fiecare ploaie, trăiesc cu teama că le poate cădea tavanul sau tencuiala infiltrată peste ei, dar mai ales cu frica de a nu fi electrocutați de curentul care se scurge din prize odată cu apa ce se prelinge pe podea. În ceea ce privește relația cu cetățenii, polițiștii sunt nevoiți să îi invite în oraș pentru a le lua declarații sau ajung să redacteze documentele în parcare, pe capota autospecialei de poliție, doar pentru a evita intrarea în sediul lor, îmbibat de apă în toți pereții, din cauza intemperiilor”, a scris, pe contul său de Facebook, Sindicatul Europol.
Oficialii IPJ au reacționat imediat susținând că vor încerca atât reabilitarea imobilului achiziționat în urmă cu 20 de ani, cât și relocarea Serviciului Rutier.
”Având în vedere imaginile apărute în spațiul public privind un imobil aparținând Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani, vă comunicăm faptul că imobilul în cauză a fost achiziționat de Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani în anul 2006, aflându-se încă de la acel moment într-o stare tehnică precară. De-a lungul timpului, în funcție de fondurile alocate au fost efectuate lucrări de reparații, igienizare și alte amenajări necesare desfășurării activităților specifice. În momentul în care condițiile meteorologice vor permite, se va proceda la realizarea imediată a unor lucrări de reparații sau intervenții de amploare, fiind efectuate în paralel demersuri pentru identificarea unui alt imobil care să permită relocarea structurilor ce își desfășoară activitatea în clădirea respectivă”, au transmis oficialii IPJ. AGERPRES
Extremele lunii februarie. De-a lungul timpului, ultima lună de iarnă ne-a adus de multe ori intervale cu vreme extremă, fie că vorbim de viscole, ninsori abundente și temperaturi deosebit de coborâte, dar în contrast și perioade cu vreme deosebit de caldă.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat vineri, pe pagina de Facebook, o retrospectivă a extremelor înregistrate de-a lungul timpului în luna februarie.
Extremele lunii februarie, înregistrate în România
Potrivit ANM, în 2025 s-a remarcat episodul de ninsori prelungite din partea de sud a țării. Astfel, în intervalul 16-19 februarie s-a depus un strat maxim de zăpadă de până la 48 de cm în Muntenia, la stația meteorologică București – Filaret.
Pe de altă parte, în anul precedent 2024, nu a fost înregistrată nici o zi cu strat de zăpadă, în zonele joase de relief. Mai mult, luna februarie a încheiat pe locul I ca fiind cea mai caldă lună cu o medie a temperaturii aerului la nivelul țării de +6,0 grade (comparativ cu media multianuală a perioadei de referință 1991-2020, de -0,3 grade).
În februarie 2021, în 24 de ore, a avut loc o răcire deosebit de accentuată a vremii, astfel temperaturile au scăzut în medie cu 15 … 20 de grade. De exemplu, la stațiile meteorologice Cernavodă și Călărași, în ziua de 11 februarie, maximele au fost de 20 de grade, iar în data de 12 februarie, de doar minus 2 grade Celsius.
Cel mai puternic viscol din luna februarie, în anul 2020 – 216 km/h, la Sinaia
Anul 2020 a adus două episoade de viscol puternic în zona montană înaltă și în sud-est.
În intervalul 5 – 6 februarie, la stația meteo Sinaia – cota 1400 m, rafala maximă a vântului a atins 216 km/h, iar în estul și nord-estul Munteniei au fost vitezele ale vântului în jurul a 100 km/h.
Publicitate
De asemenea în intervalul 23-24 februarie, la stația meteo Rețițiș – Călimani, rafale au atins 166 km/h.
Cea mai ridicată temperatură din luna februarie, în anul 2016 – 26 de grade Celsius
În schimb, în anul 2016, pe data 16 februarie, România s-a confruntat cu un episod veritabil de mijloc de primăvară.
Atunci, în sud-estul României s-au înregistrat temperaturi maxime de peste 20 de grade Celsius, culminând cu valoare de 26,0 grade la stația meteo Pătârlagele, ceea ce a însemnat egalarea vechiului record absolut din data de 27 februarie 1995, de la Medgidia.
Cea mai grea lună februarie, în anul 1954 – troiene de până la 5 metri
Un februarie cu vreme extremă de iarnă a fost anul 2012, când succesiv am avut perioade cu viscol, urmate de cele cu ger (cea mai scăzută temperatură minimă, de -32,5 grade, s-a înregistrat chiar la începutul lunii la stația meteo Întorsura Buzăului), motiv pentru care luna a încheiat pe locul II ca fiind cea mai rece din șirul de observații cu o medie națională a temperaturii aerului de -6,7 grade (față de media multianuală 1991-2020, de -0,3 grade).
De asemenea în perioada 4 – 6 februarie 2012 s-a remarcat și un episod cu depuneri de polei semnificative, de până la 1 … 2 cm, în sudul țării.
Însă în istorie, cea mai grea lună februarie a rămas cea din anul 1954, când conform relatărilor și a măsurătorilor de la acea vremea, viscolul a lovit în patru reprize.
În Bărăgan vântul a atins viteze și de peste 120 km/h, iar în 24 de ore (între 3 și 4 februarie) a fost consemnat un strat maxim de zăpadă record, de 173 cm, la Călărași, însă troienele au ajuns în unele zone din sud-estul țării și la 3 … 5 metri.
Extremele lunii februarie. Recordurile climatologice pentru România
Maxima absolută: 26,0 grade Celsius la Medgidia în 27 februarie 1995 și la Pătârlagele în 16 februrie 2016 (cu 25,7 grade Celsius la București – Filaret)
Minima absolută: – 38,0 grade Celsius la Vârfu Omu în 10 februarie 1929, iar pentru zonele joase de relief, – 35,8 grade Celsius la Întorsura Buzăului în 8 februarie 2005
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitații: 407,9 mm la Stâna de Vale în 1946
Cea mai secetoasă: februarie 1976 – cu o medie națională a cantității de precipitații de 9,7 l/mp.
Cea mai ploioasă: februarie 1969 – cu o medie națională a cantității de precipitații de 74,7 l/mp
Cea mai caldă: februarie 2024 – cu o medie națională a temperaturii aerului de + 6.0 grade Celsius
Cea mai rece: februarie 1985 – cu o medie națională a temperaturii aerului de – 8.4 grade Celsius
Ministerul Educației a publicat calendarul înscrierilor la clasa pregătitoare pentru anul 2026-2027, aflat la stadiu de proiect, în consultare publică. Perioada propusă pentru completarea și validarea cererilor-tip de înscriere la școală este 31 martie – 6 mai, relatează alba24.ro.
Părinții ai căror copii împlinesc 6 ani până la data de 31 august 2026 inclusiv au obligația de a înscrie copiii în clasa pregătitoare, anunță ministerul.
Copiii care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv pot fi înscriși în clasa pregătitoare în baza unei recomandări de înscriere în învățământul primar, dacă nivelul lor de dezvoltare este corespunzător.
Pentru copiii care frecventează grădinița recomandarea este eliberată de grădiniță, în baza unei solicitări adresate de părinți.
Pentru copiii care nu au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate recomandarea se eliberează de către CJRAE/CMBRAE, în baza unei solicitări adresate de părinți în acest sens.
Perioada propusă pentru depunerea solicitărilor/evaluare/eliberarea recomandărilor: 16-30 martie 2026
Publicitate
Părinții ai căror copii împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie inclusiv care nu optează pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare sau cei ai copiilor cu un nivel de dezvoltare necorespunzător parcurgerii cu succes a clasei pregătitoare vor fi consiliați în vederea înscrierii copiilor la grădiniță, în grupa mare.
CALENDAR înscrieri în învățământul primar pentru anul școlar 2026 – 2027 – proiect
Pregătirea înscrierii în învățământul primar
12 martie 2026:
Afișarea circumscripțiilor școlare și a planului de școlarizare propus, respectiv numărul de clase pregătitoare alocate, la fiecare unitate de învățământ, inclusiv pe site-ul acesteia, dacă există, și pe site-ul inspectoratului școlar.
Afișarea, la sediul fiecărei unități de învățământ și pe site-ul acesteia, dacă există, sau pe site-ul inspectoratului școlar, pentru unitățile de învățământ care nu au site propriu, a informațiilor care permit părinților să cunoască activitatea specifică clasei pregătitoare din cadrul unității, cum ar fi: posibilitatea organizării procesului de învățământ în cadrul unei grădinițe aflate în structura școlii sau în consorțiu cu școala, posibilitatea organizării programului ”Școala după școală”, fotografii ale spațiului în care se desfășoară activitatea la clasa pregătitoare.
13 martie 2026:
Postarea pe site-ul centrelor județene de resurse și asistență educațională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE/CMBRAE) a modelului de cerere-tip pentru evaluarea dezvoltării copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv și care:
nu au frecventat grădinița din motive legate de boală, lipsa infrastructurii la nivel local, domiciliul temporar în străinătate
Afișarea programului de evaluare a copiilor la avizierul și pe site-ul CJRAE/CMBRAE
Postarea pe site-ul inspectoratelor școlare, respectiv al unităților de învățământ cu nivel preșcolar/primar a modelului de cerere-tip pentru evaluarea dezvoltării copiilor care au frecventat grădinița și care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 inclusiv.
Anunțarea criteriilor de departajare
16 martie 2026:
Anunțarea, prin afișare la sediul unității de învățământ/pe site-ul acesteia, a criteriilor specifice de departajare elaborate de unitățile de învățământ, în urma consultării cadrelor didactice și a partenerilor sociali – sindicate, consiliul reprezentativ al părinților – după verificarea existenței unor elemente de discriminare de către consilierul juridic al inspectoratului școlar, și aprobate în consiliul de administrație al unității de învățământ.
Anunțarea, prin afișare la sediul unității de învățământ/pe site-ul acesteia, a listei documentelor care să dovedească îndeplinirea criteriilor specifice de departajare și a procedurii privind constituirea formațiunilor de elevi
Evaluarea dezvoltării copiilor
16 martie – 30 martie 2026:
Evaluarea dezvoltării copiilor care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026 și eliberarea recomandării pentru înscrierea în învățământul primar
Pentru copiii care au frecventat grădinița:
înregistrarea cererilor transmise/depuse la unitățile de învățământ cu nivel preșcolar pentru obținerea recomandării de înscriere în clasa pregătitoare
eliberarea/transmiterea către părinte de către unitatea de învățământ cu nivel preșcolar a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz
Pentru copiii care nu au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate:
înregistrarea de către CJRAE/CMBRAE a cererilor de evaluare, depuse/transmise de părinți pentru copiii care îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Metodologia de înscriere a copiilor în învățământul primar)
planificarea de către CJRAE/CMBRAE a organizării evaluării; afișarea și comunicarea programării pentru participarea la evaluare
desfășurarea evaluării copiilor de către CJRAE/CMBRAE
eliberarea/transmiterea către părinte de către CJRAE/CMBRAE a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz
soluționarea de către comisia județeană/ a municipiului București de înscriere a copiilor în învățământul primar (comisia județeană/a municipiului București) a situațiilor excepționale care necesită amânarea înscrierii în învățământul primar.
31 martie 2026
Transmiterea proceselor-verbale care cuprind listele cu numele copiilor și rezultatele evaluării, respectiv recomandarea de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz, de la unitățile de învățământ preșcolar sau CJRAE/CMBRAE, către comisia județeană/a Municipiului București.
Completarea și validarea cererilor-tip de înscriere în învățământul primar
31 martie – 6 mai 2026
Completarea cererilor-tip de înscriere de către părinți/ tutori legal instituiți/ reprezentanți legali, online sau la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor;
Depunerea/Transmiterea cererilor-tip de înscriere la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor, inclusiv a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare, după caz, respectiv a declarației pe propria răspundere și a documentelor necesare în copie simplă; Validarea fișelor de înscriere generate de aplicația informatică.
Notă:
Inspectoratele școlare pot decide reconfigurarea circumscripțiilor școlare până la data începerii înscrierilor, astfel încât să asigure optimizarea procesului de cuprindere a copiilor în clasa pregătitoare, în situația în care capacitatea unei unități de învățământ nu permite cuprinderea în clasa pregătitoare a tuturor copiilor din circumscripția școlară stabilită în anul școlar anterior, precum și în alte situații justificate, cum ar fi eliminarea segregării școlare, rezultată din segregarea pe criteriul mediului de rezidență.
Inspectoratele școlare pot decide extinderea activității didactice în situația unităților de învățământ care au un număr mare de solicitări de înscriere în clasa pregătitoare, în alte unități de învățământ care au spații disponibile.
Formațiunile de studiu în care sunt cuprinși copii care nu pot fi deplasați sau care necesita tratament continuu, ca urmare a unor afecțiuni medicale vor funcționa în spațiul care să țină cont de susținerea nevoilor de ordin medical.
Prima etapă de înscriere în învățământul primar 6 mai – 11 mai 2026
Procesarea de către Comisia națională de înscriere a copiilor în învățământul primar (Comisia națională) a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice și repartizarea copiilor la școala de circumscripție.
13 mai – 20 mai 2026:
Procesarea la nivelul unităților de învățământ, pe baza informațiilor din cererile-tip de înscriere și din documentele depuse/transmise de părinți/ tutori legal instituiți/reprezentanți legali, a cererilor prin care se solicită înscrierea la o altă unitate de învățământ decât la școala de circumscripție, pe locurile rămase libere.
Admiterea sau respingerea cererilor acestora, la nivelul comisiei de înscriere din unitățile de învățământ, prin aplicarea criteriilor generale și specifice de departajare și validarea de către Consiliul de administrație al unității de învățământ a listei candidaților admiși în această fază; Marcarea, în aplicația informatică, a cererilor – tip de înscriere pentru candidații admiși în această fază.
21 mai 2026: Procesarea de către Comisia națională a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice și repartizarea la școala de circumscripție a copiilor ai căror părinți/tutori legal instituiți/reprezentanți legali au solicitat înscrierea la o altă unitate de învățământ decât la școala de circumscripție, dar nu au fost admiși din lipsă de locuri și care au exprimat în această fază opțiunea pentru înscrierea în școala de circumscripție.
21 mai 2026: Afișarea în unitățile de învățământ și pe site-ul inspectoratului școlar a candidaților înmatriculați și a numărului de locuri rămase libere.
A doua etapă de înscriere în învățământul primar
22 mai 2026:
Comunicarea, prin afișare la unitățile de învățământ și pe siteul inspectoratului, a procedurii specifice de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, elaborată de inspectoratul școlar
Informarea Ministerului Educației și Cercetării de către Comisia județeană/a municipiului București, cu privire la procedura specifică de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, în etapa a doua. Procedurile vor viza modalități de comunicare și transfer de documente on-line, după caz.
25 mai –29 mai 2026: Depunerea/transmiterea cererii-tip de înscriere la secretariatul unității de învățământ aflate pe prima poziție dintre cele trei opțiuni exprimate pentru etapa a doua de către părinții copiilor care nu au fost cuprinși în nicio unitate de învățământ în etapa anterioară sau care nu au participat la prima etapă.
2 iunie – 8 iunie 2026: Validarea cererilor-tip de înscriere la unitatea de învățământ aflată pe prima poziție în opțiunile privind înscrierea copiilor.
9 iunie – 15 iunie 2026: Procesarea la nivelul unităților de învățământ a cererilor-tip de înscriere depuse de părinți/tutori legal instituiți/reprezentanți legali, aplicând procedura specifică elaborată de inspectoratul școlar, pe baza criteriilor generale și a celor specifice de departajare, în limita locurilor disponibile; Completarea în aplicația informatică a datelor din cererile-tip de înscriere pentru candidații înscriși în această etapă.
16 iunie 2026: Afișarea la fiecare unitate de învățământ a listelor finale ale copiilor înscriși în clasa pregătitoare.
1 septembrie – 4 septembrie 2026:
Centralizarea și soluționarea de către inspectoratul școlar a cererilor părinților/ tutorilor legal instituiți/ reprezentanților legali ai copiilor care nu au fost încă înscriși la o unitate de învățământ.
Soluționarea de către inspectoratul școlar a oricărei alte situații referitoare la înscrierea în învățământul primar, având în vedere, cu prioritate, interesul superior al copilului.
ANAF transmite clarificări privind modalitatea în care trebuie depusă Declarația Unică privind impozitul pe venit (212) și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și privind contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, scrie alba24.ro.
Precizările vin în urma întrebărilor contribuabililor adresate prin chatbot-ul ANAF.
Declarația 212 este o declarație voluntară prin care contribuabilul cu obligație declarativă autodeclară veniturile obținute din activitățile menționate în legislația incidentă, respectiv impozitul pe venit și contribuțiile sociale/de sănătate aferente.
Declarația Unică (formularul 212)
Declarația Unică (formularul 212) se depune de către:
persoanele care, în anul 2025, au obținut venituri/pierderi. De exemplu, din:
chirii, activității independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală
transfer titluri de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate
transferul aurului de investiții
activități agricole, piscicultură și silvicultură
Este vorba despre persoane din România și/sau din străinătate care datorează impozit pe venit și contribuții sociale/sănătate
persoanele care optează, în 2026, să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate.
Contribuabilii care nu obțin venituri din nicio sursă pot opta pentru plata contribuției de asigurări de sănătate, pentru a beneficia de asigurarea de sănătate, precum și persoanele fizice care realizează venituri din categoriile prevăzute în legislație care optează pentru plata contribuției de asigurări și de sănătate pentru una sau mai multe persoane aflate în întreținerea acesteia.
Publicitate
Cine trebuie să depună Declarația Unică
Declarația poate fi depusă de către fiecare contribuabil care se încadrează în categoriile descrise sau de către un împuternicit/curator al acestuia, care trebuie să dețină o împuternicire în original, fie autentificată la notar fie sub semnătură privată din partea contribuabilului care are obligația sau optează pentru depunerea acestei declarații.
Termen: Termenul de depunere este de până la 25 mai 2026 inclusiv, pentru veniturile realizate în 2025 și pentru stabilirea impozitului și contribuțiilor sociale. Declarația se depune oricând în cursul anului pentru declararea contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul celor care optează pentru plata acesteia.
Cum se depune Declarația Unică
Declarația se depune fie online, prin S.P.V. sau pe e-guvernare.ro, pe suport hârtie la registratură sau prin postă (cu confirmare de primire), la adresa fiecărui organ fiscal unde își are domiciliul contribuabilul cu obligație declarativă.
În cazul depunerii online, confirmarea se face de către ANAF prin emiterea unei recipise electronice de validare sau nevalidare, după caz, a formularului depus.
Declarația unică poate fi modificată oricând, din inițiativa contribuabilului, prin depunerea unei declarații rectificative, folosind același formular și corectând informațiile eronate.
Decizia de impunere
În cazul în care contribuabilul nu își declară obligațiile fiscale incidente impozitului pe venit, într-o primă fază, ANAF va notifica (prin S.P.V. sau poștă), contribuabilii care nu s-au conformat voluntar asupra obligației de depunere a declarației. Dacă inclusiv ulterior notificării, contribuabilul nu a depus declarația 212, ANAF va emite, în perioada de prescripție (5 ani), o decizie de impunere.
Pentru clarificări suplimentare, ANAF a publicat, pe pagina web proprie, www.anaf.ro – la secțiunea „Asistență contribuabili” categoria „Servicii oferite contribuabililor” – rubrica „Ghiduri curente și alte materiale informative – un ghid digital privind Declarația unică (Formularul 212).
Chatbot-ului ANA, accesibil direct de pe portalul ANAF
De vineri, 6 februarie, chatbot-ul ANAF va fi accesibil direct de pe portalul ANAF, fiind astfel pus la dispoziția tuturor contribuabililor. Chatbot-ul a fost testat inițial la nivelul SPV.
În prima săptămână de la lansare, peste 23.000 de persoane au interogat platforma ANAF (19.000 conversații inițiate), generând peste 156.000 de mesaje. În medie, un utilizator a petrecut timp de 10 minute în faza de interogare a asistentului virtual.
Chatbot-ul ANA este în continuare în perioadă de testare. Feedback-ul primit din partea utilizatorilor este utilizat atât pentru îmbunătățirea funcționalității viitoare a acestuia, cât și pentru îmbunătățirea serviciilor generale și comunicării ANAF cu contribuabilii, transmite instituția.
În această etapă, asistentul virtual oferă informații generale, ce vizează închirierea bunurilor din patrimoniul personal, venituri din activități independente, depunerea declarațiilor de înregistrare fiscală și de mențiuni, dar și depunerea altor formulare fiscale. Deși chatbot-ul nu poate oferi, în această etapă de dezvoltare, răspunsuri tuturor întrebărilor – în special celor care vizează domenii pentru care nu a fost încă dezvoltat – ANAF încurajează utilizatorii să adreseze întrebări pe toate temele de interes.
Proiectul se subsumează obiectivului strategic ANAF de modernizare a administrației fiscale și creștere a conformării voluntare a contribuabililor, prin dezvoltarea serviciilor digitale.